421 matches
-
timp diferitele bunuri referitoare la om. În caz contrar, ar putea rezulta o „lege non-naturală” și o „afirmație morală normativă fondată în mod insuficient”. Același autor sugerează trei caracteristici important de reținut: nu poate fi luată în considerare doar doctrina augustiniană pentru a fonda pe baze solide reflecția morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel deja interpretată; interpretarea presupune o evaluare umană ce depinde de schimbările interne ale societății, într-o continuă transformare. În urma acestei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
atracție în domeniul medievalisticii și a Renașterii cum ar fi: Scrisorile lui Peter cel Venerabil (2 volume), Oameni și Putere în Bizanț, Impozitele monastice: de la origini până la secolul XII (1964), Renaștere și Reînnoire în secolul XX, Istoria Medievală și Preceptul Augustinian (1999). Până acum profesorul Constable a scris și editat în jur de 20 de cărți și mai mult de 80 de articole științifice, în prezent fiind pensionat. În introducerea cărții lor, autorii ne precizează cum a început proiectul, printr-o
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Law, Transactions of the American Philosophical Society, n.s., 43:2 (Philadelphia, 1953), 723; și A. J. Droge și J. D. Tabor, A Noble Death: Suicide and Martyrdom among Christians and Jews în Antiquity (Sân Francisco, 1992), sp. 167-183 în "răsturnarea augustiniana" a concepției anterior pozitive despre suicid. 75 XVI Toledo 693, c. 4, în Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio, ed. G. D. Mansi, 31 vol. (Florența-Veneția, 1759-1798) XII, 71-72, si Poenitentiale Vigilanuum, în Die Bussordnungen der abendländischen Kirche, ed. F.
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cunoștința adevărului cel întocmai cu dreapta credință, întru nădejdea vieții veșnice, pe care a făgăduit-o mai înainte de anii veacurilor Dumnezeu, Care nu minte, și Care, la timpul cuvenit, Și-a făcut cunoscut cuvântul Său” (Tit 1,1-3a). În termeni augustinieni, acceptul dat revelației este o regăsire. Credința este darul Duhului și unul dintre roadele care includ „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege” (Gal. 5,22-23). Să observăm
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a chipului său (despre care Levinas, rămas în contemplația feței și a exteriorității, n-a mai vorbit). Tonalitatea afectivă a acestei structuri este determinată fie de suferință (diferită de durere), fie de bucurie (sau desfătare, diferită de plăcere). Acest binom augustinian se ivește din unitatea paradoxală a resimțirii Vieții. O autentică inițiere în premisele paradoxului nu ar putea fi oferită altundeva decât în formula oximoronică a fiecărei „fericiri” evanghelice. Prin faptă, restaurarea pascală a Vieții dobândește în propriul meu trup o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
naturii create”2 - o definiție conferită de J. Milbank economiei de cazinou. Unei exaltări atât de crude și pustiitoare a negativității, teologul englez îi va opune „o contraistorie și o contraontologie”, inspirată de narațiunea biblică și articulată în limbajul teologiei augustiniene din Civitas Dei. Răspunzând proclamației vidului absolut de conținuturi germinative în raportul cu alteritatea, John Milbank își propune să restabilească centralitatea ontologică a „binelui” pe care mecanismele moderne ale „puterii” n-o pot imagina. Imprudenta iubire divinătc "Imprudenta iubire divină
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nimic din Dumnezeu, tot astfel dăruirea noastră de sine nu implică nici o pierdere, ci mai degrabă o nouă primire de ființă, care constă în mod fundamental în orientarea către Celălalt”2. Antropologia lui René Girard 3 pare să confirme critica augustiniană a „păgânismului”. Creștinismul o rupe în mod radical cu religiile sacrificiale care, în lumea veche, sunt rezultatul camuflajului colectiv al dorinței ca rivalitate mimetică. Pentru Girard, motorul violenței este ascuns în natura conflictuală a dorinței individuale. Dorința își găsește întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sau culturală este întotdeauna secundară. Structura ierarhică a Bisericii are o dimensiune în primul rând simbolică și o funcție spirituală. Vocația episcopului, a preotului sau a diaconului este prin excelență mistagogică. Slujitorii altarului își împrumută atributele cinului laicilor 1. Conceptul augustinian al „cetății divine” nu este autarhic, așa cum era cazul polis-ului grec. Biserica trăiește prin emanația energiilor personale ale fiecărui suflet mântuit. Omul reconciliat cu Dumnezeu devine o „silabă poetică” sau o „notă muzicală”2. Fără