393 matches
-
singulare și, în consecință, refractare la orice obiectivare (Heinich, 2000). În plus, grupările artistice (companii, ansambluri muzicale...) se concep în termenii opoziției cultură de creație/cultură de reproducere. Analiza lui Becker din Outsiders (1985) arată că muzicienii de jazz se autodefinesc prin opoziție cu plebea, denumire devalorizantă care desemnează ansamblul muzicienilor care se grăbesc să răspundă cerințelor publicului. Această rezistență se înscrie în tradiția lui Voltaire, care-i disprețuia pe jurnaliști, acești reprezentanți ai "scriiturii industriale". Ea se prelungește astăzi în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
celorlalți (reprezentarea) și cea retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe: identitatea profesioniștilor (Heinich, 1993, 2000, 2002). Începând de când se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fabliau din partea ei.460 Geoffrey Chaucer apreciază personajele feminine, este un filogin pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne permite să identificăm o încercare a personajului feminin de a se autodefini, de a depăși barierele impuse constrângător de limbaj sau de societate. Târgoveața este o autoritate în domeniul ei, poate fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fabliau din partea ei.460 Geoffrey Chaucer apreciază personajele feminine, este un filogin pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne permite să identificăm o încercare a personajului feminin de a se autodefini, de a depăși barierele impuse constrângător de limbaj sau de societate. Târgoveața este o autoritate în domeniul ei, poate fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu are pic de îndoială că Estonia a fost chiar cotropită de ruși timp de 50 de ani, și nu ezită să dea realității un chip adevărat, simplu și fără emfază. Tocmai lipsa de ambiguitate în felul în care se autodefinesc și curajul de a spune lucrurilor pe nume este principala diferență ce separă cele două popoare, care porneau, acum 10 ani, aparent din aceleași blocstarturi, sub lumina crepusculară a unui imperiu muribund. Estonienii sunt uniți în jurul câtorva valori naționale indiscutabile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
unde fojgăiesc „ucenicii”, gospodinele, lăcătușii și șoferii comuniști, aceștia din urmă școlarizați - în cazurile fericite - la seral sau la fără frecvență. Și, ca să închei descrierea „obiectului cercetat”, mai adaug că această faună cenușie, care are grave probleme în a se autodefini în termeni coerenți și inteligibili, „rezolvă” cu avânt, prin ordine guvernamentale și dispoziții de partid, probleme de limbă și istorie. Rămâi siderat când îl vezi la televizor pe Vasile Tarlev spunându-ți, cu o autoritate și o competență pe care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
asimilate de sistemul educațional. Aici, difuzarea se realizează de o manieră simplist autoritară, redusă, în esență, la sancțiuni și recompense. Dincolo însă de intenția sa prescriptivă, impactul școlii asupra comunității poate fi oarecum similar cu cel al mass-mediei39. Ambele se autodefinesc prin dorința, aparent modestă, de a transmite informații obiective, utilitare și neutre, dar sfârșesc prin a crea o comunitate, definită prin chiar faptul consumării mesajelor primite. Memoria unei colectivități nu este niciodată un întreg compact și static, ea depinzând continuu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coerența direcțiilor propuse și rigoarea travaliului de observație este Jacques Lacan (1901-1981). Dacă Freud a inventat psihologia, Lacan a redescoperit-o, extrăgînd-o dintr-o închidere medicală și restituindu-i dimensiunea unei gîndiri. "Gongora al psihanalizei pour vous servir" cum se autodefinea ironic acest uimitor maestru al stilului abstract (comparat cu Hegel, Mallarmé), Jacques Lacan fascinat de modelul structural al opozițiilor din fonologie și teoriile lui Jakobson și Lévi-Strauss, descrie inconștientul ca limbaj. Inconștientul cristalizează conflictul între ego (eu), supraeu și acel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
participant cu alți membri ai comunității, care devin persoane semnificative din punct de vedere afectiv. Identitatea împărtășită a membrilor unei comunități virtuale implică un angajament al acestora față de scopul sau tema comunității (Ren, Kraut, & Kiesler, 2007). Prin aceasta, participanții se autodefinesc drept parte a comunității și sunt dispuși într-o măsură mai mare să adere la normele ei (Blanchard, 2004). Cei care se identifică cu grupul ca întreg, cu scopurile și idealurile sale, demonstrează o identitate de grup mai puternică și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
