527 matches
-
subtil, complică mult lucrurile. Face dificilă posibilitatea celuilalt de a lua distanță de asemenea complicații vertiginoase și a le respinge. Scriitorul creștin înțelege dificultățile acestui fel de a vorbi și caută să le clarifice, așa cum face atunci când are în vedere atotputernicia lui Dumnezeu (III, 1). Ce înseamnă totuși că Dumnezeu este atotputernic? Înseamnă cumva că voința Sa este arbitrară? Sau că nu îi este cu putință ceea ce nu voiește? Sau că poate și ceea ce nu poate? Astfel de întrebări - unele evident
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
șerpi). Ca să poți culege fructele, trebuie să înfrunți monstrul-paznic și să-l ucizi: învingătorul trebuie să treacă printr-o încercare inițiatică de tip eroic, câștigând "prin violență" condiția supraomenească, aproape divină, a tinereții fără bătrânețe, a invincibilității și a atotputerniciei. Arborele cosmic, Arborele nemuririi sau al Cunoașterii simbolizează cum nu se poate mai limpede valențele religioase ale vegetației. Cu alte cuvinte, arborele sacru sau plantele sacre dezvăluie o structură care nu este evidentă în feluritele specii vegetale concrete. Așa cum am
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
poate mai bine la capăt cu războinicii aceia. Și mai ales ideea de a trage foloase de pe urma crizei lui Inisius fusese magnifică. Se mustră: mândria lui din totdeauna! Când se va elibera de ea? Adevărul era că Dumnezeu însuși, în atotputernicia sa, se folosise de ea. închizând ochii, scoase un suspin adânc de ușurare și mulțumi Providenței divine. 33 Adunați în jurul vetrei, în încăperea cea mai mare a singurei construcții din sat încă în picioare, Balamber și cei mai de încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
A râs. — Chiar atât de mult te apasă trecutul? — De ce crezi asta? Văd că vorbești numai despre el. Ai ceva care-i în neregulă acolo? Te-apasă dosarul? — Dosarul... am îngânat-o. Începusem să fiu din ce în ce mai atent la dosar. Constatasem atotputernicia lui, prezența lui peste tot, ca un fel de veghetor din urmă. În fiecare an completam, venite de la serviciul de cadre, fel și fel de formulare, autobiografii și întinse cearșafuri cu toate datele despre ce gândeai și nu gândeai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-mi doream nimic altceva decât să-mi pierd mințile, să scap de tot ce mă înconjura, să mă ia o putere nevăzută și să mă piardă în tăriile fără seamăn ale uitării, ale neștiinței, ale înstrăinării. Să-mi rămână doar atotputernicia neștiinței și izbeliștea unui țărm pe care să mă tot pierd într-o mereu deschisă depărtare. Troienit de alb, în alba depărtare a niciundelui... Dimineți în care m-aș fi vrut un imens fluture pornit în maiestuoase rotocoale spre înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
chip de ghips încrețit în fereastra zorilor: Orest Popescu. Fantoma care te așteaptă, cuminte, la fiecare alt gong al calendarului, să-ți amintească subterana în care mișuni. Timpul macerează obsesiile, știi bine, professore. Până și tovarășul Orest Popescu obosește, sub atotputernicia timpului: pasiunea se mediocrizează, ura devine mai curând o rutină, o mimică, necesară aparențelor. Întrebi de ce nu găsesc alt salariu, alt serviciu, alt oraș. Ar fi posibil, cu siguranță. Nu mai e chiar ca în anii ’50... Aș găsi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
umèrul mamei sale pe care eu o urmez tècut în camerè, mè privește curios și întrebètor, așteptând parcè de la mine rezolvarea dilemei, te uiți la cineva și aștepți sè fie tata, dar cineva mai mare, propria mamè, iti spulberè visul atotputerniciei copilèrești care, denumind lucrurile, creeazè o lume nouè pentru dumnezeul copil, Doamne, n-aș vrea sè particip acum la tot conflictul lui interior! Corina depunând copilul pe covor, printre mașinuțe și cuburi colorate, mè invitè sè iau loc într-unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
al Creației, făcându-l pe poet să exclame: Cât mister! / Doamne, cât mister! Din preamărirea operei Creatorului nu poate lipsi instrumentul primordial, Cuvântul, la fel de puternic și prin „urmașii” lui, fiindcă fără cuvinte nimic nu-i posibil, / nimic nu există, perpetuând atotputernicia verbului primar: Cuvântul Întrupat / în Istorie. / Cuvânt pe Cruce. / Cuvânt în Glorie. Și insul, capabil să simtă și să înțeleagă astfel Firea, nu poate avea decât în suflet, o fântână (motivul sufletului-fântână se întâlnește și la alți poeți, de pildă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
