871 matches
-
Povestirile cu caracter social, ca și cele comice, s au dovedit de asemenea eficiente În Învățarea acestor deprinderi de către copiii verbali cu autism. A-l Învăța pe copil să Înțeleagă de ce experimentează diferitele stări emoționale și să folosească strategiile de autoreglare: dificil pentru copilul cu autism este să Înțeleagă de ce se simte Într un anumit fel și cum să folosească strategiile de autoreglare pentru a putea controla amplificarea unor anumite stări emoționale. Este important pentru copil să Învețe strategii verbale care
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
autism. A-l Învăța pe copil să Înțeleagă de ce experimentează diferitele stări emoționale și să folosească strategiile de autoreglare: dificil pentru copilul cu autism este să Înțeleagă de ce se simte Într un anumit fel și cum să folosească strategiile de autoreglare pentru a putea controla amplificarea unor anumite stări emoționale. Este important pentru copil să Învețe strategii verbale care pot preveni intensificarea emoțiilor negative. De exemplu, dacă copilul se simte anxios pentru că nu Înțelege ceva, el trebuie Învățat să verbalizeze: “Nu
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
permită ruperea tuturor „barierelor”, diluarea rezistențelor copiilor, punându-se bazele unei comunicări autentice. În aceste condiții următoarele ședințe (Întâlniri) au permis utilizarea unor tehnici care au facilitat abilitarea pentru o mai bună comunicare, activarea și optimizarea resurselor creative și integrative, autoreglarea și dezvoltarea personală, optimizarea comportamentului rezolutiv-creativ În grup, promovarea cooperării și autoafirmării, dezvoltarea și exersarea capacităților empatice. Cea de-a treia și totodată ultima etapă a programului a avut În vedere validarea rezultatelor obținute pe lotul de copii selectat. Pentru
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
descoperit că e bine să propună Întâi cât mai multe teme, după care să aleagă una astfel Încât să satisfacă doleanțele Întregului grup. Exercițiul a oferit posibilitatea exercitării unor relații de cooperare și Întrajutorare. A șaptea ședință a avut ca obiectiv autoreglarea și dezvoltarea personală. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivului: a) „exercițiu de sculptură corporală” prin care am urmărit: exersarea capacităților de autoexplorare; conștientizarea conexiunilor dintre anumite stări fiziologice și anumite stări psihologice; stimularea expresivității și creativității; antrenarea capacităților emaptice
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
a celor implicați, exerciții de adaptare la diferite situații și interlocutori, exersarea de tipuri de dialog, formularea de ipoteze și interpretări, conceperea și aplicarea de modele în situații variate, studierea și cercetarea explicită a tipurilor de erori, verificarea tehnicilor de autoreglare a praxisului educațional. 1.4. Pentru schimbări de paradigme și în metodologia educației Complexitatea realității vieții sociale, a mediului, a evoluției personale generează o cerere pe măsură a formării, o prelungire a învățării de-a lungul întregii vieți, a noi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoștințelor, • în același mod, să fie amplificată și construcția lor prin integrarea experiențelor de învățare, exersarea competențelor și consolidarea la nivel aplicativ a celor cunoscute, • apoi în vârful piramidei să apară demonstrații finale, verificarea performanțelor obținute, continuarea dezvoltării prin reglare, autoreglare. Doar că acest model de organizare a procesului formării, inclus în dezvoltarea complexă a personalității educatului, poate fi extins de-a lungul evoluției individului, dar poate fi realizat și la nivel micropedagogic, pe etape de scurtă sau medie durată, adecvate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situațiilor sau modelul rezolvării problemelor prin colaborare și cooperare. ► Teorii ale construcției învățării în grup, în situații formale sau nonformale, pe baza constructivismului social. ► Teorii asupra implicării operațiilor superioare ale gândirii critice, concretizate în modele de proiectare a instruirii prin autoreglarea învățării sau de proiectare bazată pe cunoașterea întâi a dificultăților, a dezavantajelor în învățare evidențiate de/la educați și rolul facilitator al educatorului sau de proiectare bazată pe metode de analiză critică și autoreglare cognitivă. ► Diversificarea modelelor prin combinarea diferitelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modele de proiectare a instruirii prin autoreglarea învățării sau de proiectare bazată pe cunoașterea întâi a dificultăților, a dezavantajelor în învățare evidențiate de/la educați și rolul facilitator al educatorului sau de proiectare bazată pe metode de analiză critică și autoreglare cognitivă. ► Diversificarea modelelor prin combinarea diferitelor teorii, rezultând multe variante de proiectare, ca alternative adaptate la educați, la context, la obiective, la conținuturi, la management, la condițiile concrete de aplicare a unei/unor teorii, dar și cu