231 matches
-
balena? - Va pieri ea?............................................275 CV Piciorul lui Ahab...........................................................................281 CVI Dulgherul............................................................................284 CVII Ahab și dulgherul..........................................................................288 CVIII Ahab și Starbuck în cabină................................................294 CIX Queequeg în sicriu.............................................................................298 CX Pacificul........................................................................................305 XCI Fierarul..................................................................................307 CXII Forja............................................................................311 CXIII Aurarul.............................................................................316 CXIV Pequod se întîlnește cu Burlacul ..................................319 CXV Balena muribundă.............................................................322 CXVI Cartul balenei............................................................................324 CXVII Sextantul............................................................................326 CXVIII Lumînările.................................................................................330 CXIX Puntea, spre sfîrșitul primului cart de noapte.............................................339 CXX Miezul nopții. Parapetul de la teuga....................................................340 CXXI Miezul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
s-a oprit./ De aseară până azi minutare au dispărut cu totul./ Apoi orele./ Un cerc ca un laț/ în care mi-am vârât de mult capul/ Și el se strânge tot mai tare...” (S.O.S). Începând cu Piața aurarilor (1980), trecând prin Corali (1987) și până la Înger călare pe fiară (1996), U. conștientizează modelul de creație, autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Visul (1995) -, surprinzător de desuetă pentru o scriitoare influențată evident de literatura americană, rezistă doar narațiuni ca Haosul și diamantul, în care modalitățile poetice sunt transplantate în alt gen. SCRIERI: Viața deasupra orașului, București, 1977; Ordinea clipelor, București, 1978; Piața aurarilor, București, 1980; Zonă de protecție, București, 1983; La jumătatea drumului, București, 1986; Corali, București, 1987; Visul, București, 1995; Înger călare pe fiară, București, 1996; The Sky Behind the Forest, tr. în colaborare cu Adam J. Sorkin și Tess Gallagher, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Sorkin și Tess Gallagher, pref. Brenda Hillman, Londra, 1997; Angel Riding a Best, tr. Bruce Weigl, Chicago, 1998; Sus să avem inimile, București, 2001; Cartea farurilor- Book of Light Houses, ed. bilingvă, tr. Bruce Weigl, Constanța, 2003; Goldsmith Market - Piața aurarilor, ed. bilingvă, tr. Sean Cotter, Boston, 2003; Im Spiegel der Schmetterlinge - În oglinda fluturilor, ed. bilingvă, tr. și pref. Adrian Wanner, Zürich, 2003. Traduceri: Martin Booth, Polenul insidios, pref. Dinu Flămând, București, 1977 (în colaborare cu Dinu Flămând); Diane Wakoski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
romanii numeau alutatio o exploatare de suprafață a aurului. Iar Oltul a fost în Evul mediu românesc râul care furniza, din nisipurile sale, prin țiganii zlătari, mult aur ce intra prin tradiție, în caseta doamnei Domnitorului 25. Iar în limbajul aurarilor din Munții Apuseni, unde mineritul roman a fost foarte activ, prin lută (lat. lutum) se desemnează planul înclinat pe lângă șteamp folosit pentru spălat minereul aurifer zdrobit, oricum o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai întîi între afluenții Istrului indicați
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe care să nu-l stăpânească nimeni la Tara; așadar, portarul Îl Întrebă pe zeu despre aceasta. Zeul spune că este țesător, dar țesători existau deja la Tara. Atunci el spune pe rând că este fierar, harpist, poet, medic, vraci, aurar, Însă toate acestea existau deja; argumentul decisiv care i-a permis să intre a fost că la Tara nu exista nimeni care să stăpânească toate meșteșugurile. Putem considera sigură ecuația conform căreia Mercurxe "Mercur" (la Cezar) Îi corespunde irlandezului Lugxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]