258 matches
-
stabilitatea și eficacitatea viitoare a sistemelor politice. Pot relațiile directe între popor și guvernare să creeze încă legături suficient de puternice și astfel să contrabalanseze tendința de atomizare a societății ca rezultat al dezvoltării grupurilor mai specializate? CASETA 22.1 Atomizarea societății și sistemului politic Multiplicarea grupurilor specializate, mai ales în societățile occidentale, a dat naștere temerii că aceste societăți ar putea deveni "atomizate". Având scopuri diferite, grupurile exercită presiune în multe direcții asupra organelor de elaborare a regulilor. Organele pot
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exercită presiune în multe direcții asupra organelor de elaborare a regulilor. Organele pot să nu fie suficient de puternice pentru a fi în stare să reziste acestor cereri. Rezultatul este în acest caz "supraîncărcarea", lipsa deciziilor și diminuarea sprijinului. Astfel, atomizarea rezultă din faptul că mecanismul de agregare al partidelor a slăbit: partidele nu mai pot sau nu mai vor să elaboreze programe cuprinzătoare; partidele nu mai sunt în stare să alcătuiască asociații dependente care să lege populația de ele. Societatea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupuri și cel al partidelor detașate de grupuri, corespund în linii mari contrastului între sistemele politice vest-europene și sistemul politic american, un contrast care există de zeci de ani. De aici rezultă că nu poate exista o tendință universală de atomizare a societăților. Grupurile pot deveni mai autonome în Europa de Vest, dar mișcarea rămâne lentă și parțială; în America, autonomia grupurilor doar perpetuează o situație care a caracterizat Statele Unite de la fondarea țării. De ce ar trebui atunci să existe un asemenea contrast? Diferența
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ușurință. În Statele Unite, grupurile trebuie să atace multe aspecte pentru a obține ce doresc; ele nu pot "asalta" întregul sistem. Societatea poate fi mai atomizată, dar diviziunea responsabilității politice între mai multe centre de putere înseamnă că, în final, această atomizare are consecințe mai puțin grave decât cele pe care le-ar fi avut într-o țară unitară condusă de un sistem de tip cabinet. Legăturile directe între popor și guvernare Sprijinul pentru democrația liberală în statele occidentale Imaginea unui sistem
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Referendumurile pun oamenii în centru, chiar dacă aceasta se întâmplă doar ocazional și cu limitări considerabile. Ele contribuie fără îndoială la dezvoltarea tipului de legături directe între conducători și popor, care trebuie să fie consolidate dacă se dorește contracararea efectului de atomizare provocat de grupurile specializate. Partidele politice În comparație cu referendumurile, partidele politice par să creeze întâi de toate o legătură indirectă: părerile oamenilor par mediate de liderii partidelor și de reprezentanții lor în legislativ. Totuși, există împrejurări în care partidele par capabile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
directe, chiar într-o mai mare măsură decât era cazul în trecut, în multe părți ale lumii. Astfel, conducerea, partidele și mecanismele democrației directe se combină pentru a menține legături directe între conducători și cei conduși. Tendința de disoluție sau atomizare care rezultă din multiplicarea grupurilor cu scopuri specializate este astfel contrabalansată în mod substanțial, în multe țări, de tendințele de unificare generate de aceste legături directe. E foarte probabil ca agregarea să continue să fie mare în țările liberal-democratice, chiar dacă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
închis al copilăriei și universul integrat al adultului și constituind prin chiar acest fapt "veriga slabă" a civilizației. Semnificația acestei crize este atît de complexă încît interpretările opuse ar putea ajunge la convergență 26. Pentru unii, ea accelerează procesele de atomizare individuală. Pentru alții, ea face dovada unei aspirații comunitare. Am putea considera că aspirațiile care au țîșnit din ea erau deopotrivă comunitare și anarhiste și că eșecul lor ulterior, atît pe plan politic (stîngismul), cît și existențial (comunitățile contra-culturale), este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
neputinței noastre ne supradetermină de asemenea în această viață trăită din zi în zi și ne face să-i adăugăm in petto expresia fatalistă "numai de-ar dura". Mai mult, ne putem gîndi că amenințarea atomică își aduce contribuția la atomizarea conduitelor și modurilor de gîndire ale individului în sînul micului său nucleu personal / fa-milial / amical. Din acest motiv, nu ne putem considera ființe inconștiente, leneșe sau lașe prin natură. Mai potrivite ar fi vorbele lui Hamlet: "Astfel mișei pe toți
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
