321 matches
-
Stropi de soare), A. Steuerman-Rodion (Spini) și regina Maria (Visătorii de vise). Poziția critică, oarecum insolită în epocă, a lui E. Lovinescu este urmărită cu atenție și devine obiectul unor analize negativiste, doar în parte susținute prin argumentație: C.D.B., Note. Autoanaliza d-lui Lovinescu, V., Constatări și rețetă ș.a. Cu alte însemnări sau recenzii sunt prezenți B. Lăzăreanu, Petre Locusteanu, Alexis Nour, autor și al unor comentarii de politică externă, Richard Santa și Verardy (probabil un pseudonim). Se discută, cu observații
ZARI SENINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
studiate. De asemenea, sociolingvistica nu poate fi în principiu decît o lingvistică de teren, orientată spre observarea faptelor sociale reale, ceea ce permite accesul la faptele lingvistice și discursive autentice, care nu ar putea fi nici inventate și nici obținute prin autoanaliză. Cercetătorul sociolingvist încearcă să aibă acces la formele autentice ale limbii, la tipurile de discurs vernaculare, pe care le produc locutorii în mod obișnuit, dar în prezența observatorului. În principiu, terenul nu este decît un loc obiectiv și exterior cercetătorului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actanți se mărește, observăm că modul lor de a gândi și de a simți devine aproape similar. Veți rămâne uimiți la contactul cu scriitura lui M.: e un hibrid între Camil, Gib Mihăescu, Holban și titanismul unui Papini... Atât în autoanaliză, cât și în exprimare, M. pare un personaj cunoscut: poartă în sine datele unei experiențe de lectură arhicunoscute. Și dacă tot am amintit de Papini, nu-l putem lăsa neamintit pe Eliade, cel din Huliganii. Monstruozitatea lui M. de acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
îndoială, circumspecție și chiar dezorientare sau alienare: narația cu modalitate negativă aparține unui narator care nu este sigur de controlul său asupra povestirii, ci rămîne ezitant, confuz, oarecum depășit de situație sau chiar în afara ei (Simpson observă aici inclinația către autoanaliză). Contrastul dintre narația pozitivă și cea negativă se reduce, in extremis, la: 1. naratorul care te ține țintuit de povestirea lui pentru că, el însuși cunoscînd-o în cele mai mici detalii, dorește să ți-o împărtășească, convins fiind că este amuzantă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Cronos". În acest mod tiranii "tot din viitor au sosit" în anumite perioade ale istoriei universale. Crospecul generează spectacolul descompunerii spectrale. Primează vocația de narator (la persoana întâi dedublată), cu motivul dublului inserat motivului Labirintului (interior și exterior). Analiza și autoanaliza psihologică transformă cele două personaje (Dragoș Ivănescu și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pozitiv la fiecare elev - Manifestă afecțiune față de elevi și față de obiectul de învătământ - Comunica semantic și ectosemantic - Manifestă simțul echilibrului și al umorului - Creează un climat nefavorabil - Respinge manifestarea autonomiei elevilor - Amenință, acuză, critică, ignoră - Pedepsește C. Autoevaluarea - 1 punct - Autoanaliza și aprecierea obiectivă -------------------------------------------------------------------------------- Anexă 7 ------- la metodologie --------------- Font 6* ...................................... VERIFICAT, Seria*) ......... (unitatea de învățământ - centru MINISTERUL EDUCAȚIEI Categoria de personal didactic**) de perfecționare) NAȚIONALE ........................... JUDEȚUL ..................... ----------------- | PROPUNERI | ----------------- *) Se menționează perioadă de 2 ani pentru care s-au înscris candidații. Anexă 8a
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
lagărului, poate avea de înfruntat o singură problemă adevărată: problema emigrării". Însă va prefera să vorbească despre exil și nu despre emigrare. Despre exilarea din patria pe care, așa cum s-a adeverit, "nu a avut-o nicicând". Cheia înțelegerii sensului autoanalizei sale se află, cred eu, în această ultimă frază. Kertész trăiește astăzi la Berlin dintr-o bursă oferită de o instituție germană. Întrebat despre motivele "exilării" sale, el a spus întâi că în Ungaria se fac iarăși auzite vocile ațâțătoare
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
fapt, însemnările ajung până în 1949, dar deținătorii manuscrisului au hotărât, din motive pe care le bănuiesc, să nu treacă dincolo de '47. Începe cu confesiunile unei puștoaice, încă elevă, și ajunge, la 30 de ani, poate din exces de luciditate și autoanaliză, într-un impas existențial din care vede ieșiri apocaliptice: "O să se termine povestea asta, O să se termine chiar dac-ar fi nevoie să mă culc cu tot Bucureștiul sau, și mai rău, să mă mărit..." Deși, la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
