263 matches
-
în sfârșit, și în sfera difuzării și a întregului sistem de relații ce face cunoscută în străinătate o cultură. Am intrat într-o nouă epocă istorică, de mare interdependență și circulație de valori internaționale, care elimină complet concepția statului închis, autarhic, naționalist, etnicist în sensul șovin al cuvântului. Decenii întregi am dus o politică de închidere și cenzură, de limitare drastică și control strict al contactelor culturale internaționale. Urmările, foarte grave, se resimt și azi din plin. Ele răzbat mereu într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturilor din care fac parte, care pot sau nu să coincidă cu canoanele actuale occidentale? Iată întrebarea. Trebuie precizat, în același timp, și cu cea mai mare claritate posibilă, că acest punct de vedere nu reprezintă nici tendințe culturale izolaționiste, autarhice și nici, mai ales fapt și mai grav naționaliste. Este vorba de cu totul altceva: de a cultiva, pe de o parte, doar ideea de personalitate și originalitate în toate compartimentele studiilor literare românești, iar pe de alta de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la literă la duh/ și primul pas e depărtarea lumii"16. Condiție în care se poate întrevedea "ce-i dincolo/ de gânduri// în splendoare", nu în cea care se arată ca fapt de a apărea în lumina lumii, în centrul autarhic al ochiului lumii, ci în strălucirea discretă a ceea ce apare nevăzut, în imaginea inaparentului, a acelui incognito învăluit în "splendoarea de la marginea lumii"17. Marginea e smerirea, descentrare și distanțare, cu atât mai pregnantă cu cât e mai ștearsă din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
organizatoric, de asistență tehnologică în asimilarea tehnologiilor moderne, de crearea de locuri de muncă și de profesii noi, de modernizarea infrastructurii, de taxe și impozite locale și multe altele. De asemenea, globalizarea economică a constituit principalul impuls pentru depășirea economiei autarhice, a despotismului și a oligarhiei asociate acestuia și, nu în ultimul rând, globalizarea reprezintă o soluție importantă de progres și democratizare a lumii întregi. Deși explicații și credințe diferite produc și legitimează modele diferite de diagnoză a globalizării economice, rămâne
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ne detașăm de această teroare politică și mediatică, să ne vedem de treburile noastre și, în măsura posibilului, să privim și dincolo de granițele țării. România este doar o mică parte a unei lumi în permanentă schimbare, iar posibilitatea unei dezvoltări autarhice a unei țări a dispărut încă din Evul Mediu. Toți depindem de toți, iar, deseori, pentru o țară ca România, schimbările din exterior au consecințe mai mari decât cele din interior. Să avem, așadar, ochii larg deschiși spre cele patru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca temei legal al democrației românești. Din această cauză, rândurile ce urmează sunt nu atât despre separarea puterilor în stat în general, nici despre veșnica problemă românească a dominației politicului asupra puterii judecătorești bun exemplu de trăsătură a unui regim autarhic (căci este menirea specialiștilor să se pronunțe), ci despre nevoia profundă de separarea a puterilor politice. Trei dintre cele 7 articole ale Constituției SUA (cele mai ample și mai detaliate) vorbesc, fiecare în parte, despre câte una dintre puterile fundamentale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cîțiva ani mai devreme, este serios determinat. Accentuarea totalitarismului, copierea modelului străin pe care italienii îl resping imediat, teama de un conflict a cărui inevitabilitate Mussolini o afirmă permanent, ca și efectele persistente ale crizei și austeritatea cerută de opțiunea autarhică a puterii, contribuie toate la îndepărtarea unei mari părți a populației transalpine de regimul mussolinist. Așa încît, o opoziție ascunsă începe să se manifeste chiar în interiorul partidului, în special în rîndul tinerilor. Declanșat împotriva voinței aproape unanime a poporului italian
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
prin tradiție de liberul schimb, va trebui în 1931 să adopte măsuri protecționiste și să se bazeze doar pe propriul imperiu? Aceste măsuri întrețin o atmosferă de tensiune puțin propice cooperării intereuropene visată de Briand. Opțiunea statelor totalitariste pentru soluții autarhice în vederea crizei, apoi trecerea la o reînarmare înverșunată nu pot decît sale împingă spre o politică de forță în momentul în care statele democratice, motivate de opțiuni economice diferite (politicile deflaționiste nu se împacă cu întreținerea unui instrument militar puternic
