1,019 matches
-
apărarea depozitelor și a căilor de comunicație, la solicitarea locuitorilor din zonele jefuite, s-a produs - începând cu 10/23 ianuarie 1918 - intrarea armatei române în Basarabia. Reacția guvernului bolșevic de la Petrograd, care nu mai ținea seama acum de lozinca „autodeterminării până la despărțirea de stat”, s-a concretizat în ruperea relațiilor diplomatice cu România și în confiscarea tezaurului nostru, aflat la Moscova. Guvernul sovietic îl declara „intangibil pentru oligarhia română” și se angaja a-l conserva și „a-l remite în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Hotin și Cetatea Albă, precum și pretențiile Ucrainei de a participa la tratativele de pace de la București, „în legătură cu chestiunile Republicii Moldovenești, interesele căreia le poate reprezenta numai ea”. Orice tentativă de acest fel era considerată ca o violare a dreptului de autodeterminare, drept câștigat cu atâtea sacrificii. La 16 martie - va consemna un fruntaș al luptei pentru unire - „s-a confirmat din nou votul din 24 ianuarie, de despărțire de Rusia, de data aceasta sub forma votului de protest contra Ucrainei”. Într-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
devenit tot mai evident că Partidul Comunist din România, înființat în 1921 ca filială a Internaționalei a III-a (Internațională ce reprezenta, în fond, interesele politicii externe sovietice), își însușise tezele acesteia cu privire la România - „stat multinațional” și a aplicării lozincei „autodeterminării până la despărțirea de stat”. Anul 1924 ocupă un loc aparte în istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la Viena lucrările Conferinței româno-sovietice vizând
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost primită „eliberarea” Basarabiei, „un jalon însemnat în istoria poporului moldovenesc, a tuturor cetățenilor din Basarabia”. Prin măsurile adoptate la 2 august și 4 noiembrie 1940, „reunirea ca atare a poporului moldovenesc și formarea republicii unionale a încheiat procesul autodeterminării național-statale a moldovenilor”, clamat, adăugăm noi, de Internaționala a III-a Comunistă în anii '20. Este reluată maniera în care s-ar fi „rezolvat” acum „epopeea basarabeană”, contrar voinței naționale exprimată în 1918. „Trăsătura distinctivă pe care evenimentele din anul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatârnată la 24 ianuarie a.c., în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că între republicele Moldovenească și cea Ucraineană, din momentul de când ele s-au declarat autonome, s-au stabilit cele mai amicale raporturi de vecinătate și Ucraina întotdeauna a avut o atitudine de respect față de Republica Moldovenească, recunoscând dreptul ei la autodeterminare și independență. În raporturile și adresele sale către Republica Moldovenească guvernul ucrainean întotdeauna privea Republica Moldovenească, ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republica Moldovenească independentă, neatârnată și indivizibilă și orice tentative de oriunde ar veni ele împotriva independenței și indivizibilității Republicii Moldovenești, așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, le consideră ca o violare neauzită împotriva dreptului de autodeterminare a unui popor care și-a cîștigat drepturile cu atâtea sacrificii. Sfatul Țării își exprimă convingerea fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru ca la 24 ianuarie 1918 să se proclame Republica Moldovenească Independentă. Cum însă nici așezarea geografică, dar nici condițiile economice nu chezășuiau noii Republici o viață de stat independentă, Sfatul Țării, care reprezenta suveranitatea teritorială a Basarabiei, în virtutea dreptului la autodeterminare a popoarelor, a proclamat, în ziua de 27 martie 1918, unirea Basarabiei cu Regatul României. Iată și cuprinsul acelui memorabil act istoric: „Republica Democratică Moldovenească Basarabia, în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
masive colonizări cu ruși, ucraineni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe și sacrificii. În exercitarea dreptului său la autodeterminare recunoscut și de noile autorități ale Rusiei sovietice, la 27 martie 1918 Parlamentul Republicii democratice Moldovenești Independente - Sfatul Țării - potrivit voinței populației, a decis prin vot liber unirea „pe vecie cu Patria-mamă - România”. Notele ultimative ale Guvernului Sovietic din 26