280 pp., Lire 27. 000) va stârni discuții prin originalitatea cu care a fost conceput. Dracula al lui Mincu se povestea pe sine din adâncurile unei celule săpate sub apa Dunării, ilustrând cruzimile vieții lui printr-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică. Ovidiu al său, în mod asemănător, îi încredințează unei misterioase iubite, pe jumătate infirmieră și pe jumătate magiciană, adevărul pe care toți ar fi voit să-l cunoască în privința adevăratelor motive ale fugii sale din Roma. S-a presupus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a vampirului, a cărui biografie re-vizionată a dat-o el însuși la tipar (Jurnalul lui Dracula, tot la Bompiani), acum câțiva ani. Prin jurnalul ex-prințului beznelor, Mincu a dislocat critica, atrăgând figura istorică a acestuia într-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică; prin acest nou pro-memoria în formă epistolară (cu inevitabilă fragmentare însă, impusă de opțiunea narativă), el reușește mult mai mult. Îl denaturează pe poetul sexului, îi schimbă conotațiile cântărețului hedonismului terapeutic și al lejerității, neagreat de Augustus, dă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în spiritul originarelor Metamorfoze ovidiene - și, pe de altă parte, proiectul de a include omul în limbajul materiei, facându-l să ia act de corporalitate, de suferință, de moarte, dar și de contururile unei metempsihoze (fie și în funcție psihoterapeutică de autoanaliză), capătă profilurile unui anume suprarealism magic. Mai precis, aș dori să spun că mi-au revenit în minte delirurile lui Salvador Dali din al său Jurnal al unui geniu: și acolo prezența unei zeițe ocrotitoare (Gala, soția pictorului; Aia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
modernității și ideologiei realizării de sine a subiectului 8. Provocarea lansată este percepută, adesea, ca un exercițiu incomod și "riscant", având în vedere faptul că "ne pune în discuție", ne invită să ne povestim și să luăm un răgaz pentru autoanaliză și reconstrucție personalizată. Problematica pusă în discuție este inovatoare și pentru faptul că sparge "cochilia" vieții private, pentru a regândi și a reconfigura granița dintre cele două sfere ale vieții noastre (public/privat), considerate multă vreme ca zone de demarcație
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
s-au adus ameliorări simțitoare și chiar corectarea totală. Ca dovadă, încadrarea lor în producție ca muncitori, studenți la medicină și farmacie, tehnicieni stomatologi, ingineri în industria ușoară sau elevi în ultimii ani ai liceelor profesionale. Aplicând sugestia și autosugestia, autoanaliza, îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur, întreaga noastră psihoterapie prin mijloace verbale și comportamentale ne-a permis să le restructurăm voința, comportamentul echilibrat cu cei din jur și posibilitatea evaluării corespunzătoare a propriei persoane. Treptat, prin îndepărtarea stărilor conflictuale, ei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se apropie vertiginos de o pantă existențială abruptă, terminată absurd cu o moarte ce șterge într-o secundă ceea ce am făcut timp de 1000 de ani (Bossuet) și ucide fără vreun fel de înțelegere toate speranțele unei omeniri în plină autoanaliză. Când uităm de noi, uităm de lume și, când uităm de lume, uităm că facem parte din ea. Și, ca să faci parte din ea, e nevoie de iubire. Nu știu cât de des observă ființa umană că iubirea e singurul factor care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
2. Climatul literar românesc Pe lângă considerarea operei lui Anton Holban ca având o descendență franceză, nu trebuie trecut din vedere climatul literar românesc. În jurul anului 1930, se observă o deschidere către „citadinism” și „intelectualism” în proza națională. Tehnica analizei și autoanaliza a căror importanță umbrește evenimentele epice în sine, sunt mărci ale unei noi orientări. Camil Petrescu este cel care prin publicarea în anul 1930 a romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război deschide o noua etapă în evoluția
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mod semi-veridic sau semi-fictiv, iar autoficțiunea ar fi acțiunea unui scriitor de a se pune în scenă, de a reinventa un destin, dar fără finalitate strictă și prioritară. În Fils, Doubrovski explică diferite straturi de analiză care fac loc dezvoltării autoanalizei. Textul propune analiza și instaurează un dialog de tip analitic între figura celui analizat și cea a analistului. G. Genette nu acceptă nici o definiție a autoficțiunii, considerând că această construcție a unui personaj scindat între ficțiune și realitate este de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