demnă? Cine are interesul să destabilizeze mereu situația, să producă aproape ciclic impresia că între haos și dictatură, fie și o dictatură mai blândă, nu e de ales? Cine alții decât cei care au făcut din destrămarea oricărei solidarități, din atomizarea sistemică a societății noastre întâia normă de conduită a defunctului regim? Lor trebuie să le opunem, fermă, implacabilă, voința noastră de a nu răspunde la provocări, de a spori pas cu pas șansele democrației în mult suferinda noastră societate. Opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru noi, nu se poate înțelege decât în perspectiva desfășurării experimentului comunist din Europa răsăriteană, cu alte cuvinte, ca fragment al istoriei în ansamblu. Ce s-a întâmplat cu societatea românească în acest demisecol tragic? Cum s-a ajuns la atomizarea ei, la aparenta anulare a oricărei inițiative militante? În ce chip s-au cristalizat totuși rezistențele? Cu ce urmări pentru indivizii respectivi și pentru comunitate? Istoricii, politologii, sociologii vor căuta răspunsuri, multiplicând această interogație și conturând cât mai verosimil tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înfăptuise prin efortul câtorva generații militante a fost distrus după al doilea război mondial cu diabolică perseverență. Rezultatul geopolitic al Unirii anulat prin sfâșierea teritorială, substratul moral al acestuia fu drastic subminat printr-o politică de fărâmițare a societății, de atomizare a ei în virtutea principiului "divide et impera", timp de câteva decenii. Când totul părea definitiv compromis, când orizontul speranței însăși aproape nu mai exista, închis ca pentru vecie, lumea noastră cea îndelung suferindă s-a redresat brusc, printr-o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lumina istoriei. Sinteza trebuia să fie, după expresia lui H. Berr, "sarcina și vocația timpului prezent"1. Ea a rămas încă un mare, continuu deziderat al societății moderne, al cărei destin paradoxal pare să o condamne în același timp la atomizare și nevoie de sinteză. Cartea lui H. Berr, La synthèse en histoire (1911, 1953) rămâne un demers caracteristic pentru vârsta de azi a umanității. "Tout est histoire, puisque tout est évolution", conchidea acesta, rezumând ideea fundamentală a Centrului de sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
reunește fotografia, afișul, mesajul publicitar, iar semiotica spațiului înglobează semiotica orașului, a străzii, cartierului, locuinței etc., în timp ce semiotica trupului (body language) asociază studiul gestualității, al mimicii, pantomimei, proxemicii etc. Dacă vectorul teoretic conduce spre globalizare, vectorul semioticii aplicate conduce spre atomizare. Prin faptul că fiecare știință implică procese semnice, semiotica devine o metadisciplină avînd celelalte discipline drept obiect de studiu, fie că acestea studiază ele însele procese semnice (medicina, științele sociale), fie că nu (fizica, chimia). Această postură metadisciplinară este necesarmente
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gusturilor prin exotic și a comportamentelor prin extravaganță etc. (Harvey, 2002) În economie, postmodernismul s-a manifestat firav, iar acolo unde a avut succes este în opțiunea pentru fragmentaritatea studiilor ca reflex al tendinței de ultraspecializare în activitatea economică, în atomizarea competențelor. Procesul continuă și astăzi în formule prin care se îngustează orizontul expertizei, se celularizează perfecționarea, se încurajează miniaturizarea efortului creator. Transformarea articolului de revistă științifică, de exemplu, în singura normă a accesului la autoritate și trepte profesionale, în defavoarea analizelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
civilă funcțională, mai avem „doar” de (re)construit comunitatea pe temelia unor virtuți (nu doar valori) comune; sau, altfel spus, mai avem „doar” de transformat societatea într-o „comunitate de comunități” care nu ar repeta eroarea structurală a societății liberale (atomizarea), ci ar fi integrată și armonioasă. Trebuie, pe de altă parte, păstrate toate „cuceririle” societății liberale, cum ar fi puternicul antistatism, idealurile autonomiei, autoguvernării, liberei întreprinderi, drepturilor omului etc. Aceste împliniri liberale se cer temperate, îmblânzite, nu anulate. Liberalismul „cu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
companii gigant cu proprietate dispersată și având puțini competitori. Controlul acestor companii era exercitat de manageri ce se află la rândul lor doar sub un vag control exercitat de proprietarii legali (acționari) ai companiei; atrofierea controlului se datorează, În special, „atomizării”, adesea extreme, a acționariatului, fapt ce Împiedică agregarea eficientă a intereselor acestora. Structura acționariatului marilor companii include fonduri de pensii, fonduri de investiții și bănci care reprezintă interesele a milioane de investitori, precum și mulți investitori individuali minoritari. În studiul realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În economia americană, primele 500 de companii În ordinea mărimii aveau structuri de acționariat cuprinzând Între câteva mii și un milion de acționari. Agregarea acestora pentru a lua decizii executive era greoaie, În multe cazuri fiind chiar imposibilă. Procesul de atomizare al acționariatului continuă un trend ascendent cu fonduri de investiții ce reprezintă interesele unor investitori foarte dispersați. În Statele Unite, În același an, numărul total de acționari individuali În primele 500 de companii era de aproximativ 17 milioane la care se
