921 matches
-
Gogoși” (prin care se ironiza rubrica de informații a ziarelor), „Ultime gogoși calde” (parodie a „Ultimelor știri”), o pseudocronică parlamentară comentând activitatea „Camerei deputaților din Stambul”. În fine, o rubrică de „Prospături. În stilul și cu sintaxa «Monitorului oficial»” pastișează automatismele stilului administrativ, iar „Rezbelul” și numeroase „Gogoși” - înflăcărarea fals-patriotică a jurnaliștilor. Se face haz, de asemenea, de cei care încearcă să exploateze orice eveniment politic în favoarea lor, de amatorii de știri senzaționale, de naivii care dau fiecărui gest al unei
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
lucrare în egală măsură lirică și burlescă și, în același timp, punctul cel mai înalt al histrionismului cultivat de personajele lui C. Tema de fond a piesei abordează nevoia de evadare dintr-un mediu sufocant, apăsat de practici și de automatisme golite de sens, adică evadarea din conformism. Punctul de plecare este unul real, situat în anii adolescenței dramaturgului: existența „Bandei pahucilor” de la Liceul „Gh. Lazăr”, formată din patru prieteni - Ciriviș (Urmuz, pe atunci Dem. Demetrescu-Buzău, evocat sub numele de Mitică
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presupune responsabilitate. Trebuie făcut drept. Niciun nod nu e admis să derapeze. Atunci când este făcut corect, dubla ligatură nu este necesară. Învățarea acestor gesturi se petrece între tineri cu experiențe diferite. Chiar dacă pentru chirurg gesturile sunt marcate de un anume automatism, el trebuie să-și supravegheze echipa, în special pe începători. Toate amănuntele au însemnătate, începând cu spălarea mâinilor și punerea mănușilor. Numărul ajutoarelor trebuie limitat la necesitățile stricte ale intervenției. Instrumentarul ales va conține doar necesarul, evitându-se instrumentele inutile
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pe abilitatea de a construi structuri complexe folosindu-se sinteza mecanică și respectând specificații la nivel atomic. O 40. oftalmoscopul: instrument pentru examinarea interiorului ochiului. P 41. pace-maker: dispozitiv electric cu rol de stimulator, prin a cărui implantare se asigură automatismul cardiac, controlându-se contracțiile inimii și aritmiile. 42. peritoneoscop: instrument cu ajutorul căruia se face examen endoscopic al cavității abdominale. 43. planificare familială: consilierea unor persoa-ne, inclusiv a cuplului, în ceea ce privește ajutarea acestora să-și identifice nevoile legate de sănătatea reproducerii, planificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
culturale dintre lumea în care a luat ființă Biblia și, respectiv, Coranul, pe de o parte, și lumea cititorului de astăzi, pe de altă parte, fac să fie perceput doar parțial conținutul semantic al unor nume pentru care există chiar automatisme de traducere. De aceea, în cazul câtorva nume, notele de subsol sunt obligatorii: de pildă la numele coranice al-Razz"q318, al-‘Aðm, al-Wakl și Wal și la numele biblice ’Pl ’emeÖ (gr. alQthes, șhoț alQthinós) ’Pl hakka>Ä
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
culturale dintre lumea în care a luat ființă Biblia și, respectiv, Coranul, pe de o parte, și lumea cititorului de astăzi, pe de altă parte, fac să fie perceput doar parțial conținutul semantic al unor nume pentru care există chiar automatisme de traducere. De aceea, în cazul câtorva nume, notele de subsol sunt obligatorii \: de pildă la numele coranice al‑Razz\"q318, al‑‘Að, și și la numele biblice ’Pl ’emeÖ (gr. alQthes, [ho] alQthinós) ’Pl hakka>Ä\: (gr. hQ [megaloprepgs
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
242 A. Metodologia didactică Între două exigențe - virtuozitate și creativitate 242 B. Metode bazate pe acțiune reală (autentică) 244 1. Metoda exercițiului (exersării) 244 a) Specificul și funcțiile Învățării prin exersare 244 b) Tipuri de exerciții 247 c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor 247 d) Cerințe și condiții În utilizarea exercițiului 249 2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling) 252 3. Metoda proiectelor (project method) 253 a) Conceptul de „proiect” În didactica modernă 253 b) Potențialul pedagogic al proiectului 255
