331 matches
-
Pavel Șușară Trăind de multă vreme într-o izolare autoimpusă, poate spre a-și apăra mai bine patrimoniul complex al amintirilor, judecata nealterată și marile vecinătăți ale artei noastre moderne - de la Tonitza la Țuculescu -, pictorița Eugenia Iftodi a ieșit pe nesimțite atît din spațiul previzibil și determinat al marii aglomerări
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
Radio Europa Liberă și ia poziție în cazul atacului grupului Beldeanu asupra ambasadei României de la Berna), pentru ca, odată cu anii ‘60, dîndu-și seama de inerția premeditată cu care politicienii occidentali închideau ochii la experimentul comunist, să se retragă într-o recluziune autoimpusă la reședința din Washington, refuzînd să primească vizita românilor sau a cunoștințelor îndepărtate din țară. Ce este impresionant la cei doi este evoluția în contratimp: în timp ce Mihail se cufundă treptat în resemnare, de cealaltă parte a cortinei Nicolae trăiește o
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
undele magnetice ale frumoasei necunoscute asupra creierului și cărnii cumintelui Jean-Jacques, care pendulează între convingerile de membru al Partidului Comunist Francez și instinctele bărbătești, transferate în vise erotice. Oscilând între ideologie și biologie, dominat de timiditate și presat de eticheta autoimpusă ca patron de bistrou respectabil, Jean-Jacques pierde ușor partida cu virilul Iegor, rus tipic, alcoolic și sentimental, cu sufletul mare și cu palma grea. O altă pereche de valeți învârtiți pe degetele reginei din Est o formează berlinezii filozofi, cu
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
tinerii de acum nu au dialog cu lumea politică. O lume în care li se fac promisiuni vagi și li le cere să aibă răbdare. În care nu e loc și pentru ei decît dacă au un certificat de îmbătrînire autoimpusă. Acești tineri își fac treptat o lume a lor marcată de indiferență politică, de "cinism" și de un argou care, uneori, sperie. Ei nu merg la vot fiindcă, de fapt, nu sînt chemați. Politicienii care le vor învăța limba ar
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
la fel de pregnanți că artiști. În ceea ce-i privește pe șotii Chifu, lucrurile sînt ceva mai complicate și ele nu pot fi privite prin grila acelor scheme care facilitează lectură dar sărăcesc, uneori pînă la mutilare, faptele. Retrași într-o singurătate autoimpusa, cu o prezență publică aproape nulă, soții Chifu sînt foarte putin cunoscuți, chiar și în cercurile profesionale. (Numai așa, de pildă, poate fi explicat refuzul Centrului Internațional de Artă Contemporană de a le finanța tipărirea unui catalog, în timp ce expoziții de-
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
să fie". Deoarece: "Tributul plătit regimului se simte". Se simte perpetuu cu toate adaptările, sinuozitățile, parțialele, doar parțialele "emancipări" ale mentalității sale profesionale: "Treptat, conștiința artistică a scriitorului s-a eliberat din ce în ce mai mult de cerințele politice și sociale impuse și autoimpuse. Niciodată însă eliberarea nu se produce definitiv". Din păcate! Situația ce se poate proba prin faptul lesne controlabil că toate producțiile lui Preda (cu excepția întîlnirii din pămînturi și a capodoperei sale, Moromeții, volumul prim) poartă amprenta "indicațiilor prețioase" ale partidului
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
implantată (ceea ce face din ea, ca să-l parafrazăm pe Dickens, Povestea a două orașe, într-o variantă ultramodernistă). A scris-o în limba engleză - o engleză impecabilă - ca un joc mental adresat prietenilor din exilul pe care și l-a autoimpus; dar, desigur, și cu intenția publicării în străinătate, intenție curmată brusc de implacabila somație a morții. Novella este o fantezie ludică, o farsă zglobie, jucăușă, în care imaginația luxuriantă, extravagantă, a autorului se asociază cu umorul, verva și vivacitatea lui
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
lui Thomas Bernhard (1931-1989), considerat, alături de Franz Kafka și Robert Musil, printre cei mai importanți scriitori austrieci ai veacului XX, are ca tematică eșecul individului într-o lume indiferentă, lipsită de sens, în încercarea deznădăjduită de a depăși vremelnic izolarea autoimpusă, care-l conduce spre moarte prin nebunie și crimă, incest și sinucidere, pe fundalul diatribei împotriva vinovatei patrii catolice și național-socialiste, asupra căreia se revarsă întreaga lui Hassliebe (ură-iubire). în centrul romanelor sale - trilogia alcătuită din Frost (îngheț) (1963), Die
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
apropierea de actualitate. Este, atât prin selecția cărților, cât și prin aspectul lor grafic, o editură de elită, mai îndrăzneață în "demonul teoriei" decât în demonul literaturii. Mai departe se pune problema rezistenței pe piața de carte, la acest nivel autoimpus și pe deplin asumat, demn de admirația unui cititor pretențios.
