321 matches
-
au generat producția pentru schimb. Producătorii realizau, dintr-un anumit bun, mai mult decât le era necesar pentru consumul propriu, dar nu produceau alte bunuri care le erau necesare. Satisfacerea diversității necesităților era posibilă numai pe calea schimbului. Producția pentru autoconsum a fost înlocuită cu producția pentru schimb. Bunurile economice devin mărfuri. Apariția și dezvoltarea schimbului permanent de mărfuri au condus, deci, la conturarea unei forme noi de organizare și funcționare a activității economice, anume economia de schimb. Aceasta este definită
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
60-70 de milioane de locuitori, circa. 90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
atât ale exportatorilor, prin prețuri ridicate, cât și ale importatorilor în cadrul piețelor de aprovizionare ieftine. Până în secolul al XIII-lea, dezvoltarea s-a bazat pe o economie preponderent naturală. Gândirea economică, specifică perioadei de fărâmițare medievală, avea în centru ideea autoconsumului, împletită cu principiul moderației, specific bisericii creștine, care condamna câștigurile excesive. Un pas important în dezvoltarea comerțului internațional a fost reprezentat de marile descoperiri geografice de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, urmate de colonizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ale economiei. O mare parte a fermierilor români practică o agricultură de subzistență, în acest domeniu funcționând un număr ridicat de ferme mici, familiale, care exploatează terenuri cu suprafețe reduse și utilizează o mare parte a rezultatelor activității agricole pentru autoconsum, în acest fel fiind eliminată posibilitatea obținerii unei producții la un nivel satisfăcător. În același timp, piața agricolă nu este 100% funcțională și, din acest motiv, o mare parte a produselor agricole de bază nu pot fi vândute decât contra
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
administrațiilor publice. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor cuprinde toate cheltuielile de bunuri și servicii realizate de gospodării în vederea satisfacerii nevoilor individuale. Principalele elemente care intră în cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor sunt: - achizițiile de bunuri din comerț, excluzând autoconsumul și piața țărănească; Capitolul 10 145 145 - cheltuielile cu serviciile destinate pieței; - producția destinată pieței din administrația publică înseamnă achizițiile de bunuri și servicii din administrație la un preț nesemnificativ din punct de vedere economic; - hrana și îmbrăcămintea soldaților achiziționate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
importuri (E - I). Relația de calcul va fi următoarea. Consumul privat cuprinde, în sens larg, toate bunurile materiale și serviciile destinate satisfacerii nevoilor populației (atât cele cumpărate, cât și cele consumate ce provin din producția proprie<footnote Ne referim la autoconsumul fermelor agricole, consumul din producție casnică etc. footnote>). Principalele elemente cuprinse în consumul gospodăriilor sunt: − cumpărările de pe piață, de bunuri durabile și de consum curent provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului este nevoie de un sistem de indicatori, fiecare având o anumită putere de cunoaștere și explorând aspecte de ordin cantitativ și calitativ ale consumului. Indicatorii consumului
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
doar În condițiile În care are loc transferul utilității și Întrebuințării acestuia de la producător la o terță persoană fizică sau juridică. Dacă producătorul este și beneficiarul integral al efectelor produse, atunci este vorba despre producție realizată În scop propriu, pentru autoconsum. 1.1. Delimitări conceptuale În analiza economică, activitatea de producție și comercializare se apreciază din punct de vedere valoric printr-un sistem de indicatori de performanță specifici, a căror Înțelegere asigură premise pentru un diagnostic ferm și luarea unor decizii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
60-70 de milioane de locuitori, cca. 90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: * autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; * autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
90% trăiau din munca cîmpului, iar 60-70% din producția regiunii nu ajungea pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: * autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; * autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
pe piață. În celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau și mai extinse. Motivația principală a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua două forme: * autoconsum final ce permitea satisfacerea directă a nevoilor de viață ale oamenilor; * autoconsum intermediar destinat producerii altor bunuri. Instituția-cheie o reprezintă gospodăria familială, izolată din punct de vedere economic, în care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