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fi atacată problema este redat tocmai de această strategie cognitivă (Dumitru, 2000, p. 61), care sebazează pe raționamentul probabilistic, pe anticiparea evenimentelor, a consecințelor actului decisiv, pe reflecție, ceea ce presupune procesare de informație și decizie, ori pe reflexe, adică pe automatisme, pe deprinderi formate. Fără o disponibilitatea unor astfel de achiziții În momentul Încercării de rezolvare a problemei este greu de imaginat că s-ar putea ajunge la rezultatele așteptate (Gagné, 1975, pp. 204, 206). R.M. Gagné atrage Însă atenția că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care reducea activitatea practică cu precădere la muncile manuale, la executarea În spirit conformist a unor acțiuni după șabloane sau modele, pur repetitive sau reproductive, de imitație. În locul unei asemenea „metodologii a acțiunii”, cu șabloane, stereotipuri lipsite de sens și automatisme rigide, se impune o nouă orientare, după care practica este privită ca o activitate concretă, călăuzită de un scop și mijlocită de tehnică, ale cărei succese depind de structurarea creatoare a cunoștințelor, de dezvoltarea aptitudinilor constructive la elevi. Parcurgerea unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor deprinderi sau tehnici de lucru rămâne indispensabilă, până la ora actuală, atât producției materiale, cât și celei spirituale. Mașinile, de exemplu, sunt Încă departe de a fi preluat toate funcțiile de execuție. Și cu atât mai mult cu cât aceste automatisme și mecanisme intervin În cursul activității ca elemente care despovărează gândirea, lăsându-i câmp de manifestare creatoare, posibilități de concentrare asupra unor probleme și performanțe mai cuprinzătoare și complexe. Datorită acestui fapt, pedagogia contemporană se găsește ea Însăși În prezența
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
concentrare asupra unor probleme și performanțe mai cuprinzătoare și complexe. Datorită acestui fapt, pedagogia contemporană se găsește ea Însăși În prezența unei situații contradictorii: ea se vede nevoită să penduleze Între limitele unei metodologii cu dublă deschidere: atât spre Însușirea automatismelor, a tehnicilor de execuție, care fac munca mai ușoară, mai sigură, mai rapidă, care aduceconomie de efort intelectual și fizic, precizie și acuratețe, forță și corectitudine etc., cât și spre dobândirea unor procedee și metode de acțiune divergente față de modelele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diferite grade de complexitate etc. Învățământul actual are tendința să diversifice și mai mult registrul exercițiilor aplicate și odată cu aceasta să creeze condiții corespunzătoare de exersare, mărindu-se astfel și mai mult șansele de succes În Învățare. c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilortc "c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor" Așa cum am mai precizat, În practica școlară adeseori exersarea este legată Îndeosebi de obținerea automatismelor, adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
are tendința să diversifice și mai mult registrul exercițiilor aplicate și odată cu aceasta să creeze condiții corespunzătoare de exersare, mărindu-se astfel și mai mult șansele de succes În Învățare. c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilortc "c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor" Așa cum am mai precizat, În practica școlară adeseori exersarea este legată Îndeosebi de obținerea automatismelor, adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens, exercițiul ia adeseori forma unei simple activități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exersare, mărindu-se astfel și mai mult șansele de succes În Învățare. c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilortc "c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor" Așa cum am mai precizat, În practica școlară adeseori exersarea este legată Îndeosebi de obținerea automatismelor, adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens, exercițiul ia adeseori forma unei simple activități de repetare sau de reproducere a unor lucruri cunoscute și Înțelese deja sau a unor acțiuni motorii ori