bună, mai simplă, mai sănătoasă. Ăsta este un aspect. Al doilea aspect este și acela că o seamă de domenii practic nu existau în România (sociologie, politologie etc.). Ei bine, s-au înființat o seamă de oameni care s-au autodefinit ca politologi venind dinspre diferite alte domenii, din cel literar... S. A.: ...din domenii tehnice, din medicină etc. V. N.: A funcționat și funcționează încă o anume naivitate, un diletantism și o ineficiență. Acest tip de oameni (bărbați și femei), bineînțeles
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
comunist este Securitatea, înființată sub titulatura "Direcția Generală a Securității Poporului" în 1948. Conform statutului, ea apără democrația și luptă împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi. ""Braț înarmat" al partidului comunist, "tăiș al sabiei" în lupta de clasă, cum se autodefinea prin vocea ofițerilor ei, Securitatea a folosit mijloace brutale în primele două decenii ale regimului pentru a provoca frica, iar în anii 1970 și 1980 a cultivat-o pentru a-i controla și umili pe cei ce continuau să se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și o includere a lui Cocteau în gruparea reprezentată de Acțiunea franceză, aceștia situându-se mai degrabă în succesiune, ci o asociere prin prisma reluării principiilor clasice. Înființată în 1898 de Maurice Pujo și Henri Vaugeois, Acțiunea franceză s-a autodefinit, de la început, drept o mișcare intelectuală naționalistă, care respingea idealurile Revoluției Franceze. Avându-l ca ideolog principal pe Charles Maurras, gruparea și-a stabilit un program concret de revigorare a spiritului național, vizând trei dimensiuni importante recuperarea clasicismului în literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dezvoltate în paginile cotidianului ce purta numele grupării, apărut în anul 1908. O cu totul altă viziune asupra clasicismului o întâlnim la Jean Cocteau, care nu promovează în mod agresiv o întoarcere la coordonatele secolului al XVII-lea, ci se autodefinește în termenii unei căutări a echilibrului, a armoniei resimțită mai ales la nivel interior. Cea mai importantă scriere a sa rămâne, în acest sens, Apelul la ordine (1926) o însumare de șapte articole ilustrative pentru crezul artistic al scriitorului. Reflectând
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ilustrează o viziune neoclasică -, va fi necesară o selecție care presupune reducerea substanțială a numeroaselor aspecte ce țin de viața și evoluția artistică a lui Eliot. În acest sens, vom reține mai întâi cele trei coordonate prin care scriitorul se autodefinea în faimoasa prefață la volumul de eseuri critice For Lancelot Andrews, publicat în 1928: "clasicizant în literatură, monarhist în politică și anglo-catolic în religie."268 Afirmația este clară, fără echivoc, trasând în mod ferm liniile esențiale ale unui crez literar
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de vacuitate (Gol) echivalează cu nonființarea; iubirii i se alătură contrapunctic ura "ca un scut" (Maturizare); aleanul înaltului din Dor coexistă cu nevoia de profunzime: Sunt spiritul adâncurilor!" Flancat de brazi, de stele și repudiind singurătatea, pateticul din Confesiuni se autodefinea ca exponent plural: "Să observați că niciodată / N-am fost singur cu mine cum mulți au crezut..." Unui creator harismatic, dispărut în împrejurări tragice i se construiește o legendă, care, nu o dată, se suprapune operei. Prea dispersat, autorul Primelor iubiri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o Venus barbata independentă respingând falsele pudori și dând curs naturii feminine, ea imprimă secvențelor confesive o pasionalitate contagioasă. Dimensiunea senzorială, dorința erotică (nu lipsită de suavități), întrebările, câte sunt, aproape că exclud anxietățile. Într-un sonet din tinerețe se autodefinea la modul deziderativ o personalitate posesivă: "Neîmblânzită ca o stea lactee, / Departe, nici bărbat și nici femeie, / Măcar o dată pot să mă închipui?" Între grațios și trufie se desenează silueta din remarcabilul poem Trestia unul dintre cele mai caracteristice stilului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Superior, validată prin plebiscit, Republica Umanistă Vandana. Acest act a pus într-o situație extrem de penibilă Republica Vandana de Sud: "Păi, dacă nu mai există