256 matches
-
metoda activă; pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze procesul de autoeducare. În acest caz, menirea educatorului rezida doar în activitatea de pregătire a mediului educogen, care să-i stimuleze copilului autoeducația. Ea atrăgea atenția educatorilor să nu-și impună voința înaintea elevilor, căci le frânează dezvoltarea liberă și autentică, transmițându-le preferințele și deprinderile proprii. În esență, dr. M. Montessori a fost adeptă a teoriei ,,educației libere”, ideile sale pedagogice răspândindu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în care copiii, pe categorii de vârstă, să descopere tot ceea ce le trebuie pentru activități instructiv-educative. Cu cât copilul reușește să identifice mai ușor materialele și obiectele de lucru, cele mai potrivite nevoilor sale, cu atât crește posibilitatea acestuia de autoeducație și autodezvoltare. Cu toate acestea, procesul instructiv-educativ propus de Montessori se desfășoară în mod întâmplător, fără un scop bine organizat, avându-se în vedere doar ,,puterile miraculoase ale copilului”. Ideile sale au fost preluate și aplicate într-o serie de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevului. Drept urmare, în concepția sa povestirea/nararea (utilizată nu numai în predarea istoriei și literaturii, dar și în predarea științelor naturii) trebuie să ocupe un loc important, chiar dacă profesorul Nisipeanu admitea și rolul formativ al muncii manuale în educație și autoeducație. Conform convingerilor sale, pedagogia este înainte de toate o artă, apoi o știință, pentru ca spre finele carierei autorul să-și redefinească poziția față de pedagogie, definind-o prin sintagma ,,școală psihologică”, înțelegând prin aceasta acțiunea educativă, pe care școala este primordial solicitată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
deosebită dintr-un bloc de piatră, tot în felul acesta, un educator devotat va dezvolta talentul ascuns în copil, formându-l ca un adevărat cetățean util societății. Un alt factor contributor la dezvoltarea personalității umane este exercițiul, perseverența în muncă, autoeducația. Râvna personală este un adaos la îndrumările primite de la alți formatori, contribuind la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un adevărat cetățean util societății. Un alt factor contributor la dezvoltarea personalității umane este exercițiul, perseverența în muncă, autoeducația. Râvna personală este un adaos la îndrumările primite de la alți formatori, contribuind la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească antebelică. Influența educativă a școlii urmează să se exercite în două direcții: ,,luminarea minții” și ,,îmbunătățirea inimii”, altfel spus, dobândirea înțelepciunii prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
continue singur, tot timpul vieții, opera de instruire începută. Există în Secolul copilului un paragraf pe care cu ușurință l-am putea trece pe seama unui filosof existențialist contemporan și prin care se relevă rolul școlii în pregătirea tinerei generații pentru autoeducație: "Trebuie să-l învățăm pe copil cît mai curînd posibil ce înseamnă libertatea și primejdiile alegerii personale, dreptul și responsabilitatea voinței personale, condițiile și datoriile experienței personale. Rezultatul cel mai frumos al educației este de a plasa pe fiecare individ
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
personale. Rezultatul cel mai frumos al educației este de a plasa pe fiecare individ, singur, în fața conștiinței sale" (8, p. 91). Ellen Key are dreptate, fără îndoială; educația școlară își atinge unul din obiectivele ei importante dacă pregătește elevul pentru autoeducație. Aceasta presupune însă cultivarea capacității de autostăpînire; nu poate fi vorba de autoeducație, de orientare voită spre un scop, urmărit printr-un efort susținut, dacă nu există o deprindere elementară de autostăpînire. În general, adepții educației libere au o reprezentare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
individ, singur, în fața conștiinței sale" (8, p. 91). Ellen Key are dreptate, fără îndoială; educația școlară își atinge unul din obiectivele ei importante dacă pregătește elevul pentru autoeducație. Aceasta presupune însă cultivarea capacității de autostăpînire; nu poate fi vorba de autoeducație, de orientare voită spre un scop, urmărit printr-un efort susținut, dacă nu există o deprindere elementară de autostăpînire. În general, adepții educației libere au o reprezentare falsă despre natura copilului, atribuindu-i însușiri pe care acesta nu le are