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de luptă În afară. Scroafele făceau cerc, dar cu boturile În afară pentru pentru a Încolți lupul. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 28 Iată lucruri pe care germanii nu le cunoșteau. Aici domnea un complet sistem autarhic, populația producând aproape tot ce-i trebuia pentru casă. Unul dintre germani, Gaspar, din nordul Germaniei, pentru prima oară a văzut roșii, un altul pepeni. Se consumau zarzavaturi, ouă de rață sălbatică, carne de pasăre și de porc. Se cultiva
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mulțime de restricții de export care făceau ca economiile lor să fie similare cu economiile noastre. Mai puțin în privința acestei naționalizări extinse, nu era ca la noi, unde oamenii nu mai aveau nici case, nici terenuri, nimic. Deci erau economii autarhice, care încercau să-și exploateze sin‑ gure resursele minerale, să pună o mulțime de taxe - de exemplu, pe importurile industriale, în speranța că asta va ajuta să se nască o industrie autohtonă. Ceea ce, în fond, se încercase și la noi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
era susținută cu entuziasm de intelectualii desemnați de partid: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale. Printre exponenții protocronismului s-au remarcat prin vehemență: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Mihai Ungureanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
imense de materii prime (inclusiv petrol, pe care pe vremuri Îl exporta) pentru a fabrica produse finite, de calitate adesea mediocră, care nu i aduceau prea mare câștig sau Îi aduceau chiar pierdere. În plus, Ceaușescu Își imagina o Românie autarhică, În stare să producă de toate. Într-o lume a interdependențelor și a specializărilor, În care nici țările mari și cu tradiție industrială nu mai fabrică toată gama produselor, România părea pe cale de a acoperi toate ramurile de producție. De la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unei moșii, care nu este, totuși, un feud. Cercetările făcute, mai ales după anul 1950, au încercat să demostreze că domeniile (moșiile) boierești de la noi au fost alcătuite și organizate aidoma domeniilor feudale din apusul Europei. Având o organizare economică autarhică, ele “reprezentau și pe tărâm politic o forță aproape de sine stătătoare. Ele dădeau stăpânilor lor o putere foarte întinsă, atât în timp de pace, cât și în timp de război; nu este vorba numai de bogăția pe care o produceau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale mediului universitar (peste 27% dintre subiecți, inclusiv rectori, decani și șefi de catedră sesizau astfel de practici în mediul propriu). Cum nu puteam trata aceste „păcate” în afara contextului specific am nuanțat concluziile cercetării. Le prezint pe scurt: „Fiind preponderent autarhice, deoarece le este greu, adesea imposibil, să rezolve problemele la timp și prin metode instituționale impersonale de tip contractual, conducerile universităților încearcă să rezolve problemele instituționale prin relații interpersonale private, mai ales prin prieteni și rude și generează propriile lor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
argumentată în Politica: familia nu constituie o soluție în sine la presiunile cotidianului, de aceea este necesar ca familiile să se unească pentru a forma un sat și, uneori, pentru a forma un pólis, perfect în sine și autarhic, pentru că își este suficient. Adept al economiilor închise, Aristotel prefigurează astfel teoria formelor târzii de organizare feudală ale occidentului medieval. Complexul familial și cel al relațiilor de putere din interiorul său sunt pentru prima oară corelate, în cadrul științei practice a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Cînd i-am văzut de-aproape halatul plin de pete, am renunțat, anihilînd în mine orice poftă. „N-are”, am mințit-o pe A., care aștepta. *Părinții lui Gheorghiță îmi par uneori două figuri desprinse din cărțile prozatorilor scandinavi: singuratici, autarhici, secreți. Cînd trec pe lîngă blocul în care locuiesc, mă izbește faptul că, aproape de fiecare dată, au storurile trase. Firea lor ciudată are nevoie de umbră! *Iată o probă de cinism: „Poate să moară (din cauza poluării - n.m.) jumătate din Bacău
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
referința realistă este o transcendență care subminează caracterul imanent - absolut, deci - al operei. În treacăt fie spus, aceasta este esența avangardei: beția imanenței, venită de la Nietzsche, care Încearcă, Într-un exercițiu mistic, topirea transcendenței și a imanenței Într-un Unu autarhic: arta. (Oarecum la fel gîndise Marx desființarea claselor sociale, topirea lor Într-un Stat fără clase sociale). Dar, În mod ciudat, Todorov nu opune avangarda unei arte democratice, ci tocmai artei ideologice a comunismului triumfător. Mi se pare prima lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