public, în fața oamenilor (Mântuitorul nostru spunea că „cel ce se va rușina cu Mine, pentru el Mă voi rușina și Eu în fața Tatălui Ceresc”). Rostind zilnic Crezul, rugăciunea de mărturisire a credinței vom îndepărta de la noi duhurile răutății. Crezând în atotputernicia Sfintei Treimi, credem și în puterea Ei tămăduitoare. Ar trebui astfel, să zicem și noi așa cum a spus tatăl lunaticului: ”Cred,Doamne! Ajută necredinței mele”. Iar în ceea ce-i privește pe medici și alți terapeuți există un mare pericol pentru
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
nevoile ei spirituale și hormonale) ne mai rămânând decât o jinduire după roua dorului și inaccesibilitatea la senzații potolitoare de regretul trecerii. „Vrem amorul liber” - strigau niște înaintași ce făceau valuri prin gazetele timpurilor chinuiți și puși la colț de atotputernicia Inchiziției creștine. Deci, dorința de libertate deplină, nu de a face crime, ci de a-ți trăi viața după cerințele trupului și nu ale „guvernului” are vechime în istoria Terrei. Au existat curente filosofice pe care nu le mai înșir
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
un imperativ aș zice organic ― împotriva căruia orice rezistență pare lipsită de sens, ridicolă chiar. Nu exagerez deloc; în mine e viu numai un singur gînd: acela de a muri. În fața lui, celelalte gânduri au amuțit, paralizate de înfricoșata lui atotputernicie. Niciodată n-a fost în mintea mea atâta rânduială cuminte, pentru că nu mi s-a întîmplat să făptuiesc ceva cu acordul atât de unanim al gândurilor. Mereu m-am izbit de împotriviri dârze sau în cel mai bun caz de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
deși, în finalul cărții nota înțelept : “Îmi vine să cred că răul are mai mare putere de contagiune decât binele”, rămâne totuși statornic în credința că acest rău are vlagă și durată relative, binele instaurându-și până la urmă supremația consonantă atotputerniciei divine, se uită-n memorie la cele 7.776 kmp. ai Cadrilaterului dobrogean, la cei 50.224 kmp. ai Basarabiei și Nord Bucovinei, nu poate uita nici cele 17 ha ale Insulei Șerpilor, ș.a., și compară suprafața României întregită de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
niște bărbați care au jurat să-și facă datoria atunci când li se cere de către un comandant autorizat? Gosseyn privi în sus spre fața aspră, încruntată a celuilalt și clătină din cap. - La un anumit nivel, spuse el, Semantica Generală recunoaște atotputernicia legii într-o societate înapoiată. Dar ceea ce s-a întâmplat aici pare să transceadă decretele obișnuite, legale sau criminale. Izbucni: - Trebuie să înțeleg că pot să fiu legat în felul acesta fără să mi se aducă la cunoștință faptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
a pământului. Prin el, Tatăl a creat orice lucru. De aceea, și pe el îl numim «Domnul» nostru. În Biblie, cuvântul «Domn» nu reprezintă un titlu de politețe față de un om, ci titlul de Dumnezeu. Recunoaștem astfel«slava»sa, adică atotputernicia și măreția sa. Când îl numim pe Isus «Domn» (în greacă Kyrios), aceasta înseamnă că este puternic și slăvit ca un Dumnezeu. Zămislit de la Duhul Sfânt, născut din Maria Fecioară Datorită faptului că Tatăl ne iubește, a trimis pe Fiul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
frică - frică de a semnala Întregii lumi: „Ăsta-s eu! SÎnt aici! Exist! Faceți-mi loc! E rîndul meu acum! Nu sînt chiar fitecine!“. Cuvîntul „frică“ nu e cel mai potrivit. Luptam atît de mult cu dorințele mele indecente de atotputernicie Încît nu mai aveam putere pentru altceva. Nu gîndeam: „Faceți-mi loc!“, ci: „Ștergeți-o de aici, bandă de idioți! În genunchi! În genunchi În fața Înălțimii Sale Eu Însumi!“. CÎt o binecuvîntez pe mama că a aruncat toate scrisorile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de orgasm viscerele pământului, le pui să facă În zece secunde ceea ce au făcut În miliarde de ani și tot bazinul Ruhr Îți devine un zăcământ de diamante. Cunoașterea mareelor fluidice și a curenților universali, spunea Eliphas Levi, reprezintă secretul atotputerniciei umane.“ „Așa e, cu siguranță“, zicea Belbo, „e ca și cum ai transforma pământul Întreg Într-o cameră orgonică. E clar, Reich era cu siguranță templier.“ „Toți erau, afară de noi. Bine că măcar ne-am dat seama. Acum Îi Întrecem câștigând timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mai fie posomorâți. Puțini au înțeles că acesta era adevărul pe care trebuia să-l apăr "acolo"... ― Inchiziția nu se sinchisește de un asemenea adevăr. ― Greșești. Inchiziția ne amenință tocmai fiindcă simte în dragostea noastră de viață o primejdie pentru atotputernicia ei. ― Înainte de a-l sui pe rug, lui Giordano Bruno i-au legat limba ca să-l împiedice să profereze blesteme. Pe tine, în schimb, te-au lăsat să vorbești. ― Au hotărât ei ce urma să spun, în fina. Dar altceva
