527 matches
-
fumatului, utilizat de Sherlock Holmes dar și de Maigretfff. Dincolo de elaționare, narcisismul scriptorului natațional (nu tocmai național pentru Supervizori, Avizori și Revizori) ar conține dacă e să preluăm schema lui Grunberger, starea de "bien-être" derivată (ca moment de completitudine și atotputernicie, omnipotență aș scrie dacă o parte a cuvântului nu ar avea denotație sexuală, lucru nedorit de analiza mea). Evident, deasupra lor plutește învăluitor ca o ceață deasupra lacului Ciric (Grunberger nu a făcut comparația pentru că nu a ajuns să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
este organizatoare a unui proiect de lume, punând la lucru factorul "timp"; III. în fantasmă, domnește omnipotența, lucruri minunate se pot petrece într-o stare de inactivitate totală și chiar de neputință a trupului; personalitatea este disociată în timp ce în imaginație, atotputernicia cedează pasul în fața confruntării dintre vis și posibilitatea efectivă de realizare a acestuia; IV. fantasma poate cuprinde în ea o parte importantă de exaltare, fără ca aceasta să fie însoțită de acțiune; activitatea fantasmatică suscită o puternică tensiune cu încercări ale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în care trăiește omul de rînd occidental. Nu pot lipsi, așadar, reflecții cu privire la acest aspect al vieții. Ba chiar unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Destinul, de care se vorbește, nu e decît vrednicia omului" (P., 5, 30); "Stelele, zeii, iaksasii, luna, soarele, vînturile: toți au devenit din oameni zei, prin sforțarea lor" [12] (ultima cugetare din: Idem, Povestea faptei om., ed. cit., p. 4). Atotputernicia sforțării umane se încadrează perfect în sistemul de gîndire indian, așa cum s-a subliniat, cînd s-a discutat despre înțelept (v. mai sus). Într-adevăr, odată realizată identitatea cu Divinitatea sau cu Realitatea absolută, este firesc ca sufletul individual să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indian, așa cum s-a subliniat, cînd s-a discutat despre înțelept (v. mai sus). Într-adevăr, odată realizată identitatea cu Divinitatea sau cu Realitatea absolută, este firesc ca sufletul individual să obțină atributele însele ale acesteia, între care, natural, și atotputernicia. Minunat este surprins acest adevăr de Rabindranath Tagore (în: Sadhana, ed. cit., p. 57): "De fapt, nu există nici o margine pentru puterea noastră, căci noi nu stăm în afară de cea universală, care este expresia legii universale". Între înțeleptul indian și Destin
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cel mai lipsit de inimă, stare simbolizată prin „cu-noașterea binelui și răului” ca închidere a inimii, locașul Împărăției,al stăpânirii lui Dumnezeu și dedublare a minții pentru cruzime de-monică. Era sămânța aruncată de Lucifer, vrăjmașul lui Dumnezeucare se înfricoșează de „Atotputernicie”, dar este vrăjmașul chipu lui lui Dumnezeu ca „Atotțiitor”. Prin ruperea de Dumnezeu cumsfâșie puiul de viperă sânul mamei sale la naștere, Lucifer era întunecos și mort sufletește, dar tocmai de aceea plin de răpire și vicleșug (Matei 23, 28
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
unei confruntări între teză și antiteză, ci „naștere din duh” a omului duhovni cesc în desăvârșirea lui Hristos. Hristos este în întregime scriere îninimi ca „har și adevăr” (Ioan 1, 17), spre deosebire de orice violențe din Legea lui Moise sub imperiul Atotputerniciei divine. Înstarea primordială a oamenilor Cuvântul era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan 1, 17), spre deosebire de orice violențe din Legea lui Moise sub imperiul Atotputerniciei divine. Înstarea primordială a oamenilor Cuvântul era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între tăria atot-țiitoare a lui Dumnezeu și atotputernicia Sa este o diferență ca din-tre Vechiul și Noul Testament: „Nu prin oștiri sau prin forță voi facetoate acestea, ci prin Duhul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între tăria atot-țiitoare a lui Dumnezeu și atotputernicia Sa este o diferență ca