268 matches
-
doar interesele înguste, instrumentale, economice, vizând folosirea resurselor. În al doilea rând, sunt recunoscute interesele comunității non-umane. În al treilea rând sunt recunoscute interesele viitoarelor generații din ambele categorii. În sfârșit, eco-centrismul adoptă o perspectivă holistă mai degrabă decât una atomistă adică valorizează populațiile, speciile, ecosistemele și ecosfera ca întreg, dar și organismele individuale (1992: 46). Mulți contestă atât faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
al frustrației”. Termenul de „ complex” s-a impus spre sfârșitul secolului al XIX-lea, mai mult sub forma sa substantivală, - ca o reacție a psihologiei experimentale, aflată în plină dezvoltare, împotriva psihologieiasociaționiste și senzualiste, de până atunci, întemeiate pe concepțiile atomiste, - cu sensul de „ansambluri organizate de elemente” (ex.idei, imagini, sentimente) care se află în corelație funcțională. Înțelesul „psihanalitic” al termenului de „complex” a fost pregătit de fecundele cercetări de psihopatologie, îndeosebi asupra „isteriei”, ale lui Janet, Charcet, Bernheim etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
paradoxale, el spera să convingă lumea că totul rămâne la fel - este neschimbător. Zenon credea cu adevărat că mișcarea era imposibilă, iar paradoxul lui a fost principalul punct de sprijin al întregii sale teorii. Existau și alte școli de gândire. Atomiștii, de exemplu, credeau că universul este constituit din particule mici, numite atomi, care sunt indivizibile și eterne. Mișcarea, conform atomiștilor, era de fapt deplasarea acestor mici particule. Însă bineînțeles că, pentru ca atomii să se miște, era necesar să existe un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
imposibilă, iar paradoxul lui a fost principalul punct de sprijin al întregii sale teorii. Existau și alte școli de gândire. Atomiștii, de exemplu, credeau că universul este constituit din particule mici, numite atomi, care sunt indivizibile și eterne. Mișcarea, conform atomiștilor, era de fapt deplasarea acestor mici particule. Însă bineînțeles că, pentru ca atomii să se miște, era necesar să existe un spațiu liber. La urma urmei, acești mici atomi trebuiau să se deplaseze cumva; dacă nu ar fi existat neantul, vidul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ar fi fost presați constant unul în altul. Totul s-ar fi blocat într-o singură poziție pentru totdeauna, neexistând capacitatea de mișcare. Astfel, teoria atomică cerea ca universul să se afle într-un spațiu gol - într-un vid infinit. Atomiștii îmbrățișau conceptul de vid infinit - infinitatea și zero aparțineau aceluiași concept. Era o concluzie șocantă, însă grăunții indivizibili ai materiei din teoria atomică au rezolvat problema paradoxurilor lui Zenon. Deoarece atomii erau indivizibili, exista un punct dincolo de care lucrurile nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pe Aristotel. Și exact asta au și făcut. Un învățat evreu din secolul al XII-lea, Maimonide, descria oripilat Kalam-ul - crezurile teologilor islamici. Spunea că, în loc să accepte dovada aristotelică a existenței lui Dumnezeu, cărturarii musulmani s-au îndreptat spre atomiști, vechii rivali ai lui Aristotel, a căror doctrină, deși căzută în dizgrație, a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor timpului. Atomiștii, vă aduceți aminte, susțineau că materia este compusă din particule individuale denumite atomi și că, din moment ce aceste particule erau capabile să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Kalam-ul - crezurile teologilor islamici. Spunea că, în loc să accepte dovada aristotelică a existenței lui Dumnezeu, cărturarii musulmani s-au îndreptat spre atomiști, vechii rivali ai lui Aristotel, a căror doctrină, deși căzută în dizgrație, a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor timpului. Atomiștii, vă aduceți aminte, susțineau că materia este compusă din particule individuale denumite atomi și că, din moment ce aceste particule erau capabile să se miște între ele, exista cu siguranță un spațiu vid, deoarece altfel s-ar fi ciocnit unele de altele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din moment ce aceste particule erau capabile să se miște între ele, exista cu siguranță un spațiu vid, deoarece altfel s-ar fi ciocnit unele de altele, fiecare incapabilă să se dea la o parte din calea celorlalte. Musulmanii au preluat ideile atomiștilor; la urma urmei, cum zero apăruse deja, vidul redevenise un concept demn de luat în seamă. Aristotel îl urâse; atomiștii îl impuseseră. Biblia vorbea despre creația din neant, în timp ce doctrina grecească respingea această posibilitate. Creștinii, copleșiți de puternica influență a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fi ciocnit unele de altele, fiecare incapabilă să se dea la o parte din calea celorlalte. Musulmanii au preluat ideile atomiștilor; la urma urmei, cum zero apăruse deja, vidul redevenise un concept demn de luat în seamă. Aristotel îl urâse; atomiștii îl impuseseră. Biblia vorbea despre creația din neant, în timp ce doctrina grecească respingea această posibilitate. Creștinii, copleșiți de puternica influență a filozofiei grecești, l-au preferat pe Aristotel în defavoarea Bibliei. Musulmanii, pe de altă parte, au ales cealaltă variantă. Sunt ceea ce