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umană tînără să-și poată manifesta tendințele și să poată ajunge să se conducă singură. Întregul proces al educației afirma el se desfășoară prin participarea copilului la propria sa desăvîrșire, prin cîștigare treptată de independență, pentru a deveni apt de autoeducație. Iată o înțelegere a fenomenului educației în care sînt implicate atît libertatea, cît și activitatea copilului, concepte în jurul cărora se construiește teoria pedagogică a lui Slavici (39, p. 9). Am fi tentați să credem că astfel de idei au fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
concepte în jurul cărora se construiește teoria pedagogică a lui Slavici (39, p. 9). Am fi tentați să credem că astfel de idei au fost preluate de la Maria Montessori, dacă n-am ști că lucrările sale fundamentale, Metoda pedagogiei științifice și Autoeducația în școlile elementare au apărut în 1909, respectiv 1916. "Copilul" scria Slavici în maniera marilor maeștri ai "educației noi" "nu se pătrunde de iubirea în muncă decît făcînd ceea ce face din propriul său îndemn și cu plăcere deplină. Acela care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
desprinde din propria sa experiență să nu-i fie transmise de educator. Se cultivă astfel inițiativa, se dă frîu liber spontaneității și se pune accentul pe "formare" (20, p. 285). În aceste condiții educația este mai mult un proces de autoeducație, proces stimulat de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale (20, p. 286), ca "instincte ale curiozității". Treptat, în procesul educației, unele interese devin din mijloc, scop; copilul își simte chemarea către un anumit tip de activitate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interesați de aceleași probleme. Accesul la "educatori"; de fapt, la persoane competente într-un domeniu sau altul, profesioniști sau amatori; un serviciu special va întocmi un fel de anuar al acestora. Prin acest sistem de rețele se facilitează procesul de autoeducație: fiecare este liber să învețe ce vrea, cînd și cu cine vrea. Cele patru rețele ale sistemului illichian de educație nu pot funcționa spontan; este necesară o coordonare a activității lor. Pentru aceasta, s-a simțit nevoia creării a "trei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
această persoană", în toată singularitatea sa. În consecință, acțiunea educatorului constă nu în a transmite o "știință impersonală", valabilă pentru toată lumea, fără deosebire, ci în solicitarea "ființei singulare" de a se educa pe sine însăși. Educația nu este altceva decît autoeducație. O astfel de înțelegere a procesului educațional înseamnă, după opinia lui L. Stefanini, a "personaliza școala" (12). Bunurile culturale nu există însă in abstracto, ci în spirite concrete, singulare. În consecință, omul are nevoie de om pentru a se cultiva
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca o identitate facilitată de congruență. În condițiile aplicării celor două principii, clasa de elevi devine un loc de întîlnire cu altul și cu sine, un loc în care identificările se construiesc și se îmbunătățesc în permanență, favorizîndu-se prin excelență autoeducația. Elevii sînt aceia care își organizează mediul, cu activitatea și relațiile specifice; profesorul este prezent, dar nu conduce, el este unul dintre membrii grupului. Influența sa educativă nu depășește limitele "congruenței". El își oferă serviciile în măsura în care elevii o cer ("principiul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
etc.), orientarea școlară și profesională (A. CHIRCEV, D. SALADE, I. HOLBAN, M. PETEANU, V. LĂSCUȘ ș.a.), conducerea învățămîntului (T. POP, V. POPESCU, I. BORCA), educația estetică (ȘT. BÂRSĂNESCU, AL. TRIFU, G. VĂIDEANU, BIANCA BRATU), educația fizică (GEORGETA CHIRIȚĂ, N. N. CEAUȘESCU), autoeducație (A. BARNA, I. COMĂNESCU, ST. CRUCERU, ȘT. TOMA), pedagogia preșcolară (FLORICA ANDREESCU, E. CHIRCEV, MARIA TAIBAN), defectologie (C. PUFAN, C. PĂUNESCU, I. STRĂCHINARU, I. STĂNICA, E. VERZA), pedagogia familiei (CORNELIA DIMITRIU, VALENTINA LICIU), pedagogia învățămîntului superior (ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, STANCIU STOIAN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nou, a omului societății socialiste. Puternic ancorați în actualitate, pătrunși de sarcinile pe care le avem în calitatea noastră de compozitori comuniști, trebuie să înțelegem împlinirea actului de educație a marelui public ca pe un act în același timp de autoeducație, ca pe un permanent dialog între public și artist, ca pe o chezășie a valorii creației noastre.“ (Scînteia, 14 octombrie 1975) BUGNARIU Tudor, prof. univ. „În raportul dintre instituțiile puterii de stat și reprezentarea punctului de vedere al diferitelor categorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în viață. Dar școala nu-i poate oferi viitorului absolvent întregul bagaj de cunoștințe, abilități și deprinderi necesare pentru toată viața. Din acest motiv, ceea ce a început școala în formarea omului pentru profesie și pentru viață socială trebuie continuat prin autoeducație. Pentru a se putea bucura de binefacerile științei, ale învățăturii, încă din primii ani de școală, copiii și mai apoi adolescenții trebuie să-și facă din cartea științifică, literară și școlară un fidel prieten, iar calculatorul, internetul să le fie
