501 matches
-
au generat producția pentru schimb. Producătorii realizau, dintr-un anumit bun, mai mult decât le era necesar pentru consumul propriu, dar nu produceau alte bunuri care le erau necesare. Satisfacerea diversității necesităților era posibilă numai pe calea schimbului. Producția pentru autoconsum a fost înlocuită cu producția pentru schimb. Bunurile economice devin mărfuri. Apariția și dezvoltarea schimbului permanent de mărfuri au condus, deci, la conturarea unei forme noi de organizare și funcționare a activității economice, anume economia de schimb. Aceasta este definită
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
din rural, inclusiv patriarhatulxe "„patriarhat" aferent acestuia, se transferă și la oraș, prin modele culturale. Este o civilizație a proprietarilor, a muncii nesalariate și nereglementate. În ea se dezvoltă o producție nespecializată (după principiul: „noi facem de toate”) și de autoconsum (după principiul: „noi avem de toate”). În lumea rurală nu sunt proteste de anvergură publică, regulile se fac ad-hoc, statutul de contribuabil este minimal, schimburile în bani sunt asezonate cu cele în naturăxe "„natură". Este o lume slab orientată spre
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
salariu mic și lipsa de asigurări fiindcă nu au încotro (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 208). b) Prin migrațiexe "„migrație" Retrăgându-se din industrie, mulți bărbați migrează spre sate, alăturându-se femeilor în vârstă, unde practică o economie de autoconsum și unde mai au cel puțin șansa simbolică să fie „capi de gospodărie”38. Ponderea femeilor are o creștere spectaculoasă în sectorul „informal” care a fost estimat că produce între 10 și 25% din PIB în 199739. Fiind mai legate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
manifestă în totalitate în afara acestei activități agricole. Hrana, în special, se situează în cadrul autosubzistenței (plantațiile alimentare ale femeilor și vânătoarea). Hainele, locuința, care presupun mult mai puține constrângeri decât în climatele reci, pot de asemenea rămâne în acest circuit al autoconsumului. Activitatea plantatorului de cafea se plasează în afara oricărei obligații: nicio încorsetare în vreo schemă impusă, nicio nevoie care să pună sub semnul întrebării supraviețuirea lucrătorului. Plantatorul de arbori de cafea din Okelataka e liber, în sensul cel mai deplin al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
succes decât plasându-se pe două planuri: ▪ Introducerea constrângerii în consumul monetar plasând la maximum hrana în circuitul banilor (de exemplu, prin specializarea regiunilor în producția alimentară industrială). Coexistența în același sat a unui sector agricol industrial și a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea lor la culturile "țărănești", adică având un ciclu al cultivării anual și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu e niciodată individuală, ci se face în funcție de rudenie. Bucata va fi împărțită între toți bărbații grupului de rudenie, de unde o înmulțire a decupajului cel puțin de neînțeles. Prin caracterul ei stereotipat, făcând legătura cu strămoșii prin această obligație de autoconsum, această vânătoare rămâne martora unui univers non-monetar. Totuși, puritatea ei e pusă în cauză, și aceasta în două moduri: • prin prezența străinilor în sat; dacă unul dintre ei prinde un animal oarecare, îl păstrează în întregime; nicio redevență nu este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importuri (E - I). Relația de calcul va fi următoarea. Consumul privat cuprinde, în sens larg, toate bunurile materiale și serviciile destinate satisfacerii nevoilor populației (atât cele cumpărate, cât și cele consumate ce provin din producția proprie<footnote Ne referim la autoconsumul fermelor agricole, consumul din producție casnică etc. footnote>). Principalele elemente cuprinse în consumul gospodăriilor sunt: − cumpărările de pe piață, de bunuri durabile și de consum curent provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului este nevoie de un sistem de indicatori, fiecare având o anumită putere de cunoaștere și explorând aspecte de ordin cantitativ și calitativ ale consumului. Indicatorii consumului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
atât ale exportatorilor, prin prețuri ridicate, cât și ale importatorilor în cadrul piețelor de aprovizionare ieftine. Până în secolul al XIII-lea, dezvoltarea s-a bazat pe o economie preponderent naturală. Gândirea economică, specifică perioadei de fărâmițare medievală, avea în centru ideea autoconsumului, împletită cu principiul moderației, specific bisericii creștine, care condamna câștigurile excesive. Un pas important în dezvoltarea comerțului internațional a fost reprezentat de marile descoperiri geografice de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, urmate de colonizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ale economiei. O mare parte a fermierilor români practică o agricultură de subzistență, în acest domeniu funcționând un număr ridicat de ferme mici, familiale, care exploatează terenuri cu suprafețe reduse și utilizează o mare parte a rezultatelor activității agricole pentru autoconsum, în acest fel fiind eliminată posibilitatea obținerii unei producții la un nivel satisfăcător. În același timp, piața agricolă nu este 100% funcțională și, din acest motiv, o mare parte a produselor agricole de bază nu pot fi vândute decât contra
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
