689 matches
-
divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă a tehnicii moderne. Credința În divinitate nu este necesară. ș...ț Scopul principal nu este, deci, să se arate supunerea față de divinitate, ci să se cultive puterile personale de autocontrol și autocunoaștere, precum și de clarviziune, profeție, psihokinezie și vindecare psihică. Divinațiatc "Divinația" Divinația este o activitate magică asociată cu situații de incertitudine, În care interpretarea evenimentelor și luarea unei decizii nu se mai pot baza pe rutinele existente. De aceea, ea apare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-i ulterior simptome difuze, inexplicabile, însoțite constant de anxietate; e) atitudinea de valorificare superioară a situației de bolnav, atitudine în care se includ toate reacțiile de depășire a acestui veritabil impas care este boala. Caracterul de experiență de cunoaștere și autocunoaștere reprezentat de situația de bolnav, ocazia oferită celui bolnav să mediteze, în liniștea ce urmează dispariției paroxismelor bolii, la problemele sale “de perspectivă”, la refacerea fizică și psihică din convalescență și la reorientarea unor comportamente, până atunci deficitare, pe o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la antipozii unei gândiri destinate profesioniștilor. El mizează în primul rând edificarea de sine. Montaigne îl laudă pe Socrate pentru că era curajos, hotărât, virtuos, cu multă putere de convingere, cinstit, drept, eroul agorei care îi îndeamnă pe toți oamenii la autocunoaștere. Socrate știe că nu știe nimic, că ai obligația de a căuta iar și iar căci a cunoaște ceva nu aduce cine știe ce beneficiu. Spre deosebire de prețuirea pentru Socrate, Montaigne nu-i apreciază pe Platon sau pe Aristotel. Reabilitează memoria lui Epicur
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
aceea care tinde să facă din individ stăpânul și autorul propriului său progres cultural, cultivându-i În același timp și responsabilitatea necesară. Bineînțeles, autodidaxia, Învățarea autodirijată, este purtătoarea unor forme, metode și tehnici noi de Învățare activă și interactivă, de autocunoaștere și de autoevaluare, ele dând o altă greutate unor metode practicate până acum. În această optică este de Înțeles importanța deosebită care se acordă În perspectivă studiului individual, metodelor de Învățare independentă, metodelor de informare și ale celor de documentare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cei cu o personalitate puternică, cu aptitudini. Este important prin faptul că dezvoltă capacitatea de planificare și organizare, spiritul de inițiativă și Încrederea În forțele proprii, importanță ce crește mai ales odată cu trecerea la vârsta adolescenței, când se accentuează procesul autocunoașterii, dar și cel al unor preocupări de reflecție, de Însemnări după cele citite, de consemnare a unor Întâmplări, a lecturii unor biografii, mai ales a oamenilor de seamă (self-made-man), de afirmare creatoare, de căutare a unor răspunsuri potrivit intereselor proprii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fine, studiul individual cere continuitate În munca intelectuală, fluxul continuității fiind considerat o lege „de aur” a eficienței acestui efort intelectual, precum și - cunoaștere de sine, cunoașterea propriei psihologii. Cu sublinierea că munca independentă devine ea Însăși un bun prilej de autocunoaștere. Practicarea studiului individual Începe cu organizarea locului de muncă intelectuală și a timpului. Fiecare trebuie să-și creeze ambianța convenabilă, să-și aleagă timpul optim. Dacă unele persoane preferă să studieze dimineața, altele fac acest efort seara, Înainte de culcare, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri sau opțiuni adecvate, trebuie să se intensifice în școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative, prin care elevul își va dezvolta atât capacități de autocunoaștere și autoevaluare obiective, cât și abilități de învățare și de prelucrare creativă a informațiilor acumulate. La realizarea tuturor acestor capacități contribuie astăzi și