309 matches
-
și care pornește de la următoarele premise: 67 * se consideră că efortul fizic și intelectual sunt percepute de persoană ca fiind chestiuni obișnuite, naturale și ca aceasta nu respinge munca (munca poate fi considerată o sursă de satisfacție); * oamenii pot exercita autoconducere și autocontrol asupra atingerii obiectivelor; * rezultatul direct al efortului îndreptat spre atingerea obiectivelor organizației poate conduce la satisfacerea nevoilor individuale de autoafirmare, ceea ce constituie un element de stimulare a angajarii individuale; * se consideră că omul mediu învață să accepte și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
se pot folosi, atât de către manageri, antreprenori, cât și de către fiecare individ în parte, a următoarelor strategii de optimizare activității umane, în condiții lucrative și sub acțiunea factorilor de stress : 1. Îmbunătățirea autocontrolului emoțional și comportamental, precum și a abilităților de autoconducere; 2. Redefinirea priorităților, reconsiderarea obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de abordare a problemelor apărute și de soluționare adecvată
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea corespunzătoare; încadrării în grupa valorică acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3. participare sistematică în întreceri și concursuri; evidența rezultatelor proprii și compararea lor cu cele ale colegilor. Valorificarea cunoștințelor și a deprinderilor sportive dobândite, în desfășurarea activităților recreativ - educative. Obiective de referință să participe la activități
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
dat Rousseau lumii moderne?" Tezele pedagogice rousseauiste "au constituit o adevărată matrice educațională, generînd în contextul pedagogiei moderne și contemporane orientări și direcții de mare rezonanță ca: psihologia genetică, psihologia diferențială; educația funcțională; pedagogia metodelor active, pedagogia experimentală, autoinstruirea, autoeducația, autoconducerea ș. a."218. Printre cei dintîi discipoli ai lui Rousseau, Dimitrie Todoran 219 îl amintește pe Bernardin de Saint-Pierre, care preconiza o educație sentimentală și romanțioasă, în "școli ale patriei". Iată cum își imagina el aceste școli: În jurul fiecărui amfiteatru
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Santiniketan, între învățători și elevi exista acea legătură, acea comunitate de interese, de preocupări și de aspirații care contribuie într-o măsură uriașă la dezvoltarea spirituală a elevilor. Școala era construită după modelul unei republici, iar elevii erau deprinși cu autoconducerea. În concepția pedagogică a lui Tagore, ca și în practica școlii de la Santiniketan respectarea particularităților de vîrstă și individuale ale copiilor, atitudinea grijulie față de aceștia, urmărindu-se în același timp dezvoltarea interesului, gîndirii și a inițiativei lor au constituit o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
promovării aptitudinilor acestora (sportive, artistice etc.), care nu doresc altceva decât să se identifice cu ceea fac, să se descopere. Educația olimpică (ca disciplină opțională sau sub forma Cercului olimpic), oferă posibilitatea tânărului de a își forma deprinderea de autoorganizare, autoconducere, ceea ce înseamnă responsabilizare, fiind pus în situația de a lua decizii, prin activități practice sau teoretice, sportive, culturale, artistice, educative. Formarea deprinderii de a lucra în echipă (seriozitate, respect de sine și a celor din jur, colaborare, într-ajutorare) ceea ce
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Djilas și Kardeljă au pornit la dezvoltarea propriei lor ideologii, încercînd să descopere unde a greșit stalinismul. Mai exact se dorea a se demonstra că nu Uniunea Sovietică era moștenitoarea legitimă a „ortodoxiei marxist-leniniste”, ci Iugoslavia. A prins contur ideea autoconducerii muncitorești, a început decolectivizarea agriculturii, iar Partidul Comunist Iugoslav a devenit Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia. Treptat baza ideologică a politicii externe a devenit nealinierea și independentă, atât față de Est, cât și față de Vest. La peste un an de la Consfătuirea de la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mare parte a întreprinderilor industriale, comerciale și bancare și s-a introdus un regim riguros de conducere centralizată. Din 1949 și-au făcut simțită prezența primele forme de descentralizare prin apariția consiliilor muncitorești. O lege din iunie 1950 instituia mecanismul autoconducerii muncitorești, bazat pe sistemul autogestiunii, prin participarea la beneficii a lucrătorilor din întreprinderile de stat. Respectivele consilii ale muncitorilor erau alese de colectivele de salariați și aveau diferite atribuții manageriale precum: aprobarea planurilor de producție, alegerea și demiterea conducătorilor, administrarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