profilul economic al gospodăriilor populației, unele dintre acestea sunt strict unități de consum, altele însă sunt unități de producție și consum, producția fiind, la rândul său, destinată vânzării, vânzării și consumului propriu al gospodăriei sau numai consumului propriu (așa-numitul autoconsum), fie el numai al oamenilor sau al oamenilor și animalelor din gospodărie. Strâns legată de înregistrarea veniturilor, apare necesitatea precizării despre ce venituri este vorba, făcându-se diferența între venitul câștigat printr-o serie de activități, așa-zisul venit de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca societăți agricole comerciale bazate pe contracte de arendă și prestări servicii. Cercetarea de teren a fost realizată în iulie 2005. În această lucrare folosesc termenul „gospodărie țărănească” pentru a desemna unitatea socio-economică de mici dimensiuni care produce exclusiv pentru autoconsum și care, de multe ori, arendează terenurile fermelor comerciale și asociațiilor agricole. Karl Polanyi este poate autorul cel mai reprezentativ pentru acest mod de argumentare: „economic systems, as a rule are embedded in social relations; distribution of material goods is
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Dincolo de cazul economiei subterane, viguros generator de avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt invizibile. Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
1B14 este elocventă din acest punct de vedere. Cele trei paliere ale sistemelor economice - E, P și M - se reduc la a cumula câte două părți antagonice (supraproducție vs. inovare și creare de valoare - cu combinația cea mai precară dintre autoconsum vs. inovare și creare de valoare; piața reglementată vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
doar În condițiile În care are loc transferul utilității și Întrebuințării acestuia de la producător la o terță persoană fizică sau juridică. Dacă producătorul este și beneficiarul integral al efectelor produse, atunci este vorba despre producție realizată În scop propriu, pentru autoconsum. 1.1. Delimitări conceptuale În analiza economică, activitatea de producție și comercializare se apreciază din punct de vedere valoric printr-un sistem de indicatori de performanță specifici, a căror Înțelegere asigură premise pentru un diagnostic ferm și luarea unor decizii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
administrațiilor publice. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor cuprinde toate cheltuielile de bunuri și servicii realizate de gospodării în vederea satisfacerii nevoilor individuale. Principalele elemente care intră în cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor sunt: - achizițiile de bunuri din comerț, excluzând autoconsumul și piața țărănească; Capitolul 10 145 145 - cheltuielile cu serviciile destinate pieței; - producția destinată pieței din administrația publică înseamnă achizițiile de bunuri și servicii din administrație la un preț nesemnificativ din punct de vedere economic; - hrana și îmbrăcămintea soldaților achiziționate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
60-70 de milioane de locuitori, circa. 90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
60-70 de milioane de locuitori, cca. 90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: * autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; * autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: * autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; * autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: * autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; * autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
țară, va continua să existe. Problema care se pune este de a menține prezența statului în limite acceptabile, pentru a păstra libertatea întreprinderilor și a menaja suscebilitatea contribuabilului. Concepte de bază: * economia naturală (autarhică); * economia de piață; * economia de comandă; * autoconsum final și autoconsum intermediar; * diviziunea muncii; * autonomia producătorilor; * economia pluripolară și economia unipolară; * concurența; * libera inițiativă; * proprietatea privată; * homo œconomicus; * economii mixte; * autoreglarea; * economie de întreprindere; * economie de calcul în expresie monetară; * dirijism economic; * economia socială de piață; * economia liberală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
să existe. Problema care se pune este de a menține prezența statului în limite acceptabile, pentru a păstra libertatea întreprinderilor și a menaja suscebilitatea contribuabilului. Concepte de bază: * economia naturală (autarhică); * economia de piață; * economia de comandă; * autoconsum final și autoconsum intermediar; * diviziunea muncii; * autonomia producătorilor; * economia pluripolară și economia unipolară; * concurența; * libera inițiativă; * proprietatea privată; * homo œconomicus; * economii mixte; * autoreglarea; * economie de întreprindere; * economie de calcul în expresie monetară; * dirijism economic; * economia socială de piață; * economia liberală; * economia paternalistă; * proprietatea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
importuri (E - I). Relația de calcul va fi următoarea. Consumul privat cuprinde, în sens larg, toate bunurile materiale și serviciile destinate satisfacerii nevoilor populației (atât cele cumpărate, cât și cele consumate ce provin din producția proprie<footnote Ne referim la autoconsumul fermelor agricole, consumul din producție casnică etc. footnote>). Principalele elemente cuprinse în consumul gospodăriilor sunt: − cumpărările de pe piață, de bunuri durabile și de consum curent provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]