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
forme comportamentale. Cu atât mai mult Învățarea devine formală, atunci când exercițiul se reduce la o receptare repetată În mod mecanic a regulilor, a legilor, a definițiilor de Învățat sau la aplicarea stereotipă a acțiunilor date etc., la Însușirea lor ca automatisme. Autorizarea insuficient conștientizată atrage după sine, În mod inevitabil, stereotipia reacțiilor, rigiditatea deprinderilor Însușite, de unde și dificultatea de a aplica asemenea automatisme În alte situații, diferite de acelea În care ele au fost dobândite inițial. Așa se explică de ce Întâlnim
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a legilor, a definițiilor de Învățat sau la aplicarea stereotipă a acțiunilor date etc., la Însușirea lor ca automatisme. Autorizarea insuficient conștientizată atrage după sine, În mod inevitabil, stereotipia reacțiilor, rigiditatea deprinderilor Însușite, de unde și dificultatea de a aplica asemenea automatisme În alte situații, diferite de acelea În care ele au fost dobândite inițial. Așa se explică de ce Întâlnim adeseori elevi care nu reușesc să raporteze cunoștințele Însușite (definițiile, regulile, principiile etc.) decât la aceleași exemple și situații pe care le-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un desen tehnic, de experimentare, de elaborare a unui proiect, de planificare a operațiilor și fazelor de lucru, deprinderilor operaționale de mânuire și reglare a uneltelor - mașinilor - de muncă, de a opera la un tablou de comandă etc.). În fond, automatismele sunt „procese de prescurtare a gândirii”, ele despovărează conștiința, lăsând-o să se concentreze asupra liniilor directoare ale acțiunii. Privită Însă În lumina noilor date ale psihologiei și ale cerințelor educative actuale, instrucția nu mai poate avea ca punct terminus
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
individualizarea exercițiilor operaționale tind să reprezinte ele Însele o direcție de perfecționare a metodei exercițiilor, domeniu În care cercetările experimentale sunt de-abia la Început. În acest sens, didactica modernă tinde să deplaseze oarecum accentul de pe exercițiul destinat producției de „automatisme”, pe exercițiul generator de operații mintale reversibile și de un mare grad de asociativitate, ceea ce ar putea să conducă mai direct la dezvoltarea creativității elevilor. d) Cerințe și condiții În utilizarea exercițiuluitc "d) Cerințe și condiții În utilizarea exercițiului" Datele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ori la combinarea lor; - succesiunea progresivă a exercițiilor, În condițiile respectării creșterii gradate a complexității și a dificultăților previne comiterea unor greșeli descurajante; - În execuția unei acțiuni este de preferat adoptarea unui ritm relativ rapid, de natură să faciliteze constituirea automatismelor; - variația exercițiilor previne monotonia, apariția plictiselii și a oboselii, menține atenția și suscită interesul pentru acțiune, creează disponibilitate pentru efectuarea acțiunii; o variație se poate obține prin schimbarea formei, a gradului de complexitate, a modului de execuție etc.; - verificarea imediată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tinde să nu deosebească termenii „judecată” și „propoziție” Ă judecățile ar fi „propoziții logice”. Din punct de vedere psihologic, este necesar să facem o deosebire tranșantă între aceste noțiuni, deoarece când elevul memorează pe dinafară o propoziție, aceasta constituie un automatism verbal, lipsit de o adeziune personală, de convingere, având o slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cunoașterea profundă are ca rezultat prelucrarea automată O altă posibilitate este aceea că o cunoaștere profundă implică mai multe ocazii de exersare a tehnicilor necesare pentru creația într-un anumit domeniu (de exemplu, cântatul la pian), ceea ce le face automate. Automatismul tehnicilor pare să fie necesar la producerea unor lucruri originale, cum ar fi crearea unor melodii noi. Însă această speculație nu specifică felul în care automatismul duce la lucruri noi. Poate că, atunci când o tehnică devine automată, ne putem direcționa
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]