314 matches
-
Banii trebuie ceruți Faci cumva parte din acea categorie de oameni care fac servicii altora și nu cer nici o recompensă în schimb? Te rog să ții cont de faptul că a cere bani este cel mai adesea o chestiune de autoapreciere. Ori de cîte ori aduci un plus de valoare este natural și cu totul justificat să fii plătit pentru aceasta. Dacă pui sau nu un preț anume pe un serviciu prestat de tine, depinde numai de nivelul valorii tale în
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
și un grăunte de nisip în deșert. Nu trebuie să fii doar cel mai bun, ci unic. Găsește un subdomeniu în care să te specializezi. * Veniturile cresc proporțional cu încrederea în forțele proprii. * Venitul are următoarele componente: calitate, energie, acoperire, autoapreciere / abilitatea de a-ți face cunoscute calitățile, idei. * Fă-ți timp pentru a te prezenta cumpărătorilor (împreună cu produsele tale). * Concentrează-te asupra activităților profitabile. Întreabă-te dacă ceea ce faci nu poate fi preluat și de un asistent. 8 ECONOMIILE SAU
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
a unor conducători politici. În 1930 a fost înlăturat din viața publică, luând sfârșit calvarul politic al unei conștiințe lucide și leale care avea să declare, în același an: „Istoria democrației române nu va putea face abstracție de numele meu”. Autoapreciere dreaptă, verificată apoi de istoria și de istoriografia obiectivă. C. Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvența democratică, tuturor acelora care îl anatemizau. Sfârșitul vieții și-l petrece retras și izolat de frământările
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
se află trupul, pe un vârf de munte sau Într-o celulă de ciment, igrasioasă, Întunecată, un anumit eu rezistă aproape tuturor tentațiilor umane și supraumane, cum ar fi cele de teroare, frică, satisfacții disproporționate și chiar ale acelor exagerate autoaprecieri, care ne sapă nu rareori temeliile unei construcții ridicate cu mari eforturi personale. Ce și mai ales cine este acest eu de care „se bucură” nu puțini, dar cu care mulți nu știu „ce să facă”, șoarece insistent, indelebil, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
conștiinciozitate; întotdeauna, criteriile pe baza cărora se realizează notarea trebuie să fie transparente și pentru elevi, eventual prin prezentarea lor verbală, pentru a nu induce elevului o stare de frustrare și pentru a-l ajuta să-și dezvolte capacitatea de autoapreciere; metodele de evaluare folosite să fie, pe cât posibil, diverse, încercând formarea unor capacități din mai multe puncte de vedere (metode cum ar fi: observarea curentă, probe scrise, examinări orale, probe practice, teste). Principiile privind evaluarea se exprimă sintetic astfel: evaluarea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), în funcție de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
serviciu, întâlnirile clasei și întâlnirile școlii planificate de către elevi sunt forme ale guvernării elevilor care oferă oportunități de conducere și mijloace de a practica democrația 92. Keneth Moore notează și el: Liderul democratic evită critica și umilirile. În schimb, dezvoltă autoaprecierea prin împărțirea responsabilității. Dacă elevii sunt încurajați când comit greșeli, ei își dezvoltă încrederea în sine. Drept rezultat, atmosfera în clasă este una de deschidere, comunicare prietenească și independență 93. Același Kenneth Moore caracterizează astfel stilul democratic 94: profesorul: • este
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Factorul psihologic își are locul său bine determinat în munca titanică de educare a copiilor, fiind un factor important al optimizării și raționalizării activităților și conduitelor umane, factor ce implică drumurile sinuoase ale capacităților cunoașterii. Școala reprezintă garanția creării condițiilor autoaprecierii adecvate a conduitelor, dezvoltând personalitatea și unitatea dintre fapte și comportament. În tot acest arsenal educativ, un loc de primă importanță îl are implicarea propriului „EU”. Am ferma convingere că, o cercetare atentă asupra comportamentului cadrului didactic și al elevilor
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
coordonatele profilului unui asemenea specialist: * experiență profesională (informație solidă în domeniu, abilități practice); * abilități interpersonale și de relaționare, de comunicare (verbală, nonverbală și scrisă); * bunăvoință și respect; * obiectivitate, pragmatism; * toleranță (acceptarea celorlalți fără formularea unor judecăți de valoare) * flexibilitate; * empatie; * autoapreciere, încredere în forțele proprii, înțelegerea și conștientizarea propriei valori; capacitatea de a-și recunoaște propriile slăbiciuni; * conștientizarea startului de model pentru clienți; * orientarea către dezvoltarea personală, precum și spre dezvoltarea celorlalți; * deschidere, disponibilitate; * charisma; * simțul umorului; * condiție fizică bună (sănătate); * echilibru