superficialitatea de înțelegere și nuditatea seacă a inteligenței sale. Cultivat, inteligent, cazuist sentimental, masochist, torturat de dorința de a explica totul, ceea ce-l face etern nefericit în iubire, bărbatul se manifestă și în subconștient cu aceeași manie a analizei și autoanalizei: „Într-un colț Niki Mihail își rezimase capul pe gâtul de cocostârc și, în mijloc, mirii: domnul, rotofei (...) alături de Irina, dizgrațioasă în vălurile albe, gesticulând dizgrațios, vopsită cu roșu pe fața ei roșie. O simțeam că joacă un rol și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care nu asist decât de la distanță, nu poate să-mi furnizeze decât noi detalii pe decorul reveriilor mele. De altfel, moartea Irinei o să mă obsedeze totdeauna, căci va fi un veșnic motiv de melancolie în care se complace temperamentul meu.” Autoanaliza alimentează suferința și peronajul se complace în starea de nefericire pentru a putea continua analiza proprie și a celor mai apropiate ființe. Orice poate deveni sursă de întristare, iar moartea Irinei e o astfel de sursă, după cum mărturisește cinic eroul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de gustul de noi dezastre.>> (Preludiu sentimental)”<footnote Alexandru Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1976, p. 102 footnote> Orice încercare de a aproxima permanenta sa mobilitate sufletească, e mai mult exterioară. Cu ajutorul autoanalizei, Sandu își dă seama el însuși că trece prin stări de conștiință contradictorii: “Și eu mă analizez pasionat și fără întrerupere de când mă cunosc. Când mă gândesc, văd ce gusturi contradictorii am avut întotdeauna. De-mi citesc jurnalul de zi
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mi citesc jurnalul de zi al câtorva clipe din viața mea văd că uneori sunt mulțumit și alteori disperat, uneori mi-e milă de ea și alteori o urăsc și alteori nu mă mai interesează.” Efectele acestei sisifice și distrugătoare autoanalize vizează alienarea, înstrăinarea, “greața” față de Ceilalți și de sine însuși: “Mă duc cu mine și nu mă cunosc, cu toate că mă observ cu o grijă migăloasă și o trudă inutilă. Vreau să pricep pe alții! Mă mir cum pot
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și André Gide. Pe lângă considerarea operei lui Anton Holban ca având o descendență franceză, nu trebuie trecut din vedere climatul literar românesc. În jurul anului 1930, se observă o deschidere către „citadinism” și „intelectualism” în proza națională. Tehnica analizei și autoanaliza a căror importanță umbrește evenimentele epice în sine, sunt mărci ale unei noi orientări din care fac parte Anton Holban, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Gib. Mihăescu, G. Ibrăileanu, Eugen Lovinescu. Anton Holban e un exponent al
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe care il disimulează cu mare grijă, ca o adevarată actrița. Artist fiind "acela care-și are centrul în sine însuși" (Fr.Schlegel), Pariziana corespunde acestei definiții. Această ipostază însă nu descinde în cazul personajului nostru în abisurile interioare, ale autoanalizei și căutării propriei densități. André Mariolle face o constatare amară, rezumând că acest joc nu le servește la nimic Parizienelor: "Je joue leur jeu, aussi bien qu'elles, mieux qu'elles peut-être, et ça me sert pour mes livres, tandis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
conducând spre opțiunea finală. Eroul principal, Ștefan Gheorghidiu, se aseamănă cu eroii lui Stendhal, pentru că și acesta Își Înzestra personajele cu energie, virilitate și loialitate. În conștiința eroului se derulează, Într-o rememorare dramatică, viața lui interioară, supusă unei exigente autoanalize, pentru a discerne adevărul iubirii lui absolute. E o iubire pură, ideală pătată Însă de infidelitatea Elei. E aici aceeași viziune eminesciană din „Luceafărul” a inferiorității și infedilității femeii. Ștefan Gheorghidiu se căsătorise cu Ela din dragoste, el era student
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căutarea permanentă a unor noi oportunități profesionale. Imaginea promovată de teoreticieni este aceea a unui client animat de o atitudine proactivă față de cariera sa, și nu de o atitudine pasivă de observator sau de victimă a dinamicilor sociale. Exercițiul de autoanaliză "Linia vieții": Linia orizontală de mai jos reprezintă traseul vieții dumneavoastră. Plasați un x în punctul în care vă aflați. Zona notată cu + se referă la momentele de succes pe care le-ați trăit. Aria -este rezervată momentelor de eșec
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
spiritul de observație, atenția la detalii comportamentale (verbale, nonverbale). Se recomandă ca specialiștii începători să folosească, totuși, grile de observație sau măcar liste simple de comportamente observabile de urmărit. Autocaracterizarea este un instrument care încurajează clientul în efortul său de autoanaliză și meditație. Consilierul poate oferi subiectului o serie de repere pentru constituirea unui astfel de raport, sau îl poate lăsa să își aleagă singur forma de exprimare, ordinea ideilor etc. În relație cu autobiografia, autocaracterizarea permite clientului să emită și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]