restaurarea integrală a umanității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lui, pot crede, riscând să fiu urât în cugetul meu, dar deopotrivă să cad pe adevărul - în fond nesemnificativ - al mobilului acestor pagini, că ele nu s-au născut din puritatea nevoii de a "mărturisi" - în sensul înalt al mărturisirii augustiniene, care ridică la conștiință și proiectează în eternitate timpul unei trăiri spirituale de excepție -, ci din nevoia de a consemna vecinătatea cu un spirit înalt, declarată - printr-un act de transmutație subiectivă și frivolă - "amiciție" (Noica este numit aici în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu se relevă, el Însuși, ca o Încercare disperată de a transcende limitele umanului? Nu doar pentru că ambiționează să eternizeze ceea ce este trecător și schimbător, ci și pentru că el se opune evidenței, incompatibilității și tensiunii dintre două lumi. În viziune augustiniană, conflictul dintre instantaneitate și eternitate se rezolvă În stabilirea unui punct de vedere ce aparține divinității. Nu e singura similitudine prin care autoportretul se revendică unei realități metafizice. Vorbeam În altă parte de caracterul funerar al jurnalului intim În Întregul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ei care este iubirea.” (p.54) Capitolul al III-lea, Identificarea principalelor metode de comunicare folosite de Fericitul Augustin în scrierea cu caracter pedagogic, De catechizandis rudibus, cuprinde o prezentare teoretică a metodelor de învățământ, cu aplicare în opera didactică augustiniană, urmând ca în capitolul al IVlea, Reflectarea metodelor didactice în scrierile Fericitului Augustin, în procesul de învățământ actual, miezul lucrării, de altfel, autoarea noastră să surprindă, pertinent, actualitatea și aplicabilitatea strategiilor didactice identificate în opera Fericitului Augustin, în procesul educațional
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
spre o metodologie individualizată.” În subcapitolul IV.2, Aplicabilitatea metodelor de învățământ folosite de Fericitul Augustin, în lecția de religie, astăzi, autoarea ne prezintă trei proiecte didactice - model, în care surprinde, la modul exemplar, metode didactice actuale identificate în opera augustiniană, însoțite de o interpretare pertinentă. De exemplu, referitor la proiectul didactic Dumnezeu Mântuitorul -Demnitatea de Învățător, Doamna Profesor precizează: „Problematizarea are ca punct de plecare versetul: (...) doar unul este Învățătorul nostru: Hristos (Matei 23, 8), și rolul preoților/ profesorului de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și rolul preoților/ profesorului de religie de a-i învăța pe credincioși. Pentru a găsi soluția corectă, elevii se vor folosi de cele două fragmente propuse, din opera Fericitului Augustin, De Magistro.” (p. 148) Concluziile pertinente referitoare la opera pedagogică augustiniană și la posibilitățile de actualizare și contextualizare a lor în strategiile didactice recomandate de învățământul religios al timpului nostru, încununează lucrarea în discuție. Apreciem că această lucrare are o structură unitară, în care se îmbină armonios problematica teologică cu cea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
umbri sau a anula pe Părinții și scriitorii bisericești răsăriteni, Augustin îi completează și-i întărește prin considerații și soluții noi, ieșite din problemele noi cărora a trebuit să le facă față, îndeosebi celor ridicate de maniheism-donatism, pelagianism etc. Spiritualismul augustinian are multe trăsături comune cu spiritualismul lui Origen, al capadocienilor, al Sfântului Ioan Gură de Aur și al Sfântului Chiril al Alexandriei, contemporanul lui Augustin. Opera literară a lui Augustin este cea mai întinsă și variată operă pe care a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
gratuit, din dragoste. Meritele omului, atunci când acestea există, sunt efectele harului, adică succed harului divin. Faptele bune ale omului nu colaborează concomitent cu harul divin, ci ele succed harului, teorie pe care și-a însușit-o teologia protestantă. În teologia augustiniană nu poate fi vorba de o colaborare între harul divin și faptele bune ale omului în actul mântuirii; Contra Maniheilor, 373-383; De moribus Eclesiae catholicae et de moribus Manichaerorum (Despre caracterul Bisericii universale și despre caracterul maniheilor), 387-389; De genesi
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
