323 matches
-
pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Transcrieți complementele indirecte din textele de mai jos și realizați analiza lor morfologică: (a) "Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text, precizându-le. 7. Corectați enunțurile: Cartea care am primit-o de la însuși prietenii mei este cea mai frumoasă; mi-ar place ca în literatură să fie câți mai mulți scriitori care să scrie astfel. 8. Transcrieți o propoziție subordonată atributivă din textul dat. Testul nr. 7 Se dă textul: ,, Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
având ca regent verbul copulativ a însemna; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul speranță. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi fost mai bine să nu renunțe la visul pe care-l proiectase atât de frumos; să reușești înseamnă să continui drumul la care alții ar renunța..." Testul nr.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul dorință. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi trebuit să ducă mai departe visul pe care-l proiectase atunci; problema era că ceilalți nu-l vedeau realizabil și că nu avea puterea să lupte singur până la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin pronumele relativ care; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent pronumele toți. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Nu se știe niciodată dacă acela este drumul care-ți este cel mai aproape de suflet; provocarea vieții este ca tu să vezi Sensul, deși altora li se pare mai convenabil
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Sinonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de sufixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-ar fi plăcut și mie să încep această povestire în felul basmelor. Mi-ar fi plăcut să spun
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca termen regent adjectivul obosită; h) o propoziție subiectivă introdusă prin adjectivul pronominal orice; i) o propoziție atributivă având ca termen regent un numeral; j) două propoziții aflate în raport de coordonare conclusivă. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi: S + A (rom. casă frumoasă, engl. electric train), S + (Prep +) S (rom. casă de piatră, casa din vale, casa bunicilor, engl. gas fire), S + Art (rom. o casă, niște case
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
modificatorii și calificatorii: într-un grup nominal complex ca engl. the lovely gas fire in the lounge, substantivul cap de grup este fire, modificatorii sunt the, lovely și gas, iar in the lounge este calificator. Modificatorii pot fi determinative sau atributive, iar acestea din urmă sunt fie "epitete" (adică adjective calificative), fie "clasificatoare" (adică substantive sau adjective restrictiv-categoriale), cum sunt gas și electric din sintagmele a gas cylinder și an electric train 71. Potrivit acestor autori, grupul nominal (engl. noun group
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și Lampe "lampă", reunite prin "elementul de joncțiune" ("Fugenelemente") -en-. În compusul ebraic bet sefer "școală" (literal: "casa cărții"), format din bayit "casă" și sefer "carte", capul structurii este marcat prin faptul că ia forma bet "casă a ...", exprimând raportul atributiv. Acest mod de marcare a capului, indiferent dacă este vorba de compuse sau de sintagme, este caracteristic limbilor semitice, în timp ce în limbile turcice există mărci sufixale specifice ale posesiei, atașate regentului, chiar dacă și modificatorul poate purta un sufix explicit al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a apartenenței (posesiei), în timp ce modificatorul din cea de a doua sintagmă are și sufixul -in al genitivului; tc. demiryolu "cale ferată" este un compus (calchiat) format din demir "fier" + yol "drum, cale" + -u, marcă a apartenenței, a raportului de subordonare atributivă. După cum vom vedea, astfel de mărci ale raportului sintactic sunt omise și ele în cazul condensării sintagmei sau compusului. În alte limbi, mai ales în cele de tip analitic, combinarea în compuse sau în sintagme stabile se realizează fără nicio
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
structură din care au fost omise unul sau chiar mai multe elemente de legătură ale unui grup sintactic complet (rom. câine-lup, mazăre-siloz, Ocna-Mureș, Șiclodul-Coastă, tren-fulger, fr. chien-loup, porte-parole); în astfel de compuse eliptice "se poate subînțelege un raport de subordonare atributivă de tip prepozițional sau genitival" (FCLR I, p. 39) sau un raport de coordonare (tace-face), dar ele nu pot fi atribuite condensării lexico-semantice, deoarece elementele lexicale omise nu sunt cuvinte noționale al căror sens să fi fost asimilat în cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la Eroilor?, M-am mutat în Baicului), dacă nu am ști că genitivul nu mai exprimă aici dependența, posesia sau apartenența, ci este un nume propriu surprins prin condensare în această formă gramaticală, care și-a pierdut pentru moment funcția atributivă apozițională, preluând-o pe aceea, de complement, a sintagmei din care provine (Stația Eroilor, Cartierul Baicului). Valorile și întrebuințările sintactice inițiale sunt însă prezente în mintea vorbitorilor și revin deîndată ce sintagma este restabilită. Avem a face, în toate aceste