psihologul școlar, pentru formarea căruia s-au creat în țară, după Revoluția din decembrie 1989, facultăți sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pot contribui la formarea unor aspirații, a unui „eu ideal” superior. Mai întâi, modelul profesorilor poate fi un exemplu demn de urmat. Apoi, ei au menirea de a facilita constituirea unei imagini de sine corespunzătoare, de a favoriza o justă autocunoaștere. Un nivel de aspirație adecvat depinde de o justă apreciere a propriei posibilități, căci supraestimarea te condamnă la o viață plină de eșecuri, iar subestimarea te face să ratezi țeluri realizabile. De aceea dascălul trebuie să ajungă la o bună
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și dans); e) muzicală (implicată în compunerea unei sonate sau în cântatul la violoncel); f) interpersonală (implicată în găsirea unei modalități eficiente de înțelegere a celorlalți sau de intrare în legătură cu ei); g) intrapersonală (implicată în atingerea unui nivel înalt de autocunoaștere); h) naturalistă (implicată în discernerea tiparelor complexe din mediul natural). Gardner (1993) a analizat viața a șapte persoane care au avut o contribuție extrem de creativă la civilizația secolului XX, fiecare ilustrând un tip de inteligență din cadrul teoriei inteligențelor multiple: Sigmund
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe o perioadă de 25 de ani pe un grup de femei cu un nivel înalt de creativitate (Cangelosi și Schaefer, 1992). Studiul a identificat trei necesități psihologice de bază care păreau să fie motorul activității creative a acestor femei: autocunoașterea; autodisciplina și stăpânirea de sine; echilibrarea emoțiilor. Chiar dacă abordarea psihodinamică a propus câteva motive care pot face oamenii să fie creativi, aceste idei erau, într-o anumită măsură, tangențiale față de dezvoltarea unor perspective mai solide asupra raportului dintre motivație și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferite portițe de scăpare din „păcat”. Acum, cînd Își propun să creadă, trebuie nu numai să se supună la diferite constrângeri și chiar suferințe interioare, ci și să Învețe să-și scruteze eul sufletesc, ceea ce poate fi un cîștig pentru autocunoaștere, Însă și Începutul unor crize de conștiință (de remușcare și căință). „În tine trebuie să ardă ceea ce vrei să aprinzi În alții.” (Sf. Augustin) De aceea se și spune despre convingere că „se aprinde din convingere”: nu atît aspectul logic
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui Silene cu cucuta. Pe cât de puțin îi pasă de Platon, pe atât de mult exaltă eroismul lui Socrate: curajos, hotărât, virtuos, dispunând de o imensă putere de convingere, cinstit, drept, eroul Agorei care-i îndeamnă pe toți oamenii la autocunoaștere nu putea decât să-l seducă pe solitarul urmărind același obiectiv în turnul său... Și apoi, el îl socoate la mare preț pe gânditorul care-și afirmă neștiința. Socrate știe un lucru, acela că nu știe nimic. Faimosul scepticism, considerat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
activităților sportive. În lipsă activării de tip motivațional, un sportiv va prezenta dificultăți în față provocărilor sportului și în depășirea limitelor personale și performanțiale, precum și în dezvoltare. Motivarea este o calitate care se bazează și care se construiește plecând de la autocunoaștere. Ideal și normal ar fi ca în fiecare sportiv să domine dorința de perfecționare contiunuă în procesul de pregătire sportivă . Atunci înseamnă că acesta se bazează în primul rând pe el însuși și nu așteaptă să fie motivat din exterior
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
mult decât trebuie, începe să aibă o viziune pesimista asupra lucrurilor, pierzându-și astfel încrederea. Concluzie Valorificarea la maxim a potențialului individual al sportivului, în vederea obținerii celor mai bune rezultate este dependentă de eficiență psihică. Eficientă psihică are la bază autocunoașterea și conștientizarea tuturor factorilor ce pot influența pozitiv sau nu procesul de pregătire , în drumul către obținerea mării performanțe.
