KorAP: Find »[drukola/base=atitudinal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...41 >

1,004 matches

Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

pe planul conștiinței, al valorilor și atitudinilor. O ceartă în familie, de pildă, are multe semnificații din unghiul de vedere al atitudinilor reciproce dintre soț-soție, părinți-copii. O metodă eficientă de operaționalizare a interpretării conexiunilor dintre actele de conduită și registrul atitudinal o constituie tabelele de analiză a comportamentului (Radu, 1974). Datele observaționale sunt condensate într-un tabel cu două intrări, în care într-o parte se trec faptele de conduită, iar în cealaltă semnificațiile, atitudinile posibile dezvăluite de aceste fapte. Consemnându

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai mare decât cea reală. Studiile pe cuplurile conjugale, mai ales pe cele cu un timp marital îndelungat, nu au însă o relevanță prea mare pentru efectul similarității în alegerea partenerului, întrucât dacă e adevărat că oamenii care

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
lucrează soțul sau soția (sigure și prospere, salariul se plătește săptămânal, lunar, sau sub alte forme, de stat sau private). La aceștia, unii autori adaugă ca variabile independente atitudinea față de familie, valorile tradiționale sau moderne, factorii de specific cultural. Diferențe atitudinale interculturale există desigur și în această privință, dar se pare că ele sunt variabile dependente de factorii economici, sociali și environmentali. În cadrul grupului domestic, cel puțin în cultura europeană bazată pe munca salariată, gestionarea cade în mare parte în sarcina

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
un model explicativ al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce împiedică disoluția. Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute. Se includ factori de natură economică și îndeosebi psihosocială (constrângerile religioase, presiunea rudelor, satisfacții atitudinale și simbolice). Asumpția centrală a teoriei lui G. Becker (1991) este că, prin căsătorie, indivizii încearcă să maximizeze valoarea bunurilor și a comodităților pe timpul vieții ce urmează, să obțină beneficii, fie direct economico-materiale, fie de alt gen (în terminologia lui

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
sus (Rotariu, 1980), putem spune că raportul socioprofesional dintre părinți și copii este marcat social, pe de o parte, prin condițiile materiale ale familiei, și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită filosofie de viață (și, prin urmare, o anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În România viitorilor ani este de așteptat

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de tip panel, aplicând scale de atitudine unui eșantion reprezentativ de femei cu vârste între 18-30 de ani din Germania, pe atunci federală, și operând cu același instrument doi ani mai târziu. S-a putut realiza astfel ocomparație între schimbările atitudinale survenite ca urmare a unor evenimente (comportamente) maritale sau de altă natură coabitativă survenite între timp. S-a confirmatdeci caracterul recursiv, dinamic al raportului valori-decizii comportamentale. Cercetări celebre în domeniu - referențiale și pentru cea mai sus citată - sunt cele întreprinse

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

31 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității 37 1.6. Dinamica valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
reprezentând obiectul atitudinii, iar cea de-a doua reacțiile, pozițiile indivizilor. Acesta este însă doar un nivel al relației dintre valori și atitudini. Dacă privim valorile ca principii despre dezirabil interiorizate, încapsulate în structura personalității, atunci distanța dintre subiectiv (reacție atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a latentului, a virtual-subiectivului ca și atitudinea. Dar, chiar în această postură

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
că persoanele concrete sunt în acord sau în dezacord cu ceva, ci și în acela că există tendința de a ignora cealaltă jumătate a continuumului. Subzistă o vădită asimetrie în atenția, importanța și credibilitatea acordate informațiilor ce susțin propria poziție atitudinală în comparație cu cea contrară. A. Eagly și S. Chaiken (1998) citează o serie de studii teoretice și empirice care demonstrează că, din punctul de vedere al componentei cognitive, indivizii au pentru unele atitudini o structură bipolară, iar pentru altele doar unipolară

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
ambivalențiale s-a făcut analizându-se mai îndeaproape răspunsurile aflate în zona „zero” sau în apropierea ei, deci la mijlocul intervalului dintre cei doi poli. S-a constatat că multe dintre atare răspunsuri nu semnifică indiferența, neutralitatea sau necunoașterea unui obiect atitudinal, ci cumva o medie a aprecierilor simultan negative și pozitive față de acesta ale aceluiași individ. De aceea, pentru a caracteriza conținutul ambivalenței ca fiind radical altceva comparativ cu alte motive ce determină răspunsuri plasate la mijlocul continuumului bipolar - inclusiv cu ceea ce

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
cu neutralitatea, indiferența sau necunoașterea -, cercetătorii au tratat separat aspectul negativ și aspectul pozitiv al ambivalenței. În acest scop, s-au utilizat, alături de scale și chestionare, diferențiatorul semantic (rezonanța afectiv-conotativă a unor cuvinte sau expresii ce desemnează atribute ale obiectului atitudinal - vezi, pe larg, Radu, coord., 1994), precum și alte instrumente mai de finețe, conturându-se următoarele constatări: 1) Cum era de așteptat teoretic, ambivalența însăși are grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
sunt mai prezente și expunerea selectivă și rezistența la schimbare; determină mai pronunțate reacții fiziologice (interne și faciale) și psihologice (în procesarea noilor informații și în judecățile sociale); aspectele negative se activează cognitiv mai repede și mai ușor. 3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult mai repede la întrebări ce privesc atitudini lipsite de ambivalență sau cu un grad scăzut al acesteia. O relație intens studiată este și