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu mai circulă astăzi, căci s-au dus cei care le știau. Vă Îmbrățișăm pe amândoi cu tot dragul, M. V. Pienescu 35 C.P. (București), 18/XI.75 Dragă Eugen, Din nou Îți fac un necaz. Este Însă o problemă de autoeducație. Mam obișnuit ca atunci când fac o treabă, să știu precis că am făcut ceva cum trebuia. și acuma iată de ce este vorba: Văzând că nu se găsește un mijloc de a trimite la Fălticeni portretul lui Millo, l-am Împachetat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trebuie să urmărească atent copiii pe o perioadă de petrecere a timpului liber și să reliefeze comportamentele care apar, în mod natural, mai frecvent la aceștia, pentru a motiva comportamente mai puțin dorite. În mod similar, dacă este vorba despre autoeducație și autodezvoltare, o persoană poate începe prin precizarea într-o listă a comportamentelor favorite (din ultima săptămână, să spunem), apoi să selecteze câteva dintre acestea pe care să le folosească drept motivatori ai unor comportamente mai puțin preferate. Sugerăm ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară B.12. Comunicare Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, dizabilitante, etc.) ● Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator. B.13. Educație ● Autoeducație continuă și învățarea altora C. Programul de pregătire Durata: 5 ani I. Specialități pediatrice - 2 ani: I.1. Pediatrie generală - 1 an I.2. Neonatologie - 6 luni I.3. Boli infecțioase pediatrie - 2 luni I.4. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
unor probleme comune, de interes general; ● structurarea sistemelor de lecții în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiași discipline de studiu); ● utilizarea unor strategii de învățare activă, specifice adulților, în vederea formării unor deprinderi de muncă intelectuală și de autoeducație; ● evaluarea continuă, stimulativă, ca parte integrantă a fiecărui bloc de ore. Proiectarea activităților trebuie să fie astfel realizată, încât să asigure atingerea standardelor curriculare de performanță propuse la finalul modulului. Evaluarea, ca o componentă principală a procesului de învățământ, trebuie
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară B.12. Comunicare Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, dizabilitante, etc.) ● Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator. B.13. Educație ● Autoeducație continuă și învățarea altora C. Programul de pregătire Durata: 5 ani I. Specialități pediatrice - 2 ani: I.1. Pediatrie generală - 1 an I.2. Neonatologie - 6 luni I.3. Boli infecțioase pediatrie - 2 luni I.4. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
Modulul II Căutarea unui loc de muncă. Care sunt informațiile de care am nevoie și cum le pot obține?" ● Modulul III Primul loc de muncă - documentele de angajare, specificul muncii, antreprenoriat" ● Modulul IV "Sănătatea și protecția în muncă" ● Modulul V "Autoeducația continuă - un drept și o responsabilitate". Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea demersului didactic și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare. Sugestiile metodologice includ metode și mijloace de învățământ, exemple de activități de
ORDIN nr. 3.843 din 26 aprilie 2012 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională "Fii activ, pregăteşte-ţi accesul către succes!". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241641_a_242970]
-
organizare și management 1.5.1. Managementul cazului 1.5.2. Standarde de calitate, audit și rezultate clinice 1.5.3. Managementul timpului 1.5.4. Managementul informațiilor 1.5.5. Documentarea 1.6. Educație și cercetare 1.6.1. Autoeducația și autoperfecționarea 1.6.2. Aptitudini didactice 1.6.3. Evaluarea critică a literaturii de specialitate 1.6.4. Principii de bază ale cercetării clinice 2. Cunoștințe fundamentale structurate pe sisteme 2.1. Urgențele cardiovasculare la adulți și la copii
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248167_a_249496]
-
organizare și management 1.5.1. Managementul cazului 1.5.2. Standarde de calitate, audit și rezultate clinice 1.5.3. Managementul timpului 1.5.4. Managementul informațiilor 1.5.5. Documentarea 1.6. Educație și cercetare 1.6.1. Autoeducația și autoperfecționarea 1.6.2. Aptitudini didactice 1.6.3. Evaluarea critică a literaturii de specialitate 1.6.4. Principii de bază ale cercetării clinice 2. Cunoștințe fundamentale structurate pe sisteme 2.1. Urgențele cardiovasculare la adulți și la copii
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248169_a_249498]