2,756 matches
-
O tânără din înaltă societate, fiica unică a celui mai de vază critic literar al epocii, îi va fi apărut că prototip al inabordabilitătii. În modestul său roman Delirul, Marin Preda îl sortea pe nu mai puțin modestul sau personaj autobiografic să găsească porți deschise unde n-ai fi gândit. Mi-l amintesc pe romancier, pe când locuia pe strada dr. Herescu, încercând, cu preț de timp, dar fără izbândă, să lege o conversație cu subsemnatul, ce-i lașase mișcarea de deschidere
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
ascundă de mai vechii cunoscuți, colegi sau prieteni. Anumite nemulțumiri, ultimele examene la o școală particulară, pe care a absolvit-o, fără bacalaureat, din capitală, precum și dorința de a face studii superioare, l-au făcut să abandoneze teatrul. În fragmentele autobiografice din romanul Geniu pustiu (scris între 1868-1871), prin intermediul personajului său, tînărul poet mărturisea: "dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine...". Așadar, forțe sufletești latente acumulate treptat s-au dezlănțuit, așa cum cu doi, trei ani în urmă
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
vei apropia, din ce în ce mai mult, de valuri, de stînci, de singurătate... Extraordinara aventură a marinarului Robinson Crusoe din York, scrisă de Daniel Defoe în 1719 a cucerit nu doar tehnica narativă a romanului (narațiunea la persoana întîi, romanul realist de ficțiune autobiografică), ci și orice tip de cititor, deschizîndu-se oricărui nivel de receptare. Peste secole, în 1972, Michel Tournier reia povestea lui Robinson în Vineri sau limburile Pacificului, acoperindu-i valențe filosofice, metafizice, morale și religioase doar intuibile, probabil, la Defoe. Retragerea
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
de irlandezi întorși acasă după eșecul expediției americane, consumînd-o totodată pe Emily Watson în rolul unei mașini de făcut și îngropat propriii copii... Sunt două exemple în care Realitatea (din nou, ea!) nu a mai servit la nimic: nici tușele autobiografice ale lui Figgis din The Loss..., nici cele ale lui Frank McCourt din Angela's Ashes. De unde și o posibilă concluzie: realitate, realitate, dar ceva mai multă ficțiune nu strică...
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
ciclul, La răspîntie de veacuri (1935), apărut, acum, în al cincilea volum al ediției d-lui Teodor Vârgolici. Și asta, mai ales, pentru că, în unele porțiuni, se realizează ca o frescă a epocii. Și, în plus, este și o mărturisire autobiografică. Cum menționează autorul în Preliminariile romanului, "urzeala cărții mele - cîtă se vede și cît va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată, după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere, fabula mea are picioare
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Din acest punct de vedere, fabula mea are picioare de cronică". Precizarea din urmă e importantă și clarificatoare. La temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul căreia se desfășoară trama sa, care e, și ea, autobiografică (așa cum reiese din tulburătorul său corpolent jurnal, publicat, în trei mari volume, între anii 1973-1977). Să notez elementul autobiografic și de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul căreia se desfășoară trama sa, care e, și ea, autobiografică (așa cum reiese din tulburătorul său corpolent jurnal, publicat, în trei mari volume, între anii 1973-1977). Să notez elementul autobiografic și de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
un caracter aproape senzațional. O sinceritate și obiectivitate când dezarmante, când șocante, sunt fundalul pe care se desfășoară două destine. Ele nu se intersectează decât cu rare ocazii și tocmai aici stă originalitatea și chiar nota stranie a acestei expuneri autobiografice. Unul dintre destine este cel propriu-zis: întâmplările vieții, de o varietate, un dramatism, și, uneori, de un pitoresc - neobișnuite. Celălalt destin este cel profesional, de o uniformitate obsedantă, o fidelitate crispată față de literatura germană, parțial și poloneză, toate văzute și
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Russo din Amintiri și Studie Moldovană. Ceea ce urmează după Hotarul nestatornic reflectă o progresivă dezvrăjire a lumii - universul încetează de a mai fi unul permeabil, istoria vârstei de fier domină. Romancierul însuși e plasat într-un spațiu ambiguu - ezitarea între autobiograficul camuflat și ficțiune, naivitățile ce se acumulează minează proiectul romanesc. Multe dintre pasaje nu mai pot trezi decât cel mult un zâmbet condescendent - teribilismele amoroase ale lui Dan Deleanu apar, prin trecerea timpului, de-a dreptul inofensive. Patima teoretizărilor e