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cameră / cameră cu aer, Cameră / Camera Deputaților, pistol / pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază, determinantul atributiv poate fi indicat prin prepoziție, prin flexiune cazuală, prin topică (inclusiv în cazurile de simplă juxtapunere) sau prin alte mărci ale relației sintactice de subordonare, iar condensarea implică, de regulă, omiterea acestor mărci, împreună cu substantivul regent. Absența, în unele limbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea sintagmelor nominale subordonatoare pot constitui cazuri mai complexe, în care determinantul menținut, având valoare atributivă, este alcătuit dintr-un adjectiv (cu funcție potențială de nume predicativ, dar neînsoțit de copulă) și un substantiv la forma posesivă de pers. a 3-a care determină substantivul omis și este regent al adjectivului: rom. ustuacic "un fel de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
parte de sus" + suf. posesiv -ü; sintagma s-ar traduce, așadar, prin "ambarcație a cărei parte superioară este deschisă, navă cu partea de sus neacoperită"; cf., mai sus, tc. açık). Un astfel de determinant complex cu funcție virtuală de propoziție atributivă construcție specific turcească nu putea fi perceput în limba română decât tot ca un adjectiv (eventual compus) sau, în general, ca determinant nominal. De altfel, opoziția adjectiv / substantiv este uneori neutralizată în cazul împrumuturilor prin condensare, de vreme ce vorbitorii limbii receptoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Limba franceză Franceza a recurs la toate tipurile posibile de condensare, în sensul că bazele și rezultatele reducerii au toate caracteristicile generale ale acestui procedeu de formare a cuvintelor, predominante fiind, și în cazul limbii franceze, substantivele provenind din sintagme atributive de tipurile substantiv + (prepoziție +) substantiv și substantiv + adjectiv ori din compuse tematice: automobile "autovehicul, automobil" (> rom. automobil, engl., it. automobile, ol. automobiel) < [voiture] automobile "idem" (voiture "mijloc de transport", automobile "care se mișcă singur, se deplasează prin forțe proprii, autopropulsat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
maçon < [franc-]maçon; rom. pasăre < pasăre [de curte]; it. piano < piano[-forte]; rom. temperatură "febră" < temperatură [mare]. Ceea ce trebuie totuși remarcat este faptul că, odată cu elementele determinante, sunt eliminate cu regularitate și eventualele unelte gramaticale care marchează raportul de subordonare atributivă dintre două substantive sau de subordonare între regentul adjectival și complementul substantival, indiferent dacă este vorba de flexiune sau de joncțiune prin prepoziții, articole sau elemente afixale, alipite la regentul reținut sau la determinantul omis: fr. bled < ar. bled [es-sudan
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai puțin cazul acuzativ, dictat de prepoziție, în care se afla în sintagmă, dar care nu pune probleme, de vreme ce forma coincide cu aceea de nominativ; ceea ce se modifică, de asemenea, obligatoriu este funcția sintactică, determinanții condensați renunțând, inerent, la funcția atributivă din formația sintactică nominală; genul și numărul sunt însă menținute: fr. canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de vedere sintactic, de vreme ce locul pe care îl ocupă temele și modul de legătură cu celelalte elemente sunt precizate chiar în descrierea raporturilor sintactico-semantice interne din compusele de acest fel, care "sunt, în marea majoritate a formațiilor întâlnite, de tip atributiv. Elementul așezat, de obicei, pe primul loc are valoare de atribut (...), în timp ce elementul așezat pe ultimul loc este echivalent cu determinatul" (FCLR I, p. 137). 92 Substantivul Externe din Ministerul de Externe este el însuși rezultat prin condensarea (însoțită de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
particularizant al umanității doar de o identitate persistentă a esenței în condițiile unei diversități a întruchipărilor ei manifeste. Discuția metafizică a posibilității însăși a unei schimbări substanțiale este tranșată în contextul oricărei viziuni filosofice asupra interiorității de definirea unei eflorescențe atributive originate în mișcarea infinit variată pe care o esență unică o efectuează în spațiul său vital. Neputându-se vorbi, în manieră pur tehnică, de o cauză a schimbării sufletești, în traiectoria unui destin determinarea devine pluri-cauzală și cel mai potrivit
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]