445 matches
-
despre ochiul orb (1996); Gheara literei(1999); Nord și dincolo de Nord (2001); Stânci nupțiale(2003). Alte scrieri: Saeculum. Metafizică și poetică (1995); Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000 (2000). CUPRINS POEZIA UN UMANISM MAGIC 5 PORTRETE 27 ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ POEZIE GÂNDITOARE 29 UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU 40 NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU 50 MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI 72 MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU 83 CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII 96 ANA BLANDIANATRANSPARENȚE ȘI MISTER 109 "IRONIA ONTOLOGICĂ" SAU
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și cum trebuie părinții să-i crească pe copii), pentru omiletică și teologie pastorală”. Nu este lipsit de interes faptul că practica catehizării din școala timpurie a condus la această scriere: diaconul cartaginez Deogratias roagă pe episcopul și prietenul său Augustin să-i dea îndrumări privind instruirea catehumenilor. Ceea ce îl determină pe Deogratias să ceară aceste sfaturi este responsabilitatea sa de catehet în grija căruia se aflau mulți „rudis”, ignoranți în ceea ce privește învățătura creștină și legat de această responsabilitate, neîmplinirea muncii sale
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cu care lucrează un adevărat laborator de încercare și validare a eficienței diferitelor metode și procedeee de predare/învățare. IV.2. Aplicabilitatea metodelor de învățământ folosite de Fericitul Augustin, în lecția de religie, astăzi Metodele de învățământ folosite de Fericitul Augustin: povestirea, descrierea, explicația, argumentarea, prelegerea, conversația, problematizarea, lectura și interpretarea textului biblic își găsesc aplicabilitatea și astăzi, în lecția de religie. De aceea, propunem trei proiecte didactice, ce se pot realiza cu succes, își pot atinge scopul, utilizând aceste metode
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ale Noului Testament, să găsească o trimitere biblică și să argumenteze importanța Sfintei Scripturi pentru fiecare creștin. Toate aceste obiective operaționale duc la apropierea elevilor de învățăturile revelate. Pentru realizarea obiectivelor enumerate, am propus metode didactice utilizate și de Fericitul Augustin: descrierea, explicația, argumentarea, conversația, lectura și interpretarea textului biblic. Descrierea a fost propusă în vederea prezentării Sfintei Scripturi, ediția ortodoxă. Expunerea a fost folosită pentru a clarifica „canonul Scripturii”. Conversația se poate realiza cu succes, pentru că elevii cunosc conținutul unor cărți
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
din primii ani șdeț după unificare și până prin anul 1958, când anumite doleanțe ale unor preoți reveniți n-au fost satisfăcute, ba mai mult, unii au fost scoși din parohiile pe care le-au avut la unificare. Exemplu: prșeotulț Darabant Augustin din Baia Sprie până În anul 1953, când a fost transferat - fără consimțământul lui - În filia Bozânta Mare. Acesta, de supărare, s-a sinucis, sărind În fântână. Acest fapt se actualizează mereu și se comentează defavorabil”37. Probabil astfel de cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cambridge, 1995. Aristotle, Physics Book VIII, ed. și trans. Daniel W. Graham, Oxford University Press, Oxford, 1999. Auerbach, Erich, "Figură", în Scenes from the Dramă of European Literature, cuvânt-înainte de Paolo Valesio, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1984, pp. 11-76. Augustine, De civitate Dei, Edited by Bernard Dombart and Alphons Kalb, vol. 2, Corpus Christianorum, Series Latină 48, Brepols, Turnhold, 1955. Bately, J. M., and D. J. A. Ross, "A Check List of Manuscripts of Orosius", în Historiarum adversum paganos libri
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland-Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland, 1978; ***, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo, 1991. în 388, Augustin s-a întors în Africa, unde a rămas definitiv; aici l-a cunoscut pe diaconul Aurelius, care va deveni prietenul său și episcopul Cartaginei, și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