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
lupta cu armele pe masă. Un alt moment important se va consuma dimineața. În funcție de câți oameni vor ieși la vot până la ora respectivă, partidele își vor face strategia. PDL și-a anunțat voalat strategia prin vocea lui Adriean Videanu. Boicotul autoimpus de PDL pare o mișcare strategică. Renunță la oamenii din secție pentru a-i ține pe străzi, în speranța că vor reuși să împiedice prezența masivă. PDL va avea între 250.000 și 300.000 de oameni în toată țara
Ghici ghicitoatea mea, cine va pleca? () [Corola-journal/Journalistic/43351_a_44676]
-
de nesiguranță. Cu toate astea, întreaga noastră concentrare era pe copil. Pe de-o parte, fiindcă pierdusem inexplicabil două sarcini într-o jumătate de an - și intrasem la spaime. Pe de alta, fiindcă, în capul meu, mă apropiam de limita autoimpusă, cea de 25 de ani. Așa că, atunci când am avut certitudinea că „vine“, m-am suit în tren și am plecat, scurt, înapoi la București, punându-mă pe un tratament serios de păstrare, recomandat de-un ginecolog pe vremea aia celebru
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
doar la I. L. Caragiale, acroșat întâmplător în Figura geniului și masca banalității, op. cit. Al. George înțelege scrisul într-un fel generos, idealist, dar admirabil și surprinzător pentru un anxios egotist, cum prea puțin o recunoaștem, în pofida măștii sociale și culturale autoimpuse strategic. El înțelege, va să zică, scrisul ca o colaborare cu predecesorii admirați ca slujitori chemați la impunerea limbii noastre. Iar dacă vocația estetică a limbii nu devine apanaj comun, cea morală, concret gramaticală, incumbă tuturor. Ca atare, cum o va impune
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
în conformitate cu exegeții), sau de anvergura determinării erotice și de identitate, este imposibil să nu remarcăm accentuarea "marilor obsesii" ale modernității noastre postdecembriste: copilăria, sexul și comunismul, învăluite aici într-o mantie de tinichea mistică. Rândurile cărții ne poartă în exilul autoimpus al unor foști pușcăriași, adulmecând cu agilitate de copoi "realizarea" în străinătate; ne îngrozește o nouă invenție - "copilul...o mașină de facut bani"; ne simțim îngropați sub discernământul modernizării: restructurări masive, șomaj, privatizările întreprinderilor, inflația ("...ie lumea rea și amarâtăă
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
la decapitare nu poate fi executat, fiindcă pe insulă nu există o ghilotină, nici un călău abilitat; în timp ce se așteaptă sosirea de peste mări, peste mai multe luni, a "văduvei" - cum e numită de localnici ghilotina - soția comandantului închisorii bovarizează în exilul autoimpus, departe de sorgintea sa nobilă și pariziană, luîndu-l sub protecție pe misteriosul condamnat, cu un interes pe cît de transparent în implicațiile sale afective și nu numai, pe atît de epurat de finalități imediate; ceea ce soțul înțelege și consimte, încurajează
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
plasticitate descriptivă, de un umor amar și o ironie care te duce cu gîndul la Bellow. Să poți cunoaște o femeie este drama lui Yoel, un agent de rang înalt al Serviciilor Secrete Israeliene, căruia deformațiile profesionale, reticențele, secretivitatea, rezerva autoimpusă, suspiciunile, frecventele călătorii de serviciu i-au modificat viața personală de soț și de părinte, imprimîndu-i o amprentă de artificialitate și convenționalism. Moartea soției într-un accident tragic, în timp ce el se afla în străinătate, îi răstoarnă radical existența. Yoel se
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
așa vrei, pentru că așa a decis sufletul tău vei observa cum toate drumurile ți se deschid, cum tot ceea ce faci se umple de lumină, de iubire, de bucurie! E ca și cum te-ai eliberat dintr-o închisoare a cuvintelor, a limitelor autoimpuse, a obligațiilor care uneori ajung să-ți sufoce sufletul și mintea. Te rog să faci acest mic exercițiu de introspecție și repetă-ți mental: trebuie să fac și gândește-te la un lucru pe care urmează să-l faci. Uite
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