o republică soră <de nord>, înseamnă că prin precizarea <de sud>, statul vündünilor s-ar autodefini nici mai mult nici mai puțin drept o anexă a vandanilor!" După o serie întreagă de demersuri diplomatice și după o ostentativă mobilizare militară, vündünii au trebuit să constate că Marile Puteri erau în perioada aceea mult prea ocupate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Superior, validată prin plebiscit, Republica Umanistă Vandana. Acest act a pus într-o situație extrem de penibilă Republica Vandana de Sud: "Păi, dacă nu mai există o republică soră <de nord>, înseamnă că prin precizarea <de sud>, statul vündünilor s-ar autodefini nici mai mult nici mai puțin drept o anexă a vandanilor!" După o serie întreagă de demersuri diplomatice și după o ostentativă mobilizare militară, vündünii au trebuit să constate că Marile Puteri erau în perioada aceea mult prea ocupate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
pune problema măsura bilității unor fenomene, cele măsurabile aparținînd, după el, economicului. Revenind la Pareto, acesta emite un postulat metafizic, potrivit căruia faptele legate de voința și de acțiunea umană trebuie puse pe același plan cu cele naturale. Autorul se autodefinește drept "cel mai nominalist dintre nominaliști", în opoziție cu realiștii, prin realiști fiind înțeleși aici adepții școlii scolastice, potrivit căreia conceptele abstracte fac și ele parte din realitate. E aici o influență din partea filosofiei hegeliene. Dar Pareto a refuzat să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mijloacele pe care tinerii din cartierele sărace le mobilizează pentru a se afirma, a se impune în fața celorlalți, a-și compensa eșecurile școlare, a-și gestiona inferioritatea socială. Pe măsură ce reglementările familiale și comunitare intră în disoluție, indivizii trebuie să se autodefinească, să-și construiască identitatea proprie alegându-și modelele de referință chiar în momentul în care ordinea economică le impune șomajul și o existență precară. La unii, individualismul se concretizează în autointerogație, în revendicări identitare și în reînsușirea subiectivă a tradiției
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
absență. „Aventura mea va fi funebră prin faptul că orice acțiune este, în mod categoric, trăită și gândită nu pentru a genera acțiunea următoare, ci pentru a se reflecta în ea însăși, pentru a erupe, a exploda și a se autodefini cu cea mai mare rigoare, până în momentul aneantizării sale totale. Exemplu: catafalcul pe care nu se află sicriul cu trupul neînsuflețit al împăratului Germaniei oferă prilejul unei false ceremonii, simulate, găunoase, scurte sau lungi, în cinstea oricărui fel de absență
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o continuă căutare a universaliilor, individualul se schimbă după chipul și asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare semantică este meta-imaginea, în calitate de coexistență și coparticipare. Meta-imaginea se autodefinește prin intermediul ceremonialului care deschide drum cunoașterii individuale și universale. Prin ceremonial umanul se reintegrează în cosmos, recuperându-și sensurile primare, înfățișându-le ca existențial-semantic: meta-imagine. Pentru ilustrarea acestei tipologii a imaginilor ne oprim asupra "imaginii primare" "casă" al cărei nucleu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atitudine; sentimentul morții, ce străbate poezia de la primul volum la ultimul, stă sub semnul seninătății și al resemnării: Când te va-ndemna iubirea/ Mă vei căuta cum sunt,/ Să mă duci cu mâna albă-n/ Locuința de pământ". Sau se autodefinește ca un rapsod melancolic, solitar, cu fața întoarsă spre moarte, "suflet ce s-a voit nobil prin suferință" ("Rod în singurătatea câmpiei") Cântecul va dovedi imperfecțiunea existenței sau dorința de perfecțiune și armonie, el însemnează vorbe, râsete, plâns, așa cum moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o promisiune, dar în volumele următoare, "Moartea lui Socrate",1969, "Monologul alb",1972, "Cartea de nisip", 1973, N. Ioana rămâne, cum remarca Al. Piru, la o poezie "cu buzele închise". "Moartea lui Socrate" este un pretext pentru ca poetul să se autodefinească în raport cu el însuși și cu lumea. Expresia se desprinde dintr-o experiență constatativă poetul parcă ar fi participat la un lung ceremonial de stranie existență, fără să existe însă unitate de idei dispuse lucid în încărcătura poemului, fără, deci, să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]