445 matches
-
N. POP, Noi contribuții, pag. 119. 174. I. E. TOROUȚIU, op. cit., IV, pag. 170. 175. IDEM, ibid., pag. 113. 176. I. D. MARIN, Samson Bodnărescu prieten și emul lui M. Eminescu, în "Limbă și literatură", 9, București 1965, pag. 183-204. 177. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 200-201. 178. IDEM, ibidem, pag, 203. 179. I. E. TOROUȚIU, op. cit, IV, pag. 125. 180. IDEM, ibid, pag. 123. 181. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 207-218. 182. Ibid, pag. 92. 183. AUGUSTIN
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui M. Eminescu, în "Limbă și literatură", 9, București 1965, pag. 183-204. 177. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 200-201. 178. IDEM, ibidem, pag, 203. 179. I. E. TOROUȚIU, op. cit, IV, pag. 125. 180. IDEM, ibid, pag. 123. 181. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 207-218. 182. Ibid, pag. 92. 183. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 119. 184. MIRCEA ȘTEFAN, Mihai Eminescu revizor școlar, București, 1956 pag. 224 și nota 35, de la pag. 277. 185. Arhivele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 200-201. 178. IDEM, ibidem, pag, 203. 179. I. E. TOROUȚIU, op. cit, IV, pag. 125. 180. IDEM, ibid, pag. 123. 181. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 207-218. 182. Ibid, pag. 92. 183. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 119. 184. MIRCEA ȘTEFAN, Mihai Eminescu revizor școlar, București, 1956 pag. 224 și nota 35, de la pag. 277. 185. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Starea Civila pentru morți Primăria comunei Botoșani, anul 1876, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 119. 184. MIRCEA ȘTEFAN, Mihai Eminescu revizor școlar, București, 1956 pag. 224 și nota 35, de la pag. 277. 185. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Starea Civila pentru morți Primăria comunei Botoșani, anul 1876, vol. II, dosar 513, actul 330. 186. AUGUSTIN Z. N. POP, Mărturii... Eminescu-Veronica Micle București, 1969, pag. 47. 187. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. I, pag 391. 188. IDEM, ibid., vol. V., pag. 232, cu versurile în vol. IV, pag 273-274. 189. IDEM, ibidem, vol. IV. pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
D. MURĂRAȘU, Editura Minerva, București, 1970, pag. 396-406. 200. N. IORGA, Istoria literaturii românești contemporane, I, București, Editura " Adevărul", (1934), pag. 239. 201. M, EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. I, pag. 448. 202. IDEM, ibidem, vol. I, pag. 437. 203. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 49. 204. IDEM, ibidem, pag. 50-55. 205. IDEM, ibidem, pag. 56 și 63. 206. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Tribunal Botoșani, Acte autentice, vol. I, 1878, fila 57. 207. Ibidem, ibidem, vol. I, 1878, actul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
GROSU, în "Manuscriptum", 1971, anul II, nr. 4, pag. 3-4. 237. GEORGE MUNTEANU, Hyperion, I, pag. 286, 294. 238. M. EMINESCU, Opere, II, ediția PERPESSICIUS, pag. 417. 239. I. CREȚU, op. cit., pag. 348; G. MUNTEANU, Hyperion, I, pag. 301. 240. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 71. 241. Fotocopia, în volumul Doctorului ION NICA, Eminescu Structura somato-psihică, la sfîrșitul volumului citat. 242. ION SLAVICI, în Omagiul lui Mihai Eminescu (1909), Socec., pag. 19-20. 243. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Mihail Eminescu, București, Socec., 1909, pag. 197-198. 255. Vezi scrisoarea Clarei Maiorescu, către cumnata ei, Emilia Humpel, în "Convorbiri literare", pe ianuarie-mai, 1937, pag. 21. 256. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 185. 257. O copie corectă, la AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 93-94. În copia scoasă de CORNELIU BOTEZ, pentru Omagiu, pag. 33, data morții e greșită. În loc de 8 ianuarie, el a pus, din fugă, 19 martie, 1884, pe care LECA MORARIU a considerat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lucrările altora. 258. Vezi scrisoarea poetului din 12/24 ianuarie 1884 către A. CHIBICI-REVNEANU (I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 157). 259. Ibidem, vol. IV, pag. 302, nota 145. 260. Ibidem, nota 151. 261. Copia actului de deces, la AUGUSTIN Z., N. POP, Contribuții doc., pag. 94. 262. GEORGE MUNTEAN, Eminescu Documente noi (II), în "Revista de istorie si teorie literară", Tomul 13, 1964, nr. 3-4, doc. XXXVIII, pag. 765. 263. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 177. 264. GEORGE