apară, însă numai în măsura în care ele nu primejduiau niciunul din cele două principii fundamentale ale democrațiilor populare: înaintarea spre socialism și colaborarea cu U.R.S.S. Moartea dictatorului de la Kremlin a generat pentru Iugoslavia dispariția pericolului extern ce întreținuse sistemul autoadministrării și autoconducerii muncitorești, provocând o stagnare temporară a implementării sale. Cum acesta devenise fundamentul autolegitimării ideologice a regimului comunist din Iugoslavia, care se afirma prin depistarea unei a treia căi între capitalismul de tip occidental și etatismul birocratic de tip sovietic, în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sovieto-iugoslave. Între timp, se derulează episodul eliminării lui Al Rankovici din fruntea partidului și statului. Multă vreme, după 1948, în viața politică iugoslavă, la nivel de vârf, se confruntaseră două curente. Primul, „reformist”, urmărea o serie de modificări în sistemul autoconducerii, al instituțiilor statului, inclusiv prin transferul unor atribuții de la nivel federal către republici. Exponentul principal era E. Kardelj, principalul colaborator al lui Tito, în partea finală a vieții. Al doilea curent era al conservatorilor, adepți ai centralismului statal, de esență
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
D., Șerban, C. Vasile, E. Analiza economico-financiară, Editura Bren, București,2001. 85. Maslow Abraham H., Motivation and Personality, 1970, New Port Richey, FL, U.S.A. 86. Mehedinți Simion, Scrieri despre educație și Învățământ, București, Editura Academiei Române, 1992. 87. Mihuț, I. Autoconducere și Creativitate, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1989. Creativitate și progres tehnic 240 88. Mircescu Mihai, Antrenamentul creativității. Ghid practic de metode, procedee și exerciții, Editura Eurobit S.R.L., Timișoara, 1997. 89. Moore A.D., Invenție, descoperire, creativitate, București, Editura Enciclopedică Română, 1975. 90
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
D., Șerban, C. Vasile, E. Analiza economico-financiară, Editura Bren, București,2001. 85. Maslow Abraham H., Motivation and Personality, 1970, New Port Richey, FL, U.S.A. 86. Mehedinți Simion, Scrieri despre educație și Învățământ, București, Editura Academiei Române, 1992. 87. Mihuț, I. Autoconducere și Creativitate, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1989. Creativitate și progres tehnic 240 88. Mircescu Mihai, Antrenamentul creativității. Ghid practic de metode, procedee și exerciții, Editura Eurobit S.R.L., Timișoara, 1997. 89. Moore A.D., Invenție, descoperire, creativitate, București, Editura Enciclopedică Română, 1975. 90
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și deprinderi din partea tuturor elevilor. Practic, dacă elevii ar cunoaște și ar avea capacitatea și deprinderea practicării autonome a jocului de volei, conținutul acestuia în lecțiile de educație fizică ar fi practicarea lui în cadrul unor competiții pe bază de autoorganizare, autoconducere și autoarbitrare. Profesorul are posibilitatea în această situație de a se ocupa direct și efectiv de cealaltă jumătate a elevilor din clasă, știut fiind faptul că nici o școală nu dispune de condiții de cuprindere în activitatea simultană în jocul de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
arbitrarea lui. Jocul cu temă este primul exercițiu care aduce în instruire atât conținutul jocului, cât și cunoștințele referitoare la organizarea și arbitrarea acestuia. Desfășurat autonom în condiții de evidența scorului sau a rezultatului presupune arbitrarea sa sub formă de autoconducere și autoorganizare. Pentru a se asigura o eficiență crescută jocurilor cu temă în lecțiile de educație fizică este recomandabil ca această formă de joc să se desfășoare cu efectiv redus, pe teren redus, ceea ce permite din start repetări multiple pentru
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
programe. - Prezența jocului de volei în lecțiile de educație fizică este reclamată mai ales de valoarea lui formativă, superioară celorlalte categorii de exerciții, ceea ce presupune practicarea jocului într-o competiție specifică cu echipa și în condiții de: independență, autoorganizare, autoarbitrare, autoconducere. - Valorificarea potențialului deosebit al jocului în lecția de educație fizică, presupune cunoașterea și manevrarea corespunzătoare a unei categorii de exerciții specifice proprii ca: exercițiul complex (pentru faza de joc), jocul școală, jocul cu temă, competiția. - În lecțiile de educație fizică
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Stamina - vigoare sau rezistență fizică, Suppleness - suplețe fizică și Skills - îndemânare sau abilitate fizică. Independența, care însemnă autonomie în viață, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezența unor valori și scopuri clar definite, autoconducerea în viață. Integrarea socială, care se referă la prezența unui status și rol social, acceptarea în diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de muncă stimulativ, participarea la activități comunitare, activitatea în organizații neguvernamentale, apartenența la o comunitatea spiritual-religioasă. Asigurarea
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
mecanismul de bază al diferitelor procedee tehnice, conținutul planurilor de pregătire, rolul fiecărei teme stabilite de antrenor și orice alt aspect legat de activitatea lor privind tenisul de masă, educându-li-se totodată capacitatea de autocontrol, autoapreciere, autoorganizare și chiar autoconducere. Participarea activă presupune: deplină conștiinciozitate în efectuarea antrenamentelor solicitând în același timp sportivilor o mare doză de inițiativă; atitudine critică și autocritică față de procesul instructiv; colaborare cu antrenorul în privința definitivării obiectivelor fizice, tehnice, tactice, etc. Desigur, aplicarea acestui principiu se
