553 matches
-
viața fabricii este prezentă și În nuvela Primejdia de Vera Hudici, din volumul acesteia Drumul spre lumină. Impresionant de-a dreptul este eroismul de care dă dovadă eroina, salvând fabrica de un incendiu sigur. (Ă). Neînțelegerea justă a criticii și autocriticii duce la greșeli grave de felul acelora relevate de Vera Hudici În nuvela Haturile din același volum mai sus amintit. Femei noi În lumea satelor: Lumea satelor a constituit și constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
discuțiile de la poezie, propuse de Contemporanul, spre proză, prin campania declanșată Împotriva naturalismului. Printre criticii care n-au sesizat naturalismul În nuvela Ana Roșculeț de Marin Preda, Geo Dumitrescu Îl pomenea și pe Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă autocritică - menționată de noi - H. BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trebuie să facă o cotitură hotărâtoare, să pună capăt lâncezelii În care vegetează, să lichideze În scurt timp inadmisibila lor rămânere În urmă. Lingviștii cu experiență, Însușindu-și concepția materialismului dialectic și istoric și lichidând propriile lor lipsuri cu arma autocriticii, trebuie să ajute universitățile În creșterea de cadre noi de specialiști, care să poată asigura dezvoltarea mai departe a acestei științe”. Campania Împotriva cosmopolitismului se extinde și asupra altor științe. Contemporanul 79 publică 5 pagini, În chenar roșu, gros Expunerea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
măsură scopul, dacă organizarea ar fi fost temeinică. (Ă). Ar fi trebuit să fie antrenați cu acest prilej și oameni ai muncii iubitori de cultură. (Ă). Cu toate acestea discuțiile și-au atins, În general, scopul. (Ă). Din păcate, simțul autocritic (Ă) nu este deopotrivă de dezvoltat. Nagy Istvan a preluat și adâncit el Însuși multe din observațiile critice care i s-au făcut recentului său roman. (Ă). Tov. Szabedi Laszlo s-a mărginit să-și exprime mulțumirile care i s-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
el Însuși multe din observațiile critice care i s-au făcut recentului său roman. (Ă). Tov. Szabedi Laszlo s-a mărginit să-și exprime mulțumirile care i s-a dat. (Ă); Tov.Baconsky s-a mulțumit să-și facă o autocritică formală, neconvingând prin aceasta pe nimeni că acordă importanța cuvenită criticilor care i s-au adus volumului său de versuri. Această atitudine neprincipială față de critică nu trebuie să ne mire, deoarece ea decurge În bună măsură din faptul că Însăși
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ajutat la risipirea lor. În articolul Mai multă principialitate În tratarea problemelor artei și literaturii se definea clar esența realismului socialist (Ă). Dar tot Învățătura partidului ne spune că niciodată nu trebuie să ne mulțumim cu succesele obținute. Critica și autocritica, exigența principială, necruțătoare pentru slăbiciunile și rămânerile În urmă, fața de toate răbufnirile influenței ideologiei burgheze să fie o lege de fier a activității noastre. (Ă) Cititorii din R.P.R. au dreptul să-i Întrebe pe scriitori: de ce realitatea atât de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creații ale scriitorilor din București și abia În articolul publicat În numărul de față (al lui D.Micu) sunt examinate În mod critic un număr de lucrări ale poeților clujeni. (Ă). Cu atât mai rar e fenomenul luării unei poziții autocritice față de propriile greșeli În muncă. Doar tov. N.Moraru a revenit În mod autocritic asupra unor afirmații eronate În studiul său Realismul În literatură. Există În schimb fenomenul contrar, de respingere a criticii, lucru ce arată scăzutul nivel ideologic și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al lui D.Micu) sunt examinate În mod critic un număr de lucrări ale poeților clujeni. (Ă). Cu atât mai rar e fenomenul luării unei poziții autocritice față de propriile greșeli În muncă. Doar tov. N.Moraru a revenit În mod autocritic asupra unor afirmații eronate În studiul său Realismul În literatură. Există În schimb fenomenul contrar, de respingere a criticii, lucru ce arată scăzutul nivel ideologic și mai ales slaba noastră viață de colectiv”. În Contemporanul, Marcel BRESLAȘU 34 Înșiră alte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