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
orice ipoteză ca viabilă. Invidiem, firește, această capacitate a geniului de a realiza cele mai imprevizibile combinații posibile Între idei sau Între sentimente, Însă neglijăm faptul că există În același timp și o suferință a lucidității superioare (ex: suferințele savanților atomiști, care au trăit În reprezentările lor anticipative grozăviile posibile ale unei folosiri necontrolate a energiei atomice - lucru care s-a și petrecut, din păcate la Hiroșima și Nagasaki). * „Talentul nu devine geniu, decît atunci cînd a atins punctul la care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
secolului al V-lea î.Hr.) și în general filosofii eleați, neagă în mod implicit posibilul. Dacă teoria posibilelor-imposibilelor se opune vreunei idei, aceasta este cea a necesității lumii care există. Posibilul nu-și găsește locul nici în doctrina primilor filosofi atomiști, Leucip (născut între 490 și 460 î.Hr.) și Democrit (născut în jurul anului 460 î.Hr.). Atomiștii din Abdera susțin și ei opoziția între "a fi" (atomii) și "a nu fi" (vidul). Așa cum apare, rezultat al mișcărilor atomilor, lumea este necesară: "Leucip
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Dacă teoria posibilelor-imposibilelor se opune vreunei idei, aceasta este cea a necesității lumii care există. Posibilul nu-și găsește locul nici în doctrina primilor filosofi atomiști, Leucip (născut între 490 și 460 î.Hr.) și Democrit (născut în jurul anului 460 î.Hr.). Atomiștii din Abdera susțin și ei opoziția între "a fi" (atomii) și "a nu fi" (vidul). Așa cum apare, rezultat al mișcărilor atomilor, lumea este necesară: "Leucip crede că tot ceea ce se întîmplă e produsul necesității, întruchipare a destinului. El afirmă în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fost sesizat în filosofia antică, sub cele două aspecte ale sale: cunoșterea lumii exterioare și cunoșterea lumii interioare, subiective. Astfel, filosofii greci ai naturii au accentuat ideea cunoșterii naturii, a necesității (legității) naturale, ca element important al libertății. În cadrul filosofiei atomiste, Epicur a explicat orice fenomen sau fapt în mișcarea atomilor. Dacă la predecesorul său, Democrit, atomii, în căderea lor pe verticală, săvârșeau numai mișcări rectilinii, strict determinate, necesare, Epicur introduce un element nou: ideea devierii spontane a atomilor, deviere ce
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
dobândește cu ușurință un sens depreciativ și contribuie la prezentarea libertății politice în sensul de libertate de rang inferior, aș prefera să spunem, mai exact, că aceasta este o libertate defensivă sau protectivă. Nu trebuie să invocăm filosofiile monadice sau atomiste despre om pentru a explica de ce libertatea tinde să fie înțeleasă permanent - mai ales când opresiunea este din ce în ce mai mare - ca libertate față de, ca o libertate defensivă. Ceea ce este cu adevărat important este că problema libertății politice apare doar în contextul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv, sociologice suprasocializante ale acțiunii pe care le consideră deopotrivă atomiste. Spre deosebire de funcționalismul lui Williamson (1981, 1991, 1993) și de istorismul, mai degrabă sistemic, al lui North (1990), Granovetter Își construiește argumentația cu preponderență la nivel microsocial. Opțiunea lui poate fi caracterizată atât ca individualistă, concentrându-se asupra acțiunii sociale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu se comportă și nici nu decid ca atomi În afara contextului social” (1985:487). Asumpția economică a actorilor utilitariști ce Își urmăresc propriile
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care este mai mare decât suma componentelor sale. În această concepție organică a societății, indivizii se raportează la societate la fel cum inima, ochii și brațele se raportează la corp nu în calitatea de unități separate (precum în cazul concepției atomiste asupra societății, preferată de ideologia liberală), ci în calitate de părți ale unui organism viu". Vorbim, în al treilea rând, despre supozițiile morale, care încearcă să nuanțeze, după cum indică Adian-Paul Iliescu, ideea că "atitudinea morală nu poate fi separată de felul în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