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
care credem cu tărie. Prin funcția de apărare a eului, inspirată de teoria psihanalitică, dominantă încă din anii ’50-’60 ai secolului trecut, când D. Katz a elaborat modelul funcțional al atitudinilor, se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
secolului trecut, când D. Katz a elaborat modelul funcțional al atitudinilor, se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț, 2001). Se pare, apoi, că, împreună cu stima de sine, multe atitudini servesc unui

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Greenberg et al., 1993). Consider că discutând despre funcțiile atitudinilor se impun câteva observații mai puțin prezente în literatura standard de specialitate: 1) Semantic, dar fără îndoială cu acoperire ontică, „funcțiile atitudinilor” denotă pe de o parte că, în sistemul atitudinal al individului, atitudini diferite au funcții diferite, dar, pe de altă parte, și că una și aceeași atitudine servește concomitent mai multor funcții. De exemplu, a manifesta o atitudine negativă față de un grup minoritar poate însemna că arăt cine sunt

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
însemna că arăt cine sunt eu (funcția expresivă), obținând în același timp aprobarea grupului din care fac parte, și sunt eventual și recomandat direct (funcția de adaptare, identificare și solidaritate și cea utilitarist-personală). 2) După cum am sugerat prin expresia „politică atitudinală”, oamenii, deliberat sau nu, manifestă atitudini și funcții ale acestora în acord cu ecuația complexă a interacțiunii dintre alți factori de personalitate și situații, subiect discutat și în prezenta lucrare. 3) Profilurile atitudinale și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
2) După cum am sugerat prin expresia „politică atitudinală”, oamenii, deliberat sau nu, manifestă atitudini și funcții ale acestora în acord cu ecuația complexă a interacțiunii dintre alți factori de personalitate și situații, subiect discutat și în prezenta lucrare. 3) Profilurile atitudinale și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală, în interiorul aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat că în societățile „individualiste” funcția instrumentală este

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
reclamelor face apel la beneficii și preferințe personale, succes și independență, pe când cele din Coreea de Sud la beneficii de grup, armonie și integritate familială (Han și Shavin, 1994, apud Eagly și Chaiken, 1998). Studiul a testat indirect diferențele interculturale în funcțiile atitudinale, mizând pe o altă ipoteză, și anume aceea a „potrivirii în persuasiune”, care spune că persuasiunea (în cazul nostru, reclama) are șanse de izbândă cu atât mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
mizând pe o altă ipoteză, și anume aceea a „potrivirii în persuasiune”, care spune că persuasiunea (în cazul nostru, reclama) are șanse de izbândă cu atât mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale ale publicului-țintă. Eficiența persuasiunii depinde însă în mod substanțial și de alți factori, printre care, așa cum recunosc și cei doi autori ai „ipotezei potrivirii în persuasiune”, și istoria situațiilor decizionale ale persoanelor în cauză (DeBono și Snyder, 1995). De asemenea

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în mod substanțial și de alți factori, printre care, așa cum recunosc și cei doi autori ai „ipotezei potrivirii în persuasiune”, și istoria situațiilor decizionale ale persoanelor în cauză (DeBono și Snyder, 1995). De asemenea, identificarea în conținutul reclamelor a profilurilor atitudinale și a funcțiilor lor presupune cunoașterea foarte bună a acestor profiluri de către cei care concep respectivele reclame. Fiind vorba despre afaceri și bani, presupunerea este rezonabilă. Totuși, la modul mai riguros, ar trebui văzut și ce succes au avut mesajele

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
comparație adoptăm atitudini identice cu persoanele și grupurile pe care le prețuim sau în grația cărora vrem să intrăm. Este o altă problemă cât de autentice sunt aceste atitudini, chestiune ce va fi discutată imediat, în secțiunea 2.4., „Schimbarea atitudinală”. Însă compararea socială este izvorul nu doar al formării atitudinilor consensuale, ci și al celor ce ies din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
ci de a ni le analiza critic și de a elabora noi poziții și puncte de vedere. Am văzut că definițiile și caracterizările atitudinii accentuează caracterul dobândit social al acesteia. Cumva surprinzător, cercetările pe gemeni arată că și în câmpul atitudinal contează factorul genetic: la gemenii identici (monozigoți) atitudinile corelează mult mai ridicat pozitiv decât la cei nonidentici, chiar atunci când primii sunt crescuți de mici în medii familiale și sociale contrastante. Cum era de așteptat, înnăscutul este mai prezent în atitudinile

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în care trăim, inclusiv o mai mare satisfacție în muncă, indiferent de natura acesteia, comparativ cu pesimismul (Baron și Byrne, 2000). La fel, o mai pronunțată curiozitate înnăscută antrenează un alt gen de experiențe și, de aici, un alt spectru atitudinal. Deja, din cele de mai sus se conturează ideea că diferitele surse și mecanisme ale achizițiilor evaluative sunt legate strâns între ele, interferează și uneori se includ. Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și este supus determinărilor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]