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
să se recunoască pe sine Însuși Într-un obiect (oricât de perfect sau, ca oglinda, de nu-În-el-Însuși-semnificativ: pentru că nu privești oglinda, ci pe cel despre care crezi că ești tu)? Cum să nu pierzi, investind Încredere În acest mod al autocunoașterii, esența primă a ceea ce de fapt ești, subiectitatea Însăși? Pentru că tu ești un stăpân (iată, acum Îi scoți limba, iar o secundă mai târziu te gândești să te scarpini după ureche), pe când cel din oglindă e un sclav; mai rău
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Conduse de false reprezentări despre sine, cu o teamă exacerbată de a nu fi subordonate și umilite, personajele ajung, în pofida profundului sentiment de dragoste care le leagă, să se distrugă reciproc. În prim-plan se află reconstituirea unui proces de autocunoaștere, de revelare a unor disfuncții și antagonisme interioare, de ale căror efecte protagoniștii devin conștienți abia în final, când din pragul morții privesc înapoi. D. știe să capteze atenția cititorului prin intensificări ale actelor și trăirilor generatoare de dramatism și
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
crescândă și detașarea individului față de viața colectivă a comunității a Început să-și găsească expresia În schimbări de vocabular. Cuvantul eu a Început să apară mai frecvent În literatura Începutului de secol XVIII, Împreună cu prefixul self (auto). „Dragostea de sine”, „autocunoaștere”, „autocompătimire” și-au găsit calea În lexicul popular. Autobiografia a devenit un nou și gustat gen literar. Autoportretele au devenit populare În artă. Chiar mai interesant, micile oglinzi personale, care erau puțin folosite În Evul Mediu, au Început să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
înregistrează și aici mai multe direcții, meditații poetice precum Sentimentul tragic al existenței, Sacrificiu, Verdict, Înviere alternând cu poeme narative, de aducere-aminte s-ar zice, unde, evitându-se cu obstinație limbajul tradițional, sunt rememorate evenimente și etape parcurse. Exerciții de autocunoaștere, cărțile din exil ale lui S. îi transcriu viața și îi evaluează înfrângerile, dar și refugiul în poezie. SCRIERI: Exerciții de apărare pasivă, București, 1984; Împotriva metodei, București, 1991; America! America!, Sibiu, 1994; Sfârșitul care începe, Norcross-Piatra Neamț, 1996; Peisaj
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
doresc ca să reintru. Toate acestea reafirmă și Întăresc valoarea virtuților creștine fundamentale la care face referință Sf. Pavel. Dar mai există Încă un aspect esențial de care depinde existența și echilibrul ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă protejează permanent, punându-mă la adăpost de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feed-back-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii elevului, evidențiate prin apreciere și notare (ieșirile) se stabilește gradul de corectare a intrărilor, stipulându-se optimizarea procesului de predare-învățare. f) Funcția de certificare Prin evaluare
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
profesionale a specialiștilor, care să contribuie la determinarea autoformării educației, a educației civice, care să reconstruiască personalitatea elevului, să-l ajute să se dezvolte și să-și exploreze cu maximum de eficiență aptitudinile și capacitățile de care dispune. Activitatea de autocunoaștere și autoevaluare realizate printr-o consiliere corectă, egalitatea de șanse, prin alegerea acelei oportunități, prin care să-și pună în valoare capacitățile intelectuale și psihomotrice, constituie pârghii care duc la obținerea maximă a succesului școlar. Paleta de probleme pe care
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
relativ normale, sănătoase psihic, aflate uneori în dificultate, pe care le ajută să-și conștientizeze disponibilitățile și să le valorifice pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă, trăind o viață plină de sens, confortabilă psihologic. Consilierea psihologică îi facilitează persoanei autocunoașterea realistă, acceptarea de sine și valorificarea optimă a resurselor și disponibilităților proprii.
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
propriul vlăstar. Și cum fiecare copil este unic în felul său, părinții vor trebui să adopte un stil propriu de educație, convingeri și valori proprii, o investiție afectivă și o relație copil-părinte unică. Aceasta presupune (Shonkoff&Phillips, 2000): abilități de autocunoaștere și comunicare abilități de interacțiune constructiva cu copilul,de joc și relaționare socială abilități de organizare și petrecere a timpului abilități de învățare abilități de rezolvare și negociere a conflictelor abilități de creare și dezvoltare a stilului de viață Educația
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
bucurie, extaz, iubire). Ori modelul este același, așa cum am văzut mai sus, atât pentru mare cât și pentru mic. Atât pentru Cosmos, cât și pentru Pământ. Atât pentru cel de lângă mine, cât și pentru mine. Deci este o metodă de autocunoaștere. O meditație prin contemplație. Nivelul de percepție, cu siguranță, va varia. Ține de mediu, de cultură, de vârstă, de educație, ca și de dorința de a cunoaște și pătrunde. Spranger a demonstrat că în domeniul valorilor teoretice predomină inteligența abstractă
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
mic; atât pentru Cosmos, cât și pentru Pământ, modelul fiind același așa cum am văzut mai sus va fi același atât pentru cel de lângă mine, cât și pentru mine. Grija față de sine înseamnă, deci, grijă față de semen. Este o metodă de autocunoaștere și de integrare a sinelui în TOT; o meditație prin contemplație ce vor duce la conștientizare - cum spun psihologii, la trezire - cum spun teologii. Nu se devine uman decât aparținând la o comunitate și nu se dă sens vieții proprii
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]