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 765. 263. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 177. 264. GEORGE MUNTEAN, op. cit., loc. cit. documentul XL, pag. 767-768. 265. Vezi scrisorile HARIETEI către CORNELIA EMILIAN, la I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 243 și apoi pag. 218. 266. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag 73. 267. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Tribunalului Botoșani, Acte autentice, actul nr. 433, din 9 mai 1886. 268. Arhivele Statului Iași, Fondul Tribunal Iași, Secția a III-a, Autentice, pachetul 514, anul 1886, luna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 14/188. Sunt 68 de semnături, pe petiție, nu 60, cum a scris Corneliu Botez. 276. "Curierul român" de vineri 29 mai 1887, pe prima pagină, și scrisoarea lui A. C. CUZA către IACOB NEGRUZZI, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 313. 277. "Curierul român" de vineri 5 iunie 1887, pe pagina a 3-a, la Cronica locală. 278. GEORGE MUNTEAN, Eminescu, Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
210-211. 292. "Curierul român" de duminică, 8 noiembrie 1887. 293. I. CREȚU, op, cit, pag. 419-420. 294. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 441. 295. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 218, iar adeverința, semnată de M. EMINESCU și HENRIETA, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții, pag. 313. 296. "Curierul român" de sîmbătă 19 decembrie 1887, pe prima pagină. 297. I. E. TOROUȚIU, op. cit, IV. pag. 221, 237. 298. IDEM, ibidem, vol. IV, pag. 226. 299. IDEM, ibidem, vol. IV, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ibidem, vol. IV, pag. 223-224, 225 300. I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 239, 242, 244-245, 247-249. 301. I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 252. 302. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, Dosarul nr. 9/1890. Vezi AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții doc., pag. 488; vezi și scrisoarea HENRIETEI, din 16 august 1889, către MAIORESCU, pentru 1000 de franci, la GEORGE MUNTEAN, EMINESCU Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14, anul 1965, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
488; vezi și scrisoarea HENRIETEI, din 16 august 1889, către MAIORESCU, pentru 1000 de franci, la GEORGE MUNTEAN, EMINESCU Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14, anul 1965, nr. 1, pag. 168, doc. LVIII. 303. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 110. 304. Arhivele Statului Iași, Fondul Tribunalul Iași, Secția a III-a, Acte autentice, pachetul 533, actul nr. 1257 din 13 mal, 1888. 305. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 208 și 218
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
341. 309. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu lui Mihail Eminescu, 1909, pag. 72. 310. Arhivele Statului Iași, Fondul Tribunalul Iași, Acte autentice, secția a III-a, pachetul 543, pe luna martie, 1889, Actul cu nr. 743, din 22 martie, 1889. 311. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 95. 312. "Curierul român" Botoșani, joi 19 oct. 1889. 313. GEORGE MUNTEAN, în Caietele Mihai Eminescu I, București, 1972, pag. 277. 314. CORNELIU BOTEZ, Omagiu, 1909, pag. 40. 315. Amintiri despre Eminescu, Edit. Junimea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
În Asia Centrală 40. Roma i-a adăpostit pe maniheeni Încă de la Începutul secolului al IV-lea. La 372 prezența lor În Cetatea Sfîntă era atestată printr-un decret al Împăratului Valentinian. Zece ani mai tîrziu, Îi acordau ospitalitate „auditorului” lor Augustin, care purta cu ei conversații despre doctrină 41. La recomandarea lor, Augustin este numit retor la Milano, orașul unde Ambrozie și Filastru din Brescia declaraseră un război necruțător maniheismului. CÎnd apostazia Îl lansează pe Augustin Într-o strălucită carieră În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Manichéisme, PUF, Paris, 1981. 15. Și nu o Triadă de eoni grupați cîte patru, cum crede S.N. Lieu, autorul lucrării Manichaeism in the Later Roman Empire and Medieval China: A Historical Survey, Manchester Univ. Press, Manchester, 1985, p. 9. Vezi Augustin, C. Faust. XV.5. 16. Lieu, op.cit., pp. 9-10. 17. După cum crede Lieu, ibidem, pp. 9-10. 18. Acta Archelai VII, p. 10 Beeson. 19. Hyle: Severus, p. 90, Theodoret, PG 83 col. 377b. 20. Ta pente tou kakou tamieia, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Microfilms International, Ann Arbor, MI, 1979. Jes P. Asmussen, XuîstvînÎft: Studies in Manichaeism, Prostant Apud Munksgaard, Copenhagen, 1965. —, Manichaean Literature: Representative Texts Chiefly from Middle Persian and Parthian Writings, Scholars’ Facsimiles and Reprints, Delmar, NY, 1975. Augustin din Hippo: Saint Augustine: The Writings Against the Manichaeans and Against the Donatists, in Philip Shaff, ed., A Select Library of the Nicene and Post-Nicene Fathers, vol.7, reluare a ed. din 1887, Eerdmans, Grand Rapids, MI, 1979. —, Opere, vol. VI.2., ed. J.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