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
și claritate didactice. Reluate, multe dintre ele, din revistele literare, sunt, de data aceasta orânduite în așa fel încât să ilustreze tema abordată: Eminescu și Ardealul, în cercetarea căreia a găsit îndemnuri fie în opera poetului, fie în puținele mărturisiri autobiografice din publicistica sa: " Întâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în cruciș și-n curmeziș până-n Tisa și Dunăre". În lumina cercetărilor recente de istorie literară (v. D. Vatamaniuc, Blajul - vatra
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
travestit, întrerupt din cînd în cînd de mici capitolase - "Vise", amestecuri de absurd liricizat și note suprarealiste cu o semantica deseori ilizibila, oferind un ermetism mai degrabă gratuit. Personajele, cu cîteva anemice excepții, există doar onomastic, completînd fără nuanță instrumentarul autobiograficului. O descriere monotona și parcă mereu aceeași domină un traseu psihologic ce-ar fi avut nevoie de cu totul altă împlinire textuala. Încercările de reflecție în notă eseistica par patetice, oferind nefericite și plictisitoare truisme melodramatice. Lirismul, una dintre certele
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
C. Rogozanu (Livius Ciocârlie, Trei într-o galera, Ed. Echinox, 1998, preț 20.400 lei.) Noua carte a lui Livius Ciocârlie, Trei într-o galera, face parte din seria autobiografica inaugurată în 1993 cu Paradisul derizoriu și continuată în 1997 cu Cap și pajura. Autorul rămâne fidel algoritmului propriu de scriitura: corectează, citește critic, completează propriul jurnal. Numai că acum este pusă în discuție chiar această manieră de a-si
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
aluziv și nu expresiv. Pe de altă parte, speculînd ideea, sugestiile, trimiterile, "coadă de pește" a unor fraze arată foarte bine o lume rămasă doar cu aspirații, iluzii spulberate o lume neîmplinita, cu un "destin amînat" (cincizeci de ani?!). Român autobiografic (judecînd după coincidență datelor reale cu acelea ale ficțiunii), Vin americanii?...destin amînat este o poveste, în general la persoana I, a Mirinei; formarea personalității unei adolescente educate în medii diferite (Craiova și Timișoara), dar în același spirit de pension
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
au, de fapt, una și aceeași destinație: găurile negre din conștiința oamenilor politici actuali.) În ce priveste mult-comentata declarație a președintelui Constantinescu privind murdăria și mizerabilitatea vieții politice românești, mi-e greu să nu văd în ea o serioasă componentă autobiografica (mai ales că ea a fost făcută în fostul birou de la Universitatea din București al ex-rectorului Emil Constantinescu). Ca om politic, ca președinte de stat poți rosti astfel de vorbe grele doar într-o singură împrejurare: și anume, atunci când ți-
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
Pentru mine este textul care, sub aspect estetic, mă satisface cel mai mult, iar sub aspect intelectual, mă stimulează în multe privințe. Cred că voi mai avea ocazia să împrumut din Proust și alte motive de inspirație teoretică. M.C.: Eul autobiografic este uneori vizibil în scrisul dumneavoastră, aparent abstract și conceptual, cu o tentă de ironie și umor. S-a vorbit chiar de un anumit "comic intelectual". Este intenționat, controlat, sau mai degrabă irepresibi? G.G.: Și una și alta. Pur și
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Biblia tradusă de Gală Galaction, pe care o publică în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros" volumul memorialistic Exil (1997), volum apărut în Italia, la Editură "Îl Cerchio", în 1995, cu titlul Exil - le prove del labirinto, eseu autobiografic despre dublul sau exil politic și cultural în Occident. L-am întîlnit pe Camilian Demetrescu în Italia, la Gallese, mica localitate aflată în apropierea Romei, într-un decembrie (1998) însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil românesc
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
de față de ce n-am înfățișat mai amplu aici tocmai fructele fertilității, prin care Ana Blandiana a îmbogățit substanțial lirica și proza română contemporană. Justificarea mea e că am conceput însemnările mai degrabă că o evocare sentimentală, cu tentă și autobiografica, punînd între paranteze analiza propriu-zisă a creației. Am cedat întîietate unei laturi - rezistență în fața dictaturii și a intolerantei -, un capitol în care poeta s-a evidențiat exemplar. Investigația de pură specialitate pentru a scoate în relief un itinerar scriitoricesc de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