țară, va continua să existe. Problema care se pune este de a menține prezența statului în limite acceptabile, pentru a păstra libertatea întreprinderilor și a menaja suscebilitatea contribuabilului. Concepte de bază: * economia naturală (autarhică); * economia de piață; * economia de comandă; * autoconsum final și autoconsum intermediar; * diviziunea muncii; * autonomia producătorilor; * economia pluripolară și economia unipolară; * concurența; * libera inițiativă; * proprietatea privată; * homo œconomicus; * economii mixte; * autoreglarea; * economie de întreprindere; * economie de calcul în expresie monetară; * dirijism economic; * economia socială de piață; * economia liberală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
să existe. Problema care se pune este de a menține prezența statului în limite acceptabile, pentru a păstra libertatea întreprinderilor și a menaja suscebilitatea contribuabilului. Concepte de bază: * economia naturală (autarhică); * economia de piață; * economia de comandă; * autoconsum final și autoconsum intermediar; * diviziunea muncii; * autonomia producătorilor; * economia pluripolară și economia unipolară; * concurența; * libera inițiativă; * proprietatea privată; * homo œconomicus; * economii mixte; * autoreglarea; * economie de întreprindere; * economie de calcul în expresie monetară; * dirijism economic; * economia socială de piață; * economia liberală; * economia paternalistă; * proprietatea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în USD/ha este de 2,2 ori mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România 335 USD
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România 335 USD/ha, față de 1425 USD/ha în UE). România
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
British Development Act este prima mare materializare a ideii de dezvoltare economică, în anii ’40. Cooper Frederick evidențiază caracteristicile dezvoltării țărilor postcoloniale: constituirea unei forțe de muncă și a unei clase moderne de fermieri; înlocuirea economiei naturale, a sistemului de autoconsum; rolul statului ca „arhitect” în detribalizarea forței de muncă și educație. În America Latină, situația a fost diferită. În 1945, la o conferință în Mexic, câțiva președinți latino-americani au accentuat importanța industrializării în consolidarea democrației și au solicitat Statelor Unite ajutorul pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
similare celor din țările avansate, are o organizare bazată pe principii capitaliste și este legat de economia țărilor dezvoltate. Sectorul tradițional este relativ puternic, cuprinde marea majoritate a populației și e dominat de o economie rurală bazată pe subzistență și autoconsum. Aproape izolat de piața internațională și fără a se ghida prin semnalele pieței interne, relativ îngustă și circumscrisă doar sectorului modern, acesta e din ce în ce mai mult supus presiunilor unei populații în creștere. Faptul determină existența șomajului rural și a subocupării. Productivitatea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
obiectul consumului, se disting: a) consum de produse alimentare; b) consum de produse nealimentare; c) consum de servicii. III. Din punct de vedere al modului de asigurare a bunurilor și serviciilor consumate, consumul poate fi: a) consum de mărfuri; b) autoconsum. IV. În funcție de durata consumului, distingem: a) consum de bunuri de folosință curentă; b) consum de bunuri de folosință îndelungată. V. Din punct de vedere al funcțiilor sale, consumul poate fi: a) consum rațional; b) consumul în competiție și consumul ostentativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de venit personal și preț; • cunoaște structura veniturilor; • înțelege rolul factorilor economici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: venituri bănești, venituri în natură, prețuri, taxe și impozite, rata dobânzii, consum, autoconsum. Fără a diminua în vreun fel importanța celorlalți factori care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, trebuie acceptat faptul că, mai ales în societățile caracterizate printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii și structurii consumului. Produsul intern brut/net pe locuitor, rata inflației, rata dobânzii, fiscalitatea, cheltuielile populației și structura acestora pe destinații, nivelul/va loarea autoconsumului unor produse sau servicii, prețul bunurilor economice, veniturile consumatorului ș.a. pot explica multe dintre tendințele consumului. 11.1. Venitul personal Una dintre problemele cele mai disputate în cadrul teoriei economice, cu repercusiuni atât în practica economică, socială, cât și în cea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
propriei gospodării menținându-se, în continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de sărăcie. În concluzie, trebuie subliniat că, venitul unei persoane exprimă, într-adevăr, „mijloacele de trai aflate la dispoziția acesteia, sub forma sumelor bănești, a bunurilor și serviciilor obținute din muncă, din proprietate sau din fondurile sociale de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ar reprezenta, în plus, un important instrument de sprijinire a îndrept...rii forței de munc... spre alte sectoare. Jurnalul Național 3 februarie 2004 Agricultură de subzistent... și politica fiscal... Agricultură din România este în larg... m...sur... de subzistent... pentru autoconsum; restul este destinat desfacerii pe piaț.... Cauzele sunt variate: f...râmițarea terenurilor, dotarea slab... a fermelor, productivitatea joas..., sistemele de distribuție primitive, politicile publice inconsecvente și ineficiente de-a lungul timpului etc. Agricultură este, în ansamblu, înapoiat... și cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]