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de îndepărtare a elementului perturbator, fugă de responsabilitate. Sentimentul de inferioritate nu apare numai atunci cand sportivul se autosubestimează, ci și atunci când este apreciat sub nivelul la care crede că are dreptul . În acest caz, este vorba de o neconcordanta între autoapreciere și opinia celorlalți. În unele cazuri, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de complex, spre instalarea unui profund sentiment de neputința, de incapabilitate care poate se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de introversiune exagerată, de abandon și care
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
teste de abilități Funcția de selecție - realizează clarificarea copiilor într-o stare de concurs sau de examen. În urma acesteia se ierarhizează preșcolarii și grupele de preșcolari în cadrul grupelor. se realizează prin teste standardizate de tip normativ. Funcția motivațională - stimulează autocunoașterea, autoaprecierea, autoevaluarea în raport cu obiectivele formării educaționale. Aceasta conștientizează, motivează și stimulează interesul pentru pregătire, pentru perfecționare și pentru obținerea unor performanțe cât mai înalte. se realizează - sub formă de feed-back oral sub formă de raport scris - de unde rezultă o funcție socială
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
expresiile a da impresia, a lăsa impresia, a face impresie, cuvîntul impresie apare ca legat de aparență și de efectul ei șocant, exprimat de alți termeni ai aceleiași familii lexicale: a impresiona, impresionant. De aceea, impresia creată este identificată cu autoaprecierea exagerată și cu intenția de epatare, exprimate și de formulele a-și da aere, a-și da importanță, a se da mare, a avea fițe etc. Lumea argotizanților este - ca multe altele - una a competiției simbolice între imagini și reprezentări
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
orbite urbane, fie prin apartenența la sau întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza intră astfel și în sfera observației ce apropie literatura de studiul sociologic și antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea acestuia devin elemente ce țin mai degrabă de imagine, de proiecția exterioară, decât de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
incapabil să se apuce de lucru, indiferent la obligații. Dar Eliade se scutură de fiecare dată, iese din toropeală. Ceea ce ăl ajută să depășească deprimarea este încrederea absolută în sine și ideea enormă pe care o avea despre "geniul " său. Autoaprecierile abundă în acest Jurnal al tuturor sincerităților, căpătănd formulări stupefiante: "Eu m-am comparat, de cănd aveam 20-22 de ani, cu Goethe. De fapt, ceea ce se citește de către toată lumea din Goethe e Werther și Faust I. Exact cum se va
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
cu adevărat confortabil doar la nivelul fragmentului, dar nu excludea posibilitatea ca, la un moment dat, toate aceste cioburi disparate să se poată lipi într-o viziune integratoare și întrupa, astfel, într-o istorie literară. Sunt tentat să iau această autoapreciere mai degrabă ca pe o cochetărie sau ca pe un exces de modestie. Gabriel Dimisanu a scris în ultimii ani texte fundamentale despre literatura perioadei imediat postbelice, anii 1945-1947 (o adevărată gaură neagră în istoriografia noastră literară pentru că mulți autori
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
60 punea în prim plan politică, anii 70 - exhibarea sexuală, anii 80 - banii, deceniul trecut a stat sub semnul terapiei. Lodge declară că scrierea acestui român a fost hotărâtă după ce s-a convins că multitudinea formelor de depresie, anxietate, pierderea autoaprecierii, si diversele soluții de vindecare, ocupă fără tăgada prim planul existenței citadine. Din proprie experiență - cea a mutării dintr-un bloc din centrul orașului Birmingham într-o vilă din suburbie - Lodge și-a dezvoltat personajul care face naveta între centrul
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