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au loc în Europa și în lumea de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, ed edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O. N. U., Actului final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrșirii unui act de justiție, în cocordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrșirii unui act de justiție, în cocordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Această hotărîre de importanță capitală se înscrie în mod logic în procesul de înnoiri democratice, de destrămare a structurilor totalitare omuniste, care au loc în U.R.S.S. Guvernul României își îndeplinește o nobilă îndatorire de a saluta actul istoric de autodeterminare a poporului Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forța în urma înțelegerii secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-a declarat ab initio nul și neavenit. Ea apare, totodată, ca o firească și necesară restaurare istorică, o împlinire a unei legitimități fondate pe dreptul popoarelor la autodeterminare, pe principiile și normele dreptului internațional. Crearea Statului Independent moldovean materializează marea mișcarea democratică și populară care a luat naștere în Republica Moldova în ultimii ani, acțiunea hotărâtă a forțelor și formațiunilor politice devotate cauzei suveranității, independenței și demnității naționale, precum și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sub incidența mobilității unui fenomen de autosugestie interiorizată. Negându-și incapacitatea de a fi deschiși întru compasiune, incapacitate pe care într-o primă secvență o intuiesc totuși, ei forțează impunerea unei astfel de atitudini pentru propria lor conduită. Rezultatul acestei autodeterminări dictate din orgoliul de a apărea drept o ființă profund iubitoare se rezumă la un complex de gesturi și demersuri exagerate care abundă în excese și repetări aproape de limita grotescului insuportabil. În locul semenului deschis întru compasiune, cel lovit de suferințele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pe conceptul de locus al cauzalității, motivația intrinsecă având o cauzalitate internă, în timp ce motivația extrinsecă este determinată de mecanisme exterioare individului (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999). Anumite teorii ale motivației sunt întemeiate pe conceptul de motivație intrinsecă, așa cum este teoria autodeterminării, în timp ce alte teorii sunt întemeiate pe motivații instrumentale, în care subiectul evaluează și analizează alternative: teoria expectanței sau teoria echității. Clasificarea motivației în intrinsecă, respectiv extrinsecă precum și analiza comparativă a eficacității acestora se regăsește și în lucrările psihologilor și sociologilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
reprezentat de post), analiza variabilelor care intervin între complexitatea sarcinilor și rezultatele muncii (mediul fizic, abilitățile), analiza efectului leadership-ului asupra percepției caracteristicilor postului, dar și efectul pe care îl au caracteristicile asupra percepției liderilor. 4.4. Teoria evaluării cognitive Teoria autodeterminării (self-determination theory), elaborată de Deci și Ryan în anul 1985, a generat un adevărat curent de gândire în jurul ideii de motivație intrinsecă. Cei doi profesori de la universitatea Rochester și-au dezvoltat în ultimii treizeci de ani teoria, extinzându-i aplicabilitatea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din mediu. Comportamente precum învățarea, adaptarea, dezvoltarea competențelor sunt în cea mai mare parte motivate intrinsec. Deși acest tip de motivație este puternică și persistentă, poate fi erodată și influențată de elementele venite din mediul extern, îndeosebi de recompensele materiale. Autodeterminarea este o calitate umană care implică experimentarea alegerii, manifestată ca exercitare a controlului asupra rezultatelor, în condițiile în care nu există constrângeri exterioare. Nevoia de competență este cea care conduce la căutarea provocărilor, competențele rezultând din interacțiunea cu mediul, din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
căutarea provocărilor, competențele rezultând din interacțiunea cu mediul, din explorare, învățare și adaptare: "în sens biologic general, competența se referă la capacitatea organismului de a interacționa eficient cu mediul în vederea asigurării mentenanței acestuia" (Deci și Ryan, 1985, p. 27). Teoria autodeterminării cuprinde patru "sub-teorii": teoria evaluării cognitive (cognitive evaluation theory CET), teoria integrării organice (organismic integration theory), teoria orientărilor cauzale (causality orientations theory) și teoria nevoilor primare (basic needs theory). Teoria evaluării cognitive, cea mai cunoscută dintre cele patru "mini-teorii", postulează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