umană; ei sunt mai ucrând împotriva sensului său negativ, așa cum l-au conceput liberalii, asupra individualismului relevat de acest sens. Potrivit ideologiei politice socialiste, este necesară o viziune alternativă la această înțelegere a libertății umane, o viziune care respinge concepția atomistă asupra societății, pentru a pune indivizii în relație. Prin ideile susținute, în special, de Karl Marx și Friedrich Engels, mai cu seamă cele din Manifestul Partidului Comunist, a fost evidențiat faptul că "a fi cu adevărat liber înseamnă a fi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fiecare dintre aceste cazuri, problema libertății. În cazul fascismului, viața individului este subsumată statului și, ca atare, împlinirea scopurior individuale este identificată cu îndeplinirea scopurilor coletive ale puterii etatice. Regimul politic fascist respinge, prin ideologia pe care o propagă, concepția atomistă asupra societății pe baza căreia e proiectat ideologic regimul politic al democrației liberale insistând asupra adevărului absolut al concepției organiciste, holiste asupra societății. Potrivit acesteia din urmă, societatea funcționează precum un organism, și de aceea ea trebuie să acționeze în favoarea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Măgurele, cu terenul aferent, compus din: 209.810,94 -"- - sediul administrativ (birouri) - ferma pentru creșterea și îngrășarea porcilor - fabrica de nutrețuri combinate - depozite - stație de epurare - stație pompe - 2 blocuri de locuințe P+4 (20 apart.) din comuna Măgurele, str. Atomiștilor nr. 1, jud. Ilfov***) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 775. Ferma Malu Roșu pentru creșterea animalelor de blană cu terenul 170.314,71 - " - aferent din Comuna Gruiu, jud. Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALA AGROINDUSTRIALA PIPERA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────── 776. Imobil - sediul administrativ cu anexe, sere, hale sortare, 310.011,58 H.G.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
transmit imobilele care se transmit transmit ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Domeniul privat Domeniul privat al TRUP 1, C.F. 4462 Măgurele, al statului și orașului Măgurele și Lot I - nr. cadastral 689/3/2/1: Str. din administrarea în administrarea St. = 9.828 mp Atomiștilor Regiei Autonome Consiliului Local al C52 - bazin = Sc. = 699 mp nr. 1, "Administrația Orașului Măgurele, C53 - decantor - Sc. = 125 mp județul Patrimoniului județul Ilfov C54 - hidrosdite - Sc. = 43 mp Ilfov Protocolului C55 - grătar - Sc. = 20 mp de Stat" C56 - decantor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
sector 1, București și 270,91 teren (cota indiviză de 41,3% din suprafață totală de 655,95mp) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Imobil situat în str. Mureș, nr.4, sect.1, București 3.012,00 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALA AGROINDUSTRIALA MĂGURELE ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Teren comuna Măgurele, str.Atomiștilor, nr. 1, jud.Ilfov 16.895,32 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALA PENTRU REPREZENTARE ȘI PROTOCOL SUCEAVA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Spațiu comercial în suprafață de 75 mp, str.N.Bălcescu, nr.4, 87,62 localitatea Suceava, jud.Suceava. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALA PENTRU REPREZENTARE ȘI PROTOCOL SINAIA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Teren Vila
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
concluziilor valabile, de exemplu: inginer mecanic, director de personal, conducătorul unui „grup“ de magazine etc.) 5 Înalt (folosirea unor principii ale gândirii logice sau științifice În rezolvarea unei game largi de probleme intelectuale și practice, de exemplu: cercetător chimist, inginer atomist, președinte al unei organizații cooperatiste sau directorul unei Întreprinderi mari etc.) 2.2. Activități de prelucrare a informației În această serie sunt cuprinse diverse operații umane care implică „prelucrarea“ informației sau a datelor. Trebuie să se aprecieze fiecare dintre următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
denumire la cealaltă "nu poate fi socotită abuzivă", ne asigură Wolfgang Metzger 114. Ambele interpretează "totalitatea" nu ca un simplu total, rezultat din combinarea unor elemente psihice (fie datorită asemănării, fie contrastului dintre ele), cum înțelegea lucrurile psihologia asociaționistă sau "atomistă" ci ca pe o structură psihică formală 115, originar-unitară, ca o "configurare" în consecință, chiar ceva mai mult decît poate spune traducerea curentă a lui "Gestalt" prin "formă". L-am numit pe Harald Höffding "gestaltist", în cartea mea despre Humor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]