din-tre Vechiul și Noul Testament: „Nu prin oștiri sau prin forță voi facetoate acestea, ci prin Duhul Meu”, făgăduia Dumnezeu prin prooroci lucrarea Sa în Hristos (Zaharia 4, 6); „Toate acestea le va facedragostea plină de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu Savaot” (Isaia 9, 6; 37, 32);„Legea s-a dat prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin IisusHristos” (Ioan 1, 17). De aceea și slava Cuvântului Vieții (Ioan 1, 4)este mult mai mare decât cea a atotputerniciei. După sminteala călcării Cuvântului, Adam nu mai era smerit, altfel nu se înfricoșa de„atotputernicia” lui Dumnezeu cu ignorarea totală a „Cuvântuluiatotțiitor” în viața lui simțită până atunci. Dacă pe parcursul Sfintei Liturghii, rugăciunea de pregătire pen-tru credință și îndreptare este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și adevărul au venit prin IisusHristos” (Ioan 1, 17). De aceea și slava Cuvântului Vieții (Ioan 1, 4)este mult mai mare decât cea a atotputerniciei. După sminteala călcării Cuvântului, Adam nu mai era smerit, altfel nu se înfricoșa de„atotputernicia” lui Dumnezeu cu ignorarea totală a „Cuvântuluiatotțiitor” în viața lui simțită până atunci. Dacă pe parcursul Sfintei Liturghii, rugăciunea de pregătire pen-tru credință și îndreptare este hotărâtoare pentru catehumeni, astfelaceștia nu pot participa la Liturghia credincioșilor, a „botezului”lui Hristos (Luca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui Dumnezeu și auzirea acestei„vestiri”: „Atunci nu Mă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). În vierea este arătarea slavei Sale veșnice pe care oamenii n-au maiputut-o vedea după păcatul strămoșesc. Înfricoșarea de „Atotputernicia” lui Dumnezeu îi făcea să nu mai poată gusta slavanegrăită ca plinătate de la Cel ce avea atâta filantropie părintească!Înfricoșarea era semnul pierderii iubirii lor de Dumnezeu și a ne-putinței de a mai putea ține „Cuvântul”, căci, numai „De
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit dreapta Lui” (Psalm 77, 59); „Ai dat celor ce se tem de Tinesemn
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
anunțau vestea și poruncește uciderea mesagerului. Am putea pune această violență pe seama furiei, dar Freud o interpretează astfel: Boabdil „nu vrea să știe” de acest lucru, tratează evenimentul ca și cum „nu s-ar fi întâmplat” și caută, astfel, să-și demonstreze atotputernicia (Freud, 1936/1987). Un fragment din povestea „Omului cu șobolani” (1909b/1979) ilustrează cea de-a doua formă de anulare retroactivă, care constă în anularea primei acțiuni prin repetarea sa în sens invers. Tânărul ridică de pe drumul pe unde va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu șobolani nu anulează un eveniment suflând asupra lui, ci face pur și simplu două gesturi opuse, trădându-și astfel afectele contradictorii față de iubita sa. Dar, atribuind în mod obișnuit gândirii sale, sentimentelor și dorințelor pe care le încearcă o atotputernicie care este o reminiscență a megalomaniei infantile, el atașează cu siguranță acestor gesturi anodine o însemnătate excesivă, poate chiar magică. Potrivit lui Freud, „el ridică piatra din calea iubitei sale, dar anulează apoi acest gest de iubire, așezând-o la loc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de subordonare la vreun criteriu valoric. Lucrările acestor iluștri precursori au fost interesante, au valoare istorică, au pus bazele unei noi erezii, moderne, realizată prin dizolvarea credinței în absolutul ordinii statale girate de puterea divină și substituirea acesteia prin proclamarea atotputerniciei voinței puterii populare, una fără credință în Dumnezeu, coborâtă la nivelul apartenenței etnice a oamenilor. Promovarea unui raționalism fără credință a echivalat cu negarea sau anularea trecutului îndelungat de acumulări de valori spirituale, pe baza căruia acesta s-a clădit
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