era Iulian, episcopul de Eclanun, lîngă Benevento. Acesta, tînăr, inteligent și cultivat, a reluat apărarea pelagianismului, considerîndu-l adevărata doctrină a Bisericii, denigrată de opiniile episcopilor africani influențați de maniheism. Iulian observă că artizanul condamnării lui Pelagius a fost în esență Augustin, și împotriva acestuia sînt îndreptate operele sale ce constituie ultimul răspuns al pelagianismului. întîi de toate, Iulian a contestat prin două epistole decizia lui Zosimus, motiv pentru care a fost destituit și trimis în exil; nici adresîndu-se curții n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sfinților (De praedestinatione sanctorum) lui Prosper și Ilarie, doi laici din Gallia meridională, care îi trimiseseră două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) unde criticau, împreună cu alții, operele trimise călugărilor din Adrumeto. Tot lui Prosper și Ilarie Augustin le trimite, un an mai tîrziu, o a doua carte, intitulată Despre darul perseverenței (De dono perseverantiae), în care explică faptul că și perseverența în credință, asemenea nașterii în om a credinței, este un dar de la Dumnezeu. Bibliografie. Ediții: PL
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Psalmilor (Expositio Psalmorum: de la nr. 100 la nr. 150), care nu e decît o culegere de explicații extrase din Exegeza Psalmilor a lui Augustin; a scris și o Carte de maxime extrase din operele Sfîntului Augustin (Sententiarum ex operibus Sancti Augustini delibatarum liber), o serie de 392 de sentințe care ar trebui să constituie un fel de summa a teologiei lui Augustin; acestea au fost folosite și de participanții la conciliul de la Orange, care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au fost folosite și de participanții la conciliul de la Orange, care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism înfocat, chiar dacă prea puțin original, reiese și dintr-o Carte de epigrame alcătuită din maxime ale Sfîntului Augustin (Epigrammatum ex sententiis Sancti Augustini liber), în care sînt reluate 106 sentințe din culegerea precedentă și care dovedește extraordinara ușurință cu care Prosper, ca un bun literat, trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime vădesc
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
șuvoind spre afirmare după Revoluție. E dificil.... Ne trebuie un capitol special pentru cei din diaspora românească, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin, Bizi Cristi Busuioc ș.a. stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola (Finlanda), Benoni Todică (artist
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ne apropiem de timpurile noastre, când, la fel ca în Ellada, cartesianul Spinoza dorește toleranță și libertate intelectuală. Sceptic în ceea ce privește dogma religioasă, fiind un umanist științific, el scrie Tractatus Theologico-Politicus în care atenția i se apleacă spre om. În contrast cu Sfântul Augustin el glorifică viața și nu dorește schimbarea oamenilor din ființe gânditoare în jucării sau animale. Oamenii crează propriile lor valori. Jean Jaques Rousseau dăruie numeroase pagini din scrierile sale posibilităților unui cuget liber al omului, depășind dogmele religioase ale vremii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
În plus, cucerirea Constantinopolului în 1204 și instituirea regatelor france în Imperiul Bizantin au permis contacte directe cu lumea greacă. Create în aceeași perioadă, ordinele călugărilor cerșetori (carmeliții la sfîrșitul secolului al XII-lea, franciscanii în 1210, dominicanii în 1215, augustinii în 1256) cunosc o expansiune rapidă. În timp ce călugării Evului Mediu timpuriu, contemplativi și sedentari, mai curînd au păstrat cultura, călugării cerșetori au favorizat răspîndirea ei prin mobilitatea lor extremă. Chiar din rîndurile lor s-au recrutat cei mai străluciți profesori
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland. Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland 1978; Volum colectiv, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo 1991. În 388, Augustin s-a întors în Africa și a rămas aici definitiv; aici l-a cunoscut pe diaconul Aurelius care va deveni prietenul său și episcopul Cartaginei și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a alcătui exclusiv un tratat de exegeză, ci de a îndemna pe orice creștin să facă eforturi ca să înțeleagă textul sacru. Din această obligație derivă, în al doilea rând, necesitatea de a-l explica altora; și dacă în altă parte Augustin însuși a arătat, în scrierile sale exegetice, cum trebuie înțeles, acum el consideră că trebuie să arate și cum trebuie explicat; trebuie însușită știința exegezei lui signum și a lui res, care se obține chiar prin citirea textelor biblice. Firește