virtual măcar, lucrarea sa recunoaște implicit problema cu care se confruntă cultura, mai mult, societatea și indivizii, În pragul mileniului trei: comunicarea. Tema din remă a cărții aceasta este, comunicarea, conștiința stimulată de prezența Celuilalt, ignorat de teoriile tari și autarhice ale secolului lui Hitler dar și al lui Lévinas. Comunicarea este tematizată la două nivele: structural, În primul rînd, apoi, intenționat sau ba, dar nu lipsit de importanță, lexical. Introducerea și Încheierea cuprind șapte capitole axate pe tot atîtea categorii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romanul celebru pentru că include prima definiție a autoficțiunii datorată lui Serge Doubrovsky, În 1977: Fils (Fii sau Fire). Aici, autoficțiunea e o simplă practică scripturală, „autofricțiune”. Actul scrisului e echivalent cu actul sexual, violent și liber, sublim În Încercarea lui autarhică și sisifică de auto-oglindire. Aceste două romane sunt greu lizibile din pricina absenței punctuației, a coerenței narative. Ele reprezintă cântecul de lebădă al utopii literare, eșuate ca orice utopie. Desprinderea de acest model se produce În 1983, când Sollers publică romanul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
foarte bogat, mult prea bogat pentru intențiile proiectului său. În loc să cerceteze noile forme ale literaturii și să-i reevalueze rolul În contextul societății urbane, tehnicizate, ritos individualiste și totuși masificate (cum constată Peter Sloterdijk), Lejeune și Genette continuă sîrguincios și autarhic, cu disprețuitoare suficiență, În cîmpul literaturii, o lucrare stearpă. Țintuit de mirajul nestoit al definițiilor de dragul lor, prea didactic, iată cum vede Genette diferența pragmatică dintre enunțurile “de ficțiune” și cele “de realitate” (de tip istoric), pe baza căreia numește
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ales, cît privește protagonistul, Întotdeauna bărbat, o irepresibilă dorință evazionistă coextensivă unei atracții neînfrînate pentru arcanele ininteligbilei feminități. Avem așadar bărbatul Însurat care-și iubește nevasta și copiii, dar care duce o viață lipsită de nerv, purtată de briza unei autarhice mulțumiri mic-burgheze. Avem apoi femeia-soție, ajunsă la capătul căutărilor, viețuind fericită și autosuficientă. Avem apoi Femeia-ideal type, frumoasă, inaccesibilă, În mod special dezechilibrată În ultimul roman holderian, de care "el" se Îndrăgostește pe nepusă masă, atît de ea cît și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lapidarele pilde, de limpezimea clasică a stilului (În ciuda plăcerii baroce a oximoronului), cartea lui Quignard constituie o intervenție politică, Înscrisă Într-un militantism surd, puțin discutat Încă la noi, al Europeanului față cu Americanul. Cartea aceasta, scrisă frumos, scrisă muzical, autarhic, armonic, literatură ritualizată asemenenea operelor unui Julien Gracq, Michel Tournier sau Marguerite Yourcenar, este din cîteva puncte de vedere pro-europeană și antiamericană, cu mențiunea că, pentru Quignard, Europa Înseamnă premodernitatea, iar America, modernitatea. Astfel, afirmația „Umanitatea europeană este antiumană”, cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali, reglaj care nu se regăsește decât parțial la om. La om reîntâlnim aproape toate aceste aspecte biologice ale psihismului în derularea cărora este esențială organizarea și funcționarea creierului, ca sistem autarhic ce culege și prelucrează informații. Operaționalitatea, preluarea informațiilor la nivelul creierului asigură o anumită capacitate de rezolvare a problemelor, pe baza cunoașterii, înțelegerii și abilităților de performanță operațională, ceea ce la om se va numi inteligență. Funcționarea corporal-cerebrală asigură, de asemenea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și pri vate și care este unica bază solidă a ade văratei democrații.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, ed. cit., pp. 498-499. </ref> În această ecuație a moderației, „naționalismul“ profesat de „fracționiști“ este doar un alt nume pentru șovinismul autarhic ce propune, odată cu persecuțiile antisemite, evitarea privirii critice și a deschiderii către autenticul progres. Încurajarea cetățeniei, metamorfozarea supusului în actor al regimului constituțional sunt de neimaginat în absența unei îndrumări spre civilizație. În această pedagogie de durată lungă, organizarea energiei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nici nu poate fi vorba despre un ,,capitalism" în sensul pe care Marx, dar și alți teoreticieni l-au oferit mai târziu acestui cuvânt. Economia Romei Antice nu era o economie de piață, dimpotrivă putem spune că era o economie autarhică bazată în cea mai mare măsură pe schimburile, mai mult sau mai puțin echivalente, cu teritoriile cucerite. De regulă aceste schimburi constau în transferuri de mărfuri dinspre colonia cucerită înspre metropola cuceritoare. Aceste trensferuri erau gratuite, fiind echivalente unor biruri
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]