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
a fi sincer într-o lume în care doar ipocrizia e răsplătită ajunge să pară o nebunie, o prostie. ― Nu e normal ca oamenii să se apere? Nu toți ne naștem cu vocația de martiri. ― Așa e. Acceptă, totuși, că atotputernicia Inchiziției nu se bazează doar pe frică. Se bazează și pe zelul celor înfricoșați de a se arăta nepericuloși. Înfricoșați, ne grăbim să-i asigurăm pe inchizitori că gândim cum ne cer ei, nu e nici un motiv să fim bănuiți
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Nu vroiam să mă exilez. Și speram să treacă primejdia. Nu mă așteptam să îndrăznească o înfruntare publică. ― Aveau nevoie de ea. Lucrurile merseseră prea departe. Circulau șoapte că Inchiziția se temea să se atingă de tine. Asta amenința mitul atotputerniciei ei. XLVII ― Ana m-a dus din nou la focul parfumat din pădurea de sicomori. Focul acesta nu arde decât amintirile, mi-a explicat ea. E un rug al memoriei. Preface în cenușă doar ce-ți amintești. Vrei?" I-am
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
teribilă strângere de inimă. Proiectul „Tribute to Charles Manson” oricum căzuse, și chiar dacă declara că are douăzeci și opt de ani, În realitate avea cu cinci mai mult și Începea să se simtă realmente prea bătrân. În fantasmele lui de dominație și atotputernicie, i se Întâmpla acum să se identifice cu Napoleon. Îl admira pe acest om care trecuse Europa prin foc și sabie, mânase la moarte sute de mii de ființe umane fără măcar să aibă pretextul unei ideologii, al unei credințe, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mii de culori verzi, diferite, și începu să usuce pământul luminișurilor, dar strădania lui a fost zadarnică: pierdu bătălia și, din nou, veni ploaia, stăpână absolută pentru zile întregi, pentru săptămâni, pentru luni, fără ca nimeni și nimic să-i conteste atotputernicia. Fata, întinsă în hamacul ei, înfuleca banane și dormita căzută în letargie. El, trântit în pat, citea și citea timp de ore, zile și săptămâni. Anotimpul ploilor impunea vieții amazoniene o paranteză - precum iarna în țările nordice - și, în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
singur cu mintea, ascunzând adevăratul chip al adevărului !... Ce legătură este între gândul nostru și zvârcolirile cărnii și ale sufletului, care se zbate și se stinge ?!... Broboane de sudoare reci îi inundară fruntea. Părul la rădăcină i se umezi... În fața atotputerniciei necunoscutului, cu resemnarea se împletea un fel de revoltă, inima îi clocotea în piept, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvratire împotriva acestei nedrepătăți. Loviturile inimii în pieptul lui, raăsunau în ureche ca bătăi de clopot. Tresări
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
grei de pământ curgeau întruna...groapa se umplea repede, iar Iorgu parcă se depărta tot mai mult de adâncul ei. Bătaia clopotului părea că numără bulgării căzuți peste raclă. Cei de față simțiră, trecând prin ființa lor, suflarea înghețată a atotputerniciei necunoscutului...misteriosul fior al veșniciei... Pentru o clipă Iorgu se întoarse în sine înuși și găsi o lume nouă... Clopotul își continua dangătul melancolic, cu bătaia într-o dungă, care te făcea să-ți astupi fața cu palmele și să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
chip, schimonosit al adevărului!... Continuă el să murmure în genunchi, pe marginea gropii. Ce legătură este între gândul morții și zvârcolirile cărnii și ale sufletului care se zbate și se stinge ?!... Niciuna !... Broboane reci de sudoare îi inundară fruntea. În fața atotputerniciei, cu resemnarea se împletea un val de revoltă... inima îi clocotea, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți.. -Că viata veșnică, nu-ti este sortită...din această pricină, să nu-ti fie inima întristată
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și de toți dușmanii. Românul e creștin ortodox. Eu sunt român, deci mă rog lui Dumnezeu. Și apoi știi ceva? Există forțe misterioase, domnule, pe care nu le poate pătrunde nici cel mai mare savant! Parcă ce suntem noi față de atotputernicia lui Dumnezeu? Vax! Am văzut oameni cu piciorul în groapă pe care-i condamnau toți doctorii mari și au scăpat cu slujbă bisericească. Mă bat cu pumnul în piept că n-am făcut maslu pentru îngerașul meu. Ce vrei, domnule
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]