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Solignac, introducere și note; E. Tréhorel și G. Buissou, traducere); NBA 1, 19753 (introd. de A. Trapé, text M. Pellegrino, trad. și note C. Carena); cu trad. și note: A. Marzullo, Zanichelli, Bologna 1968. Un comentariu sub formă de „lectio Augustini”: în vol. colectiv Le „Confessioni din Agostino d’Ippona, Edizioni Augustinus, Palermo 1984-1987. Studii: M. Pellegrino, Le Confessioni di Sant’Agostino, Studium, Roma 1972 și celelalte studii existente. Ceea ce nouă ni se pare azi opera cea mai semnificativă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sus, era Iulian, episcopul din Eclano, lângă Benevento. Acesta, tânăr, inteligent și cultivat, reluă apărarea pelagianismului considerându-l adevărata doctrină a Bisericii, denigrată de opiniile episcopilor africani influențați de maniheism. Giulian observă că artizanul condamnării lui Pelagius fusese în esență Augustin, motiv pentru care împotriva acestuia sunt îndreptate operele sale care constituie ultimul răspuns al pelagianismului. Întâi de toate, Iulian a contestat prin două epistole decizia lui Zosimus, iar pentru acest lucru a fost destituit și trimis în exil; nici adresându
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Expositio Psalmorum: de la nr. 100 la nr. 150), care nu e altceva decât o culegere de explicații extrase din Exegeza Psalmilor a lui Augustin; a scris și o Carte de maxime extrase din operele Sfântului Augustin (Sententiarum ex operibus Sancti Augustini delibatarum liber), o serie de 392 de sentințe care ar trebui să constituie un fel de summa a teologiei lui Augustin; acestea au fost folosite și de participanții la conciliul din Orange care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
au fost folosite și de participanții la conciliul din Orange care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism înfocat, chiar dacă prea puțin original, reiese și dintr-o Carte de epigrame alcătuită din maxime ale S. Augustin (Epigrammatum ex sententiis Sancti Augustini liber), în care sunt reluate 106 sentințe din culegerea precedentă și care dovedește extraordinara ușurință cu care Prosperus, ca un bun literat, trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
discipolul devine narator pentru că a văzut cu ochii lui minunile înfăptuite de către sfânt. Și în acest fel biografia Sfântului Severin își păstrează prospețimea. Totodată, Eugippius a mai compus o Culegere de extrase din operele Sfântului Augustin (Excerpta ex operibus Sancti Augustini) pe care o folosea în timpul cursurilor pe care le ținea într-o școală cu caracter monastic. BIBLIOGRAFIE Ediții: CSEL 9, 1-2, 1885-1886 (P. Knöll); SChr 374, 1991 (P. Regeret). Victor, episcopul de Capua, este un personaj obscur important mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
democrație a valorilor, Colegiul Noua Europă, București, 2002, pp. 144-160. Clark, J.C.D., Our Shadowed Present: Modernism, Postmodernism, And History, Stanford University Press, Stanford, 2004. Cochrane, Charles Norris, Christianity and Classical Culture: A Study of Thought and Action from Augustus to Augustine, Clarendon Press, Oxford, 1940. Collins, Randal, The Sociology of Philosophies. A Global Theory of Intellectual Change, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2000. Creston, Davis (ed.), Theology and the Political, prefață de Rowan Williams, Duke University Press, Durham NC, 2005. Culianu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1-3, EIBMBOR, București, 1996-1998. Stark, Rodney, Cities of God: The Real Story of How Christianity Became an Urban Movement and Conquered Rome, HarperCollins, San Francisco, 2006. Stead, Christopher, Doctrine and Philosophy in Early Christianity: Arius, Athanasius, Augustine, Ashgate Variorum, Hampshire, 2000. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Strauss, Leo, On Tyranny, ed. V. Gourevitch și Michael S. Roth, University of Chicago Press, Chicago, 2001. Stroumsa, G.G., The Hidden Wisdom, New York, Brill, 1996. Șora, Mihai, A
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de ruptură cu Biserica instituțională, ei deschid totuși calea către zguduirile reformei pe care Luther o inaugurează între 1517-1520. Religiile protestante Prima reformă, cea a lui Luther (1483-1546), continuă încercările de epurare a credinței din secolul al XV-lea. Călugăr augustin, Luther studiază teologia la Wittenberg și devine profesor. Obsedat, ca mulți dintre contemporanii săi, de ideea mîn-tuirii, el crede că numai calea mistică este cea care duce la ea. Luther începe o cercetare spirituală care îl convinge de transcendența lui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
48 "Indulgențe" practică religioasă introdusă de Biserica catolică; constă în iertarea de păcate, acordată credincioșilor de preoți, în schimbul unei sume de bani. Vînzarea de indulgențe va da naștere unui conflict, la începutul secolului al XVI-lea, între două ordine religioase, augustinii și dominicanii, de unde va izbucni Reforma. 49 "Confesiunea de la Augsburg" formular celebru redactat de Melanchton, ce conține 28 de articole despre profesia de credință a luteranilor. Ea a fost prezentată Dietei de la Augsburg în 1530. 50 Zelanda provincie din Țările
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]