este o operă deopotrivă sofisticată, emfatică, prețioasă și una ludică, abundînd în calambururi, "neserioasă" și inventivă. Autorul se consideră pe sine un "humorist liber din Ortodoxia neconformistă". Evocă, într-un rînd, umorul transcendent al lui Kierkegaard. Iar altădată schițează această autoapreciere ironică și jucăușă: "Cît despre Uranus, mai bine nu se năștea; el scrie degeaba, nimeni nu-l citește, nici nu-l înțelege cineva și producția lui nu este comercială, el este un ignorant, nu a citit nimic din Christian Dior
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
conform posibilităților și potențialităților de care dispune. Tot prin tratarea diferențiată, elevilor li se asigură șanse egale de acces și reușită în procesul de formare și autoformare. Implicit, elevilor li se stimulează încrederea în forțele proprii, create fiind premisele unei autoaprecieri și aprecieri obiective. 1. Motivarea alegerii temei Condiția de bază a diferențierii învățământului prin intermediul aplicării celor mai adecvate metode de instruire constă în cunoașterea temeinică a fiecărui elev. De altfel, aceasta este condiția esențială a realizării instruirii diferențiate. Nu se
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
conform posibilităților și potențialităților de care dispune. Tot prin tratarea diferențiată, elevilor li se asigură șanse egale de acces și reușită în procesul de formare și autoformare. Implicit, elevilor li se stimulează încrederea în forțele proprii, create fiind premisele unei autoaprecieri și aprecieri obiective. 2. Particularitățile tratării diferențiate la educație fizică Tratarea diferențiată a elevilor la lecțiile de educație fizică presupune cunoașterea: o particularităților biologice, anatomo fiziologice ale acestora; o particularităților psihologice individuale (atitudini, interese, motivație, aptitudini, temperament și caracter); o
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
săi. 4. Prin aplicarea tratării diferențiate în lecția de educație fizică, elevilor li se asigură șanse egale de acces și reușită în procesul de formare și autoformare. Implicit, elevilor li se stimulează încrederea în forțele proprii, create fiind premisele unei autoaprecieri și aprecieri obiective. 5. Lecțiile au câștigat prin densitate printr-o mai bună încadrare a elevilor în sarcini prin realizarea unui volum sporit de lucru. 6. Cercetarea experimentală ne permite observația că utilizarea tratării diferențiate în lecția de educație fizică
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
fi făcut-o cu mâna lor. Observație cinică. Nici o trufie, oricât de acerbă, dacă este îndreptățită, nu poate fi expusă unor represalii rasiale crunte... Lăsând la o parte numele atâtor oameni de știință de prim rang... Dramă ascunsă într-o autoapreciere excesivă. Tactul nu merge cu orice perspectivă... * 8. Sau este vreun popor mare, care să aibă astfel de așezăminte sau legi drepte, cum este toată legea aceasta pe care v-o înfățișez eu astăzi? (...) 11. Atunci v-ați aropiat și
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
știam pînă acum, protestînd, în articolele noastre, împotriva faptului că dl Marino nu este academician, precum împotriva unei nedreptăți!): Mi s-a propus de trei ori să fiu membru al Academiei Române; am refuzat". Rezultă de aci un voluntarism picant, o autoapreciere tot timpul cabrată, care au fost puse uneori în relație cu egolatria macedonskiană (Adrian Marino însuși caracterizează macedonskianismul drept o "categorie morală"), însă ni se pare că nu întrutotul motivat. Căci, pe cînd bardul Nopții de mai era un himeric
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
orizont, de la agricultură la sănătate, de la economie la cultură, de la criză la repriză - și desigur, în alt registru, cu altă celeritate și profunzime decât ale rivalilor mei, sclavi ai unor partide împingătoare în neant, victime ale unui eronat mod de autoapreciere. Și nu mărunt era avantajul de a nu fi încarcerat în coloanele vreo unui partid, de a nu fi nici primar, nici senator, nici măcar deputat. Fundamentală se vădea mai cu seamă împrejurarea că, anterior, nu mă epuizasem în sterile junte
Omul fără expertiză by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6729_a_8054]
-
găsește premisele în însăși plângerea lui Iov, în mod sigur Sfântul Augustin e un "confesor", și frecvența mărturisirii crește după idealismul german. Dintre funcțiile limbajului, ea răspunde nevoii de "descărcare", dar e și o exagerată dilatare a eului, o întârziată autoapreciere a propriei adolescențe (sunt aici ecouri din Freud și Jung). Filosofic, Maria argumentează și cu teoria autocunoașterii, a raporturilor cu alteritatea, religia, categoriile estetice, transcendența. Datorită ei dobândește statut dreptul de a scrie despre sine: realitatea subiectivității. Doamnei Mariana Sipoș
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]