facilitează exercitarea controlului de către instanța care alocă recompensa așa cum este cazul angajatorului care își plătește angajatul pentru îndeplinirea anumitor sarcini. Perceperea recompensei ca fiind o pârghie de control favorizează localizarea cauzei comportamentului în mediul extern, implică un nivel scăzut al autodeterminării și în consecință conduce la scăderea motivației intrinseci. Dimpotrivă, aspectul informațional se manifestă atunci când subiectul percepe recompensa ca o întărire și confirmare a competenței și autodeterminării, iar această percepție presupune localizarea internă a cauzei comportamentului și determină în consecință creșterea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de control favorizează localizarea cauzei comportamentului în mediul extern, implică un nivel scăzut al autodeterminării și în consecință conduce la scăderea motivației intrinseci. Dimpotrivă, aspectul informațional se manifestă atunci când subiectul percepe recompensa ca o întărire și confirmare a competenței și autodeterminării, iar această percepție presupune localizarea internă a cauzei comportamentului și determină în consecință creșterea motivației intrinseci. Având în vedere faptul că recompensele sunt ambivalente, predominanța controlului sau a caracterului informațional este rezultatul atribuirilor realizate în plan cognitiv. Acest aspect îngreunează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
activități care implică noutate, provocare și care au valoare estetică. Pentru activități care nu au această aparență, principiile CET nu se aplică pentru că aceste comportamente nu pot fi inițiate prin motivare intrinsecă. (Ryan și Deci, 2000, p. 71) Deși teoria autodeterminării este dezvoltată pe baza conceptului de motivație intrinsecă, autorii au studiat și mecanismele motivației extrinseci, definită ca "realizarea unei activități pentru obținerea unor rezultate, în contrast cu motivația intrinsecă care presupune realizarea unei activități pentru satisfacția obținută din realizarea activității în sine
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acțiune, dar spre deosebire de motivația intrinsecă, urmărește obținerea unor rezultate externe. Prin procesele de internalizare și integrare, persoanele motivate extrinsec pot deveni devotate și pot desfășura acțiuni autentice, dacă nevoile de competență, auto-determinare și apartenență sunt dezvoltate. Figura 8 prezintă continuumul autodeterminării, în funcție de tipurile de motivație. Fig. 8. Continuumul autodeterminării (după Ryan și Deci, 2000, p. 237) Teoria autodeterminării este una dintre teoriile de referință ale motivației în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964/1995), la treizeci de ani după publicarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
rezultate externe. Prin procesele de internalizare și integrare, persoanele motivate extrinsec pot deveni devotate și pot desfășura acțiuni autentice, dacă nevoile de competență, auto-determinare și apartenență sunt dezvoltate. Figura 8 prezintă continuumul autodeterminării, în funcție de tipurile de motivație. Fig. 8. Continuumul autodeterminării (după Ryan și Deci, 2000, p. 237) Teoria autodeterminării este una dintre teoriile de referință ale motivației în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964/1995), la treizeci de ani după publicarea teoriei expectanței, afirmă necesitatea reconsiderării conceptului de motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivate extrinsec pot deveni devotate și pot desfășura acțiuni autentice, dacă nevoile de competență, auto-determinare și apartenență sunt dezvoltate. Figura 8 prezintă continuumul autodeterminării, în funcție de tipurile de motivație. Fig. 8. Continuumul autodeterminării (după Ryan și Deci, 2000, p. 237) Teoria autodeterminării este una dintre teoriile de referință ale motivației în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964/1995), la treizeci de ani după publicarea teoriei expectanței, afirmă necesitatea reconsiderării conceptului de motivației intrinsecă în studiul comportamentului organizațional. 4.4.1. Implicații
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964/1995), la treizeci de ani după publicarea teoriei expectanței, afirmă necesitatea reconsiderării conceptului de motivației intrinsecă în studiul comportamentului organizațional. 4.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei evaluării cognitive Teoria autodeterminării furnizează o serie de implicații ce pot fi valorificate îndeosebi în elaborarea strategiilor și politicilor de recompensare. Teoria afirmă necesitatea distincției dintre păstrarea unui angajat în organizație și motivarea acestuia pentru obținerea performanței: Pentru a atrage un angajat și a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]