din primii ani șdeț după unificare și până prin anul 1958, când anumite doleanțe ale unor preoți reveniți n-au fost satisfăcute, ba mai mult, unii au fost scoși din parohiile pe care le-au avut la unificare. Exemplu: prșeotulț Darabant Augustin din Baia Sprie până În anul 1953, când a fost transferat - fără consimțământul lui - În filia Bozânta Mare. Acesta, de supărare, s-a sinucis, sărind În fântână. Acest fapt se actualizează mereu și se comentează defavorabil”37. Probabil astfel de cazuri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
filialei Vaslui, soția moșierului și avocatului Gheorghe G. Volenti, care în 1905 a vândut 500 de ha. de teren din moșia Buhăiești Mariei Rășcanu născută Ghica și în 1890 moșia Brăhășoaia lui Constantin Claudatos); Maria Gorgos (secretară, soția magistratului Gorgos); Augustina Athanasiu (casieră), Natalia Bușilă (soția avocatului și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția Ed. Ghica (soția moșierului și prefectului, „la zi” al județului), Maria Mandrea (soțul, înalt funcționar public la prefectură), Ecaterina
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
diferite pe scara ierarhiei sociale așa că, tot în acest an, au fost înregistrate și primele două demisii din comitetul de conducere a SNFOR Vaslui și anume: Olga G. Volenti (președinte) și Lucreția Ed. Ghica, membru-fondator. Relativ la demisia Olgăi Volenti, casiera Augustina Athanasiu (care se simțea, oarecum, vinovată) a întocmit un memoriu justificativ pe care l-a trimis la București în care spunea următoarele: „...D-na Volenti și-a dat demisia (...) ...cum nu am citi textul demisiei, nu cunosc motivele dar din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
respinge spiritul și orientările generale, întrucât erau străine evenimentului și destinului creștin. Aristotel este o autoritate în domeniul filosofic, însă nu și în cel al științei filosofice, în care autoritatea îi revine lui Platon și, amândurora, le este mai presus Augustin: „inter philosophos datus sit Platoni sermo sapientiae, Aristoteli vero sermo scientiae; uterque autem sermo, scilicet sapientiae et scientiae [...] datus sit Augustino”, citim în Christus unus omnium magister. Bonaventura preferă, deci, tradiția platonico-augustiniană celei aristotelice, deoarece pentru cea dintâi filosofia este
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
nu era lipsit de orice formă, ci era ceva diform... și gândirea justă mă îndemna să mă sustrag cu totul de la reminiscențele oricărui fel de formă, dacă, într adevăr, voiam să-mi reprezint informul, însă nu eram în stare... SFÂNTUL AUGUSTIN, CONFESIUNI Este greu să-i învinuim pe călugări pentru ignoranța lor. Lumea lui Dionysius Exiguus, Boethius și Beda era, într-adevăr, neinstruită. Roma se prăbușise, iar civilizația apuseană nu părea a fi decât o umbră a gloriei trecute a Romei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
atemporalitatea gîndirii. Ca și Descartes cu Universitatea, Augustin renunță la academism și se convertește la filosofie, adică la educarea și folosirea corectă a rațiunii, cu scopul punerii și rezolvării problemelor legate de cunoaștere, înțelepciune, natura sufletului. Însă deși prin rațiune Augustin vrea să regăsească adevărul divin, deși fericirea pe care întreaga sa ființă o căuta echivalează cu înțelepciunea, ce depinde esențial de activitatea rațională, fără har omul nu se poate așeza pe calea iubirii de Dumnezeu și de aproape. Dacă: ) atunci
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Beyrouth (Franța), Razachi (Turcia), Regina (Italia), Afuz Ali (România), Sultanî Razaki (Serbia), Stamboleze (Albania), Bolgar (Bulgaria), Waltham cross (Africa de sud). Sunt cazuri când același nume definește mai multe soiuri, de exemplu denumirea de Augusta, Augusta Luise (Germania), Augustana (Ungaria), Augustovijk (Rusia), Augustina (America), Augustene blanche (Franța, menționat de P. Galet). Fără investigații specifice asupra soiului, privind genitorii, după culoarea bobului este extrem de dificil de stabilit care Augusta se află în colecții. Exemplu de omonimie îl reprezintă și denumirea de Tokay, pe care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
că acestea sunt, de fapt, false sacrificii, pseudoritualuri, îl iubește prea mult pe Eminescu ori nu și-a câștigat capătul răbdării. Eminescu a fost negat de mari oameni ai culturii române, de un Panait Istrati, de pildă, de un Ștefan Augustin Doinaș ș.a. Una este placa de patefon a d-lui Zigu Ornea, uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]