George Munteanu și pe alții, Încât În final ai impresia că asiști la o pantomimă de salon, În care actorii gesticulează cu grație unii spre alții. Oricum o concluzie se impune și ne-o spune și Laurențiu TUDOR: „Întărirea spiritului autocritic, (Ă) fapt semnificativ pentru orientarea ideologică tot mai justă a criticilor literari de la Almanahul literar”. În fond, În urmă cu doi ani, acest lucru Îl pretindea Încă din titlu și Scânteia 37: Să luptăm pentru o critică de artă principială
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
odată De-acolo, sus, din nori, Și l-am pofti ca oaspe La noi, la scriitori, Ar savura tartina - Căci sus, acolo, nu-s Și-ar asculta poeme, Nițel pe gânduri dus. Apoi, când În concluzii, Un fraged autor, Ușor autocritic, Ușor sforăitor, Ar arăta cum omul I-un foc de nestemate, Dar «vai, la mine-n cântec, E palid, din păcate», Înaltul oaspe-ar spune, Privind discret la ceas: «E timp, posteritate, E timp de bun rămas. Mă-ntorc, ducând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
observație, într-o țesătură tot mai complexă. O operație care, cu trecerea timpului, s-a dovedit a fi tot mai anevoioasă, mai greu de îndeplinit într-un mod satisfăcător. Într-o scrisoare către Mendelsohn, din august 1783, Kant se exprimă autocritic despre textul Criticii rațiunii pure: Nu mi-ar fi lipsit mijloacele explicitării fiecărui punct dificil dar, în decursul elaborării, simțeam neîncetat acea povară, ce se împotrivește atât de bine clarității, a unei cuprinderi extinse și a amănuntelor ce perturbă perceperea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
faptul că spiritul este lipsit de știință, cât din faptul că el este plin de prejudecăți.” Pierre Bayle, Dictionnaire historique et critique,1695 „Căci regresul spre trecutul filosofiei vrea și trebuie să fie mereu în același timp un act al autocriticii filosofice. Mai mult decât oricând înainte, mi se pare că a venit timpul ca prezentul nostru să se supună unei asemenea autocritici, să se așeze în fața oglinzii luminoase și clare pe care a creat-o epoca luminării... Secolul care a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1695 „Căci regresul spre trecutul filosofiei vrea și trebuie să fie mereu în același timp un act al autocriticii filosofice. Mai mult decât oricând înainte, mi se pare că a venit timpul ca prezentul nostru să se supună unei asemenea autocritici, să se așeze în fața oglinzii luminoase și clare pe care a creat-o epoca luminării... Secolul care a identificat și a venerat în rațiune și în știință cea mai înaltă putere a omului nu poate și nici nu are voie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
între 12-18 luni și stadiul următor, deci chiar la limita de vârstă reținută în studiul său. Cât despre formațiunea reacțională și sublimare, formarea lor este mai târzie, întrucât ea se întemeiază pe prezența supraeului. Dând dovadă de un remarcabil simț autocritic, Spitz insistă asupra confuziei pe care o pot induce afirmațiile sale privind relația dintre prototipuri și mecanismele de apărare. Într-adevăr, uneori se întâmplă ca unui singur mecanism să-i fie atribuite origini în mai multe prototipuri fiziologice. Alteori, Spitz
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
asupra comportării lor. și În atitudinea față de muncă se observă la unii tovarăși lipsa simțului de răspundere care se manifestă printr-o comoditate exagerată. Nu există combativitate atât față de lipsurile proprii, cât și față de lipsurile altor tovarăși, În locul criticei și autocriticei principiale alegându-se de cele mai multe ori calea discuțiilor pela colțuri. Cauza principală a lipsurilor arătate mai sus constă În faptul că tovarășii nu duc viață de partid, fiind lipsiți astfel de posibilitatea de a primi ajutorul partidului În mod organizat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Vl. Colin a fost analizat cu adâncime și autorul a recunoscut că sfaturile și criticile primite constitue un ajutor prețios pentru crearea viitoarelor sale lucrări literare. Autorul n-a luat însă o poziție destul de hotărâtă în cadrul discuțiilor, n-a analizat autocritic, în profunzime, rădăcina deficiențelor romanului. Vl. Colin ar trebui să stăruie asupra problemelor indicate în ședință, străduindu-se să învețe cât mai mult din criticele ce i s-a adus (...). Inițiativa organizării unor astfel de dezbateri - în cadrul cărora se pot