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
această perspectivă, Petre Botezatu subliniază că orice abordare a sintaxei implică în același timp depășirea ei113: abordarea sintactică a actelor discursive din spațiul politic nu poate eluda aspectele semantice și pragmatice, obținându-se astfel o reprezentare superioară a gramaticii discursive. Atomizarea, operată de multiplicarea perspectivelor unilaterale de analiză, nu poate decât să afecteze înțelegerea complexității limbajului politic și a mecanismelor sale discursive. Dezvăluirea modului de organizare a semnelor verbale pe care o întreprinde sintaxa se dovedește deficitară fără complinirile abordării semantice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei noi ordini sociale și politice, bazată pe raționalizare, calcul economic, urbanizare, noi forme de protecție socială, pe de altă parte ea a condus la anomie și lipsa unei direcții istorice (Durkheim), alienarea muncii și exploatare (Marx), birocratizare excesivă (Weber), atomizare socială (Simmel), creșterea gradului de supraveghere (Foucault) etc. În acest sens înțelegem interpretarea baudrillardiană a modernității ca paradox, implicând distrugere, schimbare, ambiguitate și transformând criza în valoare proprie. De altfel, în jurul ideii de paradox își construiește discursul despre modernitate și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a conturat pentru mulți interpreți ai săi ca un fenomen ambivalent, dual, cu atât mai mult pentru postmodernitate s-a accentuat mai ales fața negativă a accelerării și a modificărilor pe care le presupune. Dezorientarea, supravegherea electronică sau superpanopticonul social, atomizarea, preeminența valorilor narcisist-hedoniste, apariția societăților postmoraliste, a "erei vidului", "dizolvarea datoriei" (Lypovetsky) sau dezvoltarea unei "moralități fără cod etic" (Bauman) sunt, după cum ne atenționează mulți autori, doar o parte infimă a pericolelor unei astfel de orânduiri postmoderne. 2.2.2
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernitatea corespunde epocii actuale, promotorul acestei viziuni globale fiind considerat Jean-François Lyotard, pentru care condiția postmodernă este văzută drept o trăsătură a contemporaneității. Postmodernitatea nu se caracterizează printr-o estetică, ci mai degrabă printr-o serie de fenomene de tipul: atomizarea socialului sau chiar dispariția lui în viziunea lui Jean Baudrillard, globalizare, pluralitate, acumulare flexibilă, inventarea altor realități sau pierderea realului etc. 136 A se vedea Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, pp. 28-34. Sesizăm în diferențierea terminologică realizată în legătură cu acest cuplu conceptual
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
concurențial, să participe la o competiție acerbă pentru înavuțire, lipsiți de mentalitatea, știința sau „instrumentele” necesare. În general, orașul a estompat importanța relațiilor de rudenie și a vecinătăților, a accelerat individualizarea muncii, dar și a egocentrismului, a stimulat tendințele de „atomizare” la nivelul familiilor. Funcțiile formativ educative pentru tinerii necăsătoriți au continuat să fie transmise prin intermediul parteneriatului dintre familie, școală și biserică. Totuși, putem vorbi de o diminuare a controlului comunitar asupra conduitelor demografice ale adolescenților, cu precădere ale băieților, „apariția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al treilea rând, s-a propus într-o variantă, reînființarea a circa 20 județe (sau 23 într-o altă variantă) și a unui mare număr de comune (circa 1000 într-un anume Program de guvernare), declanșându-se un proces de atomizare, de fărâmițare a actualelor structuri administrative ale teritoriului național. După părerea noastră, nu acesta trebuie să fie înțelesul îmbunătățirii organizării administrative a teritoriului, ci, dimpotrivă, acțiunea trebuie să asigure crearea de unități administrativ-teritoriale bine dimensionate ca mărime și echilibrate ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu este o proprietate inerentă a predicatului. Tradițional, forma ergativă a fost analizată ca fiind de bază și a fost invocată detranzitivizarea pentru a explica prezența cazului absolutiv la argumentele externe ale predicatelor tranzitive. O abordare diferită este sugerată de atomizarea structurilor sintactice și morfologice (Cinque 1999)43, de cartografia structurii argumentale și a poziției obiectului (Hallman 2004)44 − ceea ce pare un item lexical simplu corespunde unei structuri sintactice complexe. Koopman arată că, în samoană, există două diateze pasive: (a) o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
recunoască universalul exprimat în alte chipuri sau configurații, oricît ar fi ele de stranii pentru mediul social și cultural autohton, pentru generalul care încadrează componenta individuală a ființei lui. Diversitatea de formule personale ale universalului constituie o situație opusă individualismului, atomizării. E o situație de tip angelic, în sensul că e diversitate desfășurată și înfășurată în respirația Unului. E acea pace pe care Christos o lasă ucenicilor săi, atît de diferiți, în Evanghelia după Ioan. Andrei Pleșu arată ce impresie a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]