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
creeze situații de învățare, să fie un ghid mai mult decât un lider, să direcționeze și să stimuleze. În aceste situații s-a conceput un rol cu totul nou pentru educator / profesor. Astfel sau formulat câteva principii pedagogice Principiul autoeducării, autoconducerii, ca principiu de bază; : - Principiul aplicării celor învățate în mod direct, nemediat; - Principiul creării de grupe educaționale care să acopere trei ani (grupa 3-5 ani, grupa 6-9 ani, grupa 7-10 ani, etc.); - Principiul încurajării copiilor de a lua mereu decizii
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
în fiecare zi la dispoziția clientului. Un alt caz exemplar îl reprezintă Philips Petroleum care stipulează: Valorile Phillips Petroleum Tratarea cu respect a fiecărui individ. Oferirea de oportunități egale pentru toți angajații. Menținerea unui mediu de muncă sigur. Conducerea și autoconducerea în spirit etic și resposabil. Comunicarea deschisă și sinceră. Sprijinirea creativității individuale și a inovării. Furnizarea de produse/servicii și service de cea mai bună calitate pentru clienți. Protejarea mediului înconjurător. Contribuirea la îmbunătățirea calității vieții oriunde își desfășoară activitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pedagogului Wilson L. Gill, introducea în sistemul de organizare a acestui tip de școală ideea că elevii trebuie să îndeplinească anumite funcții, necesare în conducerea clasei și a instituției, similare cu cele din societatea adulților. Era prima încercare de tip autoconducere, aplicată mai întâi în școlile-internate. Un astfel de tip de școală a fost promovat de pedagogul german Frederich W. Foerster (1869-1956). În Anglia a luat ființă o astfel de școală, fondatorul ei fiind Thomas Arnold, care o organizează după ideile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în aceste case o întrunire săptămânală, în care profesorii și elevii treceau în revistă evenimentele mai importante din școală. În acest context erau aduse sugestii în legătură cu problemele de conducere ale școlii. Încercarea de a acorda în școală elevilor dreptul la autoconducere s-a inițiat și în alte țări europene. Organizarea ,,școlilor noi” n-a fost un fapt accidental, ci constituia un dublu răspuns oferit școlii din epocă: un act de protest contra sistemului de educație cu disciplină rigidă specific învățământului herbartian
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
exerciții practicate autonom. "Disciplina școlară pe care trebuie s-o adoptăm" scria Foerster "constă în a obișnui pe copii să se disciplineze ei înșiși" (1, p. 141). O constrîngere exterioară contravine ideii de "disciplină liberă". Acestor exerciții li se adaugă autoconducerea clasei. Într-un fel și aceasta este un "exercițiu"; prin autoconducere se oferă elevilor posibilitatea de a-și face ucenicia răspunderilor sociale. Foerster aprecia sistemul american al "școlii-cetate", care deține atribuitele exercitate de un stat democratic, stat ce se conduce
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scria Foerster "constă în a obișnui pe copii să se disciplineze ei înșiși" (1, p. 141). O constrîngere exterioară contravine ideii de "disciplină liberă". Acestor exerciții li se adaugă autoconducerea clasei. Într-un fel și aceasta este un "exercițiu"; prin autoconducere se oferă elevilor posibilitatea de a-și face ucenicia răspunderilor sociale. Foerster aprecia sistemul american al "școlii-cetate", care deține atribuitele exercitate de un stat democratic, stat ce se conduce prin oameni aleși. Este vorba deci de un "selfgovernment", procedeu cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ucenicia răspunderilor sociale. Foerster aprecia sistemul american al "școlii-cetate", care deține atribuitele exercitate de un stat democratic, stat ce se conduce prin oameni aleși. Este vorba deci de un "selfgovernment", procedeu cu oarecare răspîndire în acei ani în S.U.A. Prin autoconducerea clasei, Foerster voia să se depășească individualismul școlii tradiționale și să se ofere elevilor posibilitatea de a înțelege sensul normelor morale și de a se conforma lor. Pentru cultivarea "disciplinei libere", Foerster propune, așadar, două modalități de educație: una individuală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fie neapărat plăcută. Obișnuirea din vreme cu ocupații neplăcute, aprecia acest pedagog, se constituie într-un exercițiu de dominare a simțurilor, care va apăra mai tîrziu ființa umană de subordonarea față de pasiunile violente. Întrucît a propus ca modalitate de educație autoconducerea clasei de elevi însușirea normelor morale prin interrelații cu alții Foerster este considerat ca un pedagog social. După cum vom vedea, pedagogul român G. G. Antonescu a fost puternic influențat de Foerster, rămînînd însă un teoretician al educației individualiste (cf. 2
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]