trecută și starea sa prezentă (Cărțile I-X); ne prezintă apoi meditațiile sale asupra lui Dumnezeu Creatorul și asupra creației (Cărțile XI-XIII). Mărturisirile sunt un dialog între Fericitul Augustin și Dumnezeu: În cartea a X-a - care constituie adevărata «mărturisire» augustiniană, pregătită de cărțile precedente, Augustin mărturisește că vrea să arate nu cum a fost, ci cum este acum când scrie: „Cu o conștiință sigură, fără umbră de îndoială, eu pot spune, Doamne, că Te iubesc”. „Târziu Te-am iubit, Frumusețe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lucrărilor Fericitului Augustin scrise până la anul 427, în care autorul precizează timpul când a scris fiecare carte, de ce a scris-o, ce cuprinde, notează greșelile și face îndreptările de rigoare. Interesul teologic al scrierii este subsumat interesului ei cultural-documentar. Gândirea augustiniană ni se dezvăluie în devenirea ei fascinantă. G. Opera oratorică Cuprinde aproximativ 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan, cele mai multe dintre ele fiind tahigrafiate. Predica augustiniană este mai abstractă, mai speculativă. H. Corespondența Corespondența Fericitului Augustin cuprinde o colecție
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
îndreptările de rigoare. Interesul teologic al scrierii este subsumat interesului ei cultural-documentar. Gândirea augustiniană ni se dezvăluie în devenirea ei fascinantă. G. Opera oratorică Cuprinde aproximativ 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan, cele mai multe dintre ele fiind tahigrafiate. Predica augustiniană este mai abstractă, mai speculativă. H. Corespondența Corespondența Fericitului Augustin cuprinde o colecție de 270 de scrisori, dintre care 47 îi sunt adresate lui, 6 unor prieteni, unele scrisori au un caracter strict personal, altele abordează probleme de filosofie, teologie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să fie ascultate cu mai multă plăcere”. Este vorba de o trezire a conștiinței creștine, de o stârnire a interesului, despre o acțiune a convertitorului din concepția pedagogică a lui Clement Alexandrinul, realizată prin expunerea meșteșugită a istoriei mântuirii. Concepția augustiniană a catehizării, specifică, particulară, este calea de realizare a ei. Ceea ce este extrem de important pentru eficacitatea acestei povestiri este spiritul în care ea este realizată. Acest spirit este legat de ținta ei care este iubirea. Începând cu partea a șasea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de ținta ei care este iubirea. Începând cu partea a șasea a capitolului al treilea (Dragostea este „ținta poruncii”) și continuând cu capitolul al IV-lea și al V-lea, se face o apologie a iubirii într-o manieră tipic augustiniană, care și-a pus vizibil amprenta asupra școlilor biblice din Apus și asupra întregii literaturi creștine catolice. Odată cu capitolul al VII-lea, se trece la zidirea metodei învățământului religios. Evlavia, treaptă din concepția de catehizare a Sfântului Chiril al Ierusalimului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
obște, despre virtuți și despre har. Aceasta „în funcție de posibilitatea de cuprindere și de puterile catehumenului, și ținând seama de timpul său disponibil”. Începând cu capitolul al VIII-lea se face pregătirea pentru a se justifica o concepție de catehizare specific augustiniană: catehizare diferențiată, „după oameni și împrejurări”, preponderent individuală. În acest scop, recomandă cercetarea cu grijă a motivelor care l-au determinat pe catehumen să dorească să se facă creștin. Pentru această este bine să ne informăm de la cei ce-l
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
mai mult decât pot duce” (I Corinteni 10, 13). Planul istoriei mântuirii își are începutul în opera providențială a lui Dumnezeu; în iubirea omului răscumpărat care răspunde iubirii lui cu o „iubire dublă”, față de El și față de aproapele. Această „caracteristică augustiniană ne conduce la descoperirea altei trăsături a operei Fericitului Părinte, și anume la „comuniunea iubitoare dintre învățător și învățat, potrivit modelului relației dintre Dumnezeu și om. Augustin se folosește de paradigma iubirii omenești pentru a clarifica obiectivele inițiativei răscumpărătoare a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
iubirii omenești pentru a clarifica obiectivele inițiativei răscumpărătoare a lui Dumnezeu. În De catechizandis rudibus, Fericitul Augustin a schițat un elogiu al bucuriei, ca trăsătură fundamentală care trebuie să însoțească orice act de învățare. Această sintagmă este asociată, în opera augustiniană, cu acel apel adresat catehumenilor de a se deschide în fața iubirii lui Dumnezeu și de a recunoaște condiția lor de păcătoși: „Cine însă va dori să-L iubească pe Dumnezeu Cel preadrept și preamilostiv, Care, cel dintâi, într-atât i-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]