numim astăzi un case study, dar un studiu de „caz exemplar”, nu de caz banal. Eroul, Ulise Polytropos (polutropo" = „cu multe fețe, versatil, foarte iscusit”), este supus, ca și zeii, atotputernicei Ananke ( )Anavgkh = „Necesitatea oarbă”). Găsim la Euripide semnificația acestei atotputernicii care îi înfricoșează, în egală măsură, pe muritori și pe nemuritori. Ananke este o zeitate abstractă, aflată chiar și deasupra olimpienilor 15. Theon anankeion (Qeon anagkaon = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie și Brent - par a deschide, cu timiditate și fără pretenții paternaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
quod hoc quod în me est, ne falsis assentiar, nec mihi quidquam iste deceptor, quantumvis potens, quantumvis callidus, possit imponere, obfirmata mente cavebo”. Înșelătoria divină, dimpotrivă, interzice în mod absolut refuzul asentimentului: 2) Suarez admite posibilitatea înșelătoriei dacă se consideră atotputernicia divină și o neagă dacă se ia în considerare bunătatea lui Dumnezeu: „Însă (...) ne învață despre miracolul că Dumnezeu nu poate conduce intelectul al fals, căci nimic nu repugnă mai puțin bunătății sale decât a minți.” “Posito autem illo miraculo
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vrut ca eu să fiu amăgit în felul acesta, căci se spune că este bun în cel mai înalt grad.”“ At forte noluit Deus itta me decipi, dicitur enim summe bonus.” Apelul cartesian la bunătatea lui Dumnezeu, și nu la atotputernicia lui, pentru a respinge într-o primă instanță ipoteza înșelătoriei divine este marca cea mai evidentă a originii precartesiene a Dumnezeului din Meditația-I-a. Dumnezeul lui Descartes nu va putea să înșele din cauza atotputerniciei sau a veracității sale și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Dumnezeu, și nu la atotputernicia lui, pentru a respinge într-o primă instanță ipoteza înșelătoriei divine este marca cea mai evidentă a originii precartesiene a Dumnezeului din Meditația-I-a. Dumnezeul lui Descartes nu va putea să înșele din cauza atotputerniciei sau a veracității sale și nici din cauza unui atribut cum este bunătatea pe care concepția cartesiană a «arbitrariului» divin o face îndoielnică. Textul lui Suarez arată cu adevărat sursa precartesiană a inhibării înșelătoriei prin bunătate. Și de altfel, bunătatea divină
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
deopotrivă o inferență, vom putea să trecem în continuare de la considerarea eului ca mens pura et abstracta la cea a omului ca întreg? Putem trece de la o concepție metafizică a subiectului și de la o concepție metafizică a uniunii provenită din atotputernicia divină, la o concepție morală a subiectului ce ne impune să începem de la a treia dintre noțiunile primitive; pentru că .) Descartes a fost atenționat în moduri diverse în legătură cu dificultatea de a înțelege cum anume o substanță gînditoare, indivizibilă, imaterială, poate fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
poți refuza fără să te dezintegrezi din România modernă" (Cioran, 1990: 153). Prăvălirea modernității peste structurile aparent invincibile, rezistând (tot aparent) nealterat de veacuri, a condus la o dislocare a unor structuri sau mai degrabă a unor mituri privitoare la atotputernicia vigorii ancestrale întruchipată în român. Astfel, "Libertatea și mai ales dezlănțuirea concurenții libere pentru niște oameni simpli, inculți au avut urmările morale cele mai dezastruoase" (Drăghicescu, 1996: 332). Desființarea autorității breslelor a generat delăsare datorită dispariției controlului exercitat nemijlocit și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
îl tulbură grozav... și dintr-odată spuse cu glas tremurător: „N-o să mai fumez niciodată!”. Felul în care face acum această făgăduială e o dovadă sigură că, în sfârșit, acțiunea pedagogică și-a atins scopul. Din această povestire nu decurge atotputernicia basmelor în copilărie. Reușita procurorului se explică prin mai mulți factori sesizați de intuiția marelui scriitor. Mai întâi, Serioja a putut să constate supărarea tatălui său în legătură cu fumatul. Dar el nu înțelegea de ce nu-i este permis să fumeze. În
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]