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în acest sens, al Luciei Demetrius 54: „Citind articolul apărut în Pravda și reprodus de Contemporanul privitor la problemele dramaturgiei, cred că fiecare autor dramatic a simțit nevoia să-și verifice în chip serios activitatea de până acum, să aprecieze autocritic modul în care-și îndeplinește - ca dramaturg - sarcinile de constructor al socialismului (...). Au fost primite cu multă căldură lucrări ca piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc, Ziua cea mare a Mariei Banuș, Pentru fericirea poporului de N. Moraru și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui V. Luca s-a dezvăluit cu putere cu prilejul pregătirii și efectuării reformei bănești împotriva căreia Luca s-a ridicat direct și fățiș. În ședințele plenare din 29 februarie-1 martie și 26-27 mai a.c. Comitetul Central și-a analizat autocritic activitatea, apreciind «drept o mare slăbiciune faptul că a descoperit cu întârziere HYPERLINK "abaterea.de"abaterea de dreapta»... (Scrisoarea C.C. al P.M.R. către organizațiile și membrii partidului din martie a.c.). Vasile Luca și-a putut desfășura activitatea sa antipartinică pentru că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pot ajuta la clarificarea problemelor, iar scriitori ca Mihail Davidoglu, Al. Jar, Eugen Jebeleanu nu aduc nici în birourile din care fac parte nici în cadrul dezbaterilor o contribuție pe măsura posibilităților lor. În discuții se folosește slab metoda criticii și autocriticii, este puțin stimulată lupta de opinii. E bine cunoscută de altfel influența cu care unii critici ca Ion Vitner sau Paul Georgescu, membri ai biroului secției de proză, privesc această muncă. Mulți tovarăși au subliniat ce rol important revine conducătorilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spre publicare de unele redacții literare. I. Vitner a recunoscut doar că nu a tratat destul de operativ unele probleme literare și că a manifestat o combativitate scăzută. Cuvântul lui I. Vitner a fost lipsit în mod evident de o poziție autocritică față de calitatea articolelor sale, față de inactivitatea sa prelungită pe tărâmul criticii literare (...). Szasz IANOS, ocupându-se de problemele literaturii scriitorilor maghiari din R.P.R., a criticat referatul pentru faptul că nu se ocupă de lucrările scriitorilor din provincie (...). Declarându-se de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faptul că criticii literari nu cunosc realitatea, căci sunt adeseori întocmai «orbilor care trebuie să aprecieze culorile». Nu s-a desfășurat suficient lupta de opinii și în acest sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora care identifică tipicul cu noul în viață. Arătând că pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
situația criticii noastre literare. I. Vitner a încercat să arate că diferitele sale lipsuri ar fi independente de condiția sa, de spiritul său de partid, că s-ar datora, chipurile, unor condiții obiective, eschivându-se astfel de la o analiză serioasă autocritică. Vorbitorul a amintit că I. Vitner a scris foarte puțin în ultimii doi ani, că a manifestat în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care (...) s-a declarat de acord cu afirmațiile din Utünk lăsând a se înțelege că acel articol exprimă atitudinea unui număr mai mare de scriitori de limbă maghiară, ceea ce nu corespunde realității. În continuare Eugen MANDRIC s-a referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
declarat de acord cu afirmațiile din Utünk lăsând a se înțelege că acel articol exprimă atitudinea unui număr mai mare de scriitori de limbă maghiară, ceea ce nu corespunde realității. În continuare Eugen MANDRIC s-a referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei (...). Nina
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
surprize îi vor aduce în viitor rămășițele ideologici burgheze. Nina Cassian s-a menținut în cuvântul ei pe o poziție individualistă și, neabordând problemele importante puse în dezbatere, nu a avut o atitudine principială după cum nu a analizat în spirit autocritic ultimele ei creații literare. Petru DUMITRIU s-a ocupat în introducerea cuvântului său de câteva probleme ridicate în cadrul dezbaterilor. El a arătat că puținele referiri ale lui I. Vitner la problemele actuale ale literaturii noastre au fost sentențioase, lipsite de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]