presiunile sociale”. Un alt pasaj subliniat de cititorul care eram În 1988 suna astfel: „Ceea ce este poate unul dintre aspectele cele mai dramatice ale poeziei secolului XX este ciocnirea dintre experiența istorică și Înalta exigență a stilului modern și postmodern autoimpus. Dacă nu ar fi această ciocnire, poeții, mai ales cei mutilați de cleștele istoriei, n-ar rămâne decât martori”. În sfârșit, alte trei rânduri subliniate restabileau, cumva, o legătură mai directă cu vorbele predecesorilor, Nietzsche, Laxness, Kafka și atâția alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cuvîntul sex era grosolan, ostentativ rupt. Titlul montării rămînea Hai să facem. Mi-e clar că Benoît a făcut-o dinadins, să ironizeze retrograzii de care depindea financiar. Cenzura impusă ( bănuiesc că de cei de la Primă ie), inițial, a devenit autoimpusă. Situația Îmi este cunos cută de pe vremea comunismului, cînd am avut și eu cîteva emoții de acest fel. Și cînd mi s-a făcut silă de cei din teatru, care erau ...mai cenzori decît cenzorii oficiali!... Dar a propos de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
aflu sub influența unui eseu intitulat Cea mai frecventă formă de degradare din viața erotică; după cum, probabil, ai ghicit, am cumpărat o Culegere de articole și, de când m-am întors din Europa, seară de seară încerc să adorm, în singurătatea autoimpusă a patului meu lipsit de femei, cu un volum de Freud în mână. Uneori cu mâna pe Freud, alteori cu mâna pe Alex, adesea cu mâna pe amândoi. Da, zac singur-singurel în pijamaua cu prohabul descheiat și mi-o morfolesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
HEMATIT - piatră de ancorare și protecție, echilibrează meridianele energetice și dezechilibrele yin, dispersează negativitatea și împiedică energiile negative să penetreze sistemul energetic. Tratează timiditatea, readuce respectul de sine și întărește capacitatea de supraviețuire, voința, conferă siguranță. Ajută la depășirea limitelor autoimpuse și la tratarea dependențelor. CITRIN - vezi Centrul III CUARȚ FUMURIU - cristal de ancorare foarte eficient ce neutralizează energiile negative și detoxifică puternic corpul. Protejează contra radiațiilor. Ajută la acceptarea naturii noastre sexuale, amplifică virilitatea și vitalitatea, purifică și energizează primul
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
dar apoi ridică privirea și Își zări sora - Așa-i că - și acum pianissimo - ne distrăm - și apoi tăcu. Pentru o clipă, oglinda le Înrămă cele două chipuri. La douăzeci și unu de ani, cu mult Înainte de protezele nepotrivite și de invaliditatea autoimpusă, bunica mea era o frumusețe. Își purta părul negru În codițe lungi, prinse sub basma. Cozile astea nu erau subțiri, de fetiță, ci grele și feminine, având o putere naturală, ca o coadă de castor. Cozile purtau ani, anotimpuri, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ele devin personaje ("palpabile") ale unui teatru în negativ. Este un teatru care te minte în privința propriei lui existențe. El numai și-o mimează cu talent, cu astuție, producând în același timp stările aferente, emoțiile, aspirațiile, speranța, credința și gloria autoimpuse, dar te prinde cu adevărat în mrejele lui, astfel încât devii spectatorul fidel al acestui teatru care se oprește mereu la un pas de a exista, fără ca tu însuți să realizezi asta. Ești condamnat să privești, să participi și să aplauzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a întâmplat cu autonumirile lor? Gura mică din fața lui se strâmbă ușor, apoi zise: - Nu au ajuns la stadiul de numire. Când vorbeau despre ambițiile lor, nimeni nu-i asculta. Așa că au înțeles, - Înțeleg că, într-un fel, te-ai autoimpus?! Gosseyn folosise un ton interogativ. Individul era impacientat. - Domnule Gosseyn, rosti comandantul, și tu manifești multe calități de comandant. Sunt sigur că, printre ființele umane pe care le avem la bord, nu se află nici una. având în vedere situația specială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
într-o parte, iar ochii ei oblici păreau atotștiutori, făcând-o să pară din nou misterioasă. —Sunt dansatoare exotică. Aceste cuvinte făcură să se lase o tăcere scurtă în încăpere, înainte ca toată lumea să cadă într-o stare de blazare autoimpusă. Nu e minunat? spuseră ei scurt. Bravo ție! — Și nu este o vreme minunată pentru așa ceva? greși din nou replica Bernard plictisitorul. —Bravo ție, reuși Lisa să spună. Se gândea că ea și Jack aveau parte de partide de sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mai simplu decât a-ți defini existența prin supunere? Cel care se supune lui Dumnezeu. Sau, mai curând, cel care se supune Morții... Mă întreb dacă tot ceea ce considerăm noi a fi existență civilizată nu e altceva decât o amnezie autoimpusă, o negare a finalului. Da, știu că sună oarecum patetic și fals sapiențial (deșertăciunea deșertăciunilor), însă numai în clipa în care începi să întrevezi iminența (și nu numai, ci chiar probabilitatea) sfârșitului ajungi să înțelegi anumite lucruri, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]