și timp, care poate explica atașamentul românilor față de urgisita lor patrie, chiar în cele mai rele timpuri. Mihai Zamfir vădește o asemenea virtuozitate în evocarea rădăcinilor familiale ale propriului personaj, încât nu încape dubiu că adeseori ia în calcul elemente autobiografice. Și bine face, căci astfel răspunde dintr-o perspectivă ficționala avidității pentru fapte concrete a cititorului actual. Dar iată cum sunt evocate/re-imaginate, în tristul deceniu 1980, faptele ce aveau să conducă la mariajul părinților, din anii '30: Rămân câteva
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
secolului douăzeci. an vederea ei s-a inventat naratorul la persoana ăntăi, ca să ne facă să-l simțim pe om dinăuntru, de dincoace de toate iluziile lui. De aceea, naratorul acesta - fictiv an prima instanță, ambiguu mai pe urmă, mărturisit autobiografic an sfârșit - nu are nimic comun cu naratorul romantic, și el la persoana ăntăi. an romantism, omul s-a vrut angelic (sic!). Potrivit cunoscutului adagiu pascalian, qui fait l'ange, fait la bête, romanticul, după ce a ăncercat să fie măcar
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
emisă). Volumul e bun și atent adnotat. Să notez, ăn grabă, unele erori. La pagina 89 aprecierea că Stere și-a scris celebrul său roman an preajma revoluției "după o călătorie an Rusia" e cel putin inexacta. E un roman autobiografic (memorii deghizate), care avea, la fundament, exilul sau siberian de opt ani (și asta numai pentru primele cinci volume). Apoi, ăn 1909, prințul Carol nu era anca fiul regelui pentru bunul motiv că prințul Ferdinand a devenit rege al României
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Mă În vara aceasta, editura vieneza Holzhausen a propus cititorilor de limba germană volumul autobiografic Opernwahrheiten (Adevărurile operei) semnat de compatrioata noastră, renumită soprana Ileana Cotrubas. În aceeași perioadă, casa de discuri Sony a reeditat în colecția Clasical un cunoscut CD cu Arii celebre de operă, în interpretarea distinsei cântărețe. Cele două evenimente au coincis
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
volum din jurnalul "Sburătorului" este episodul românului Bizu. În iulie 1932 pleacă în obișnuită să vacanță la Fălticeni. Se înapoiază la 1 septembrie 1932, în care vreme, muncind enorm (uneori cîte 14 ore pe zi) aduce cu sine manuscrisul românului autobiografic Bizu (refăcut de trei ori). Întîmpină din nou mari dificultăți în găsirea unui editor, aflat la 26 septembrie, în persoana lui S. Ciornei, care la 28 octombrie, îi oferă primele cinci exemplare. Mărturisea, si la apariția, reală "nesiguranță în valoarea
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
era dragostea în vremea comunismului, ce e cu plagiatul, despre diferitele lovituri ce pot fi aplicate poeților la ieșirea din cetate sau povestea "odraslei florale" Kostrowitzki (supranumit Apollinaire). Indiferent de subiect, autorul aduce vorba la întîmplări din realitatea imediată, strict autobiografice, care își găseau rostul în acel "tiraj confidențial". Aceasta ar fi prima cauza a ermetismului (și nu lexicul care i-a derutat și i-a impresionat pe mulți): invocarea unor evenimente petrecute în spațiul pitulian - Casă Universitarilor Bahluviasioti, Vama-Veche, 2
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură acestei cărți? Titlul Mein jahrhundert a veacul, secolul meu a declanșează printr-un reflex aproape pavlovian pofta de a citi un text autobiografic. Nici vorbă însă de așa ceva. Cartea este, apartent, asemănătoare exercițiilor de stil ale lui Raymond Queneau. Dar, în vreme ce scriitorul francez istorisește banală aventură a unui individ ce călătorește cu autobuzul în aproape o sută de variante stilistice, Günter Grass insufla
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
germană, eroii ei șunt oameni de rînd, (cu cîteva rare excepții a între care, apariția scriitorilor Ernst Junger și Erich Maria Remarque, într-un dialog cvasiimaginar, sau momentul îngenunchierii lui Willy Brandt în fața memorialului victimelor revoltei din ghettoul varșovian...). Episoadele autobiografice șunt rarissime în această cronică a veacului pe care Günter Grass îl considera din titlu ca fiind "al lui". Opțiunea nu este expresia unei vanități scriitoricești, cît a convingerii autorului că, prin personajele ce-i poartă propria voce, ar putea
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]