efectuarea de generalizări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de dezvoltare și sociali Influențele sociale asupra învățării Învățarea este influențată de interacțiunile sociale, de relațiile interpersonale, de comunicarea cu ceilalți. Educatorul să faciliteze oportunități adecvate acestora, să încurajeze flexibilitatea gândirii, competențele sociale, colaborarea în contextul instrucțional, climatul stimulativ, automotivarea, autoreglarea. Diferențele individuale ca factori Diferențele individuale în învățare Ele definesc alegerea strategiilor, abordărilor, abilităților de învățare și au funcție prioritară în experiențele câștigate. Ele se referă la date ereditare, capacități, preferințe, valori culturale câștigate în mediul propriu, la moduri de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe învățarea activă (cu dezvoltarea curiozității în cunoaștere, prin reflecție și comentarea concluziilor proprii). Dar sunt și microparadigme, modele orientate spre procesele învățării: • predare și învățare, • comunicare, • reglare, • autoreglare a învățării, • afirmare a gândirii raționale și critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
principii ale personalității individului, atunci și autoeducația se poate concepe și realiza după aceiași parametri. Dar locul și rolul educatorului este preluat progresiv (în conștientizare, în raționalitate, în sistematizare, în conducere, în corelare cu alți factori, în urmărirea efectelor pentru autoreglare, în inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale acesteia, care să susțină paradigma centrării pe educație: • definește activitatea proprie în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este considerată a fi un construct (Schunk, și Zimmerman, 1994, pp 1-15), care arată modul în care fiecare individ își folosește motivația, metacogniția, comportamentul activ în participarea la procesul învățării, pentru asumarea responsabilității în acest proces, folosirea intensivă a datelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
influențele externe, automonitorizarea voinței și a percepției sarcinilor sau a sesizării consecințelor și a abordărilor greșite, efectuarea de schimbări până la obținerea performanței sau efectuarea de referințe la aspectele sociale, culturale ale contextului pedagogic. De aceea atenția trebuie îndreptată către procesele autoreglării: perceperea sarcinii și a contextului, utilizarea feedbackului, respectarea succesiunii cunoașterii și managementul timpului, introducerea etapelor de relaxare în diminuarea stresului, raportarea și la alte căi de rezolvare, comparare și verificare, combinarea autoreglării cu autoobservarea, stăpânirea artei de generalizare și modelare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogic. De aceea atenția trebuie îndreptată către procesele autoreglării: perceperea sarcinii și a contextului, utilizarea feedbackului, respectarea succesiunii cunoașterii și managementul timpului, introducerea etapelor de relaxare în diminuarea stresului, raportarea și la alte căi de rezolvare, comparare și verificare, combinarea autoreglării cu autoobservarea, stăpânirea artei de generalizare și modelare a procedurii eficiente și apoi întărirea ei, prin transfer în diferite contexte, implicarea atitudinilor și a corelațiilor cognitive sau a raportării la achiziția variatelor valori sau la linii de perspectivă sau la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferențiere. • Valorificarea rolului metacogniției (Flavell, 1976), corelată cu progresul conștientizării a stilului învățării, cu metodologia de înțelegere și rezolvare a problemelor, în căutarea critică de semnificații ale experienței acumulate și a posibilităților proprii pentru noua construcție, în autocontrolul, autoevaluarea și autoreglarea cunoașterii, în a reflecta asupra propriei activități cognitive, în a descifra perspectivele afirmării, în a lua decizii raționale, în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la situații concrete, oferă soluții, arată cum se rezolvă o teorie asupra instruirii, arată metode de desfășurare și autoreglare a proceselor. Iar educatorul-proiectant poate avea atitudine pozitivistă (respectă rolul legității, relațiilor cauză-efect, al normelor) sau interpretativă (caută căi variate de rezolvare) sau critică (analizează restricțiile, obstacolele și efectele lor asupra elementelor activității proiectate). Combinând aceste abordări și atitudini, educatorul-proiectant
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Belleau, 2000). ► Evaluarea implică și aspecte psihologice, evidențiate în analiza, interpretarea diferitelor produse ale învățării, îndeosebi acum a competențelor, căci ele reflectă procesul de adaptare la situație, la contextul pentru realizarea sarcinii, în luarea deciziilor, ca și în realizarea autoevaluării, autoreglării (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 29-31). Dar pentru că, în paradigma behavioristă, se pune în centru măsurarea (conform unor reguli, criterii, atribuții, niveluri) și apoi aprecierea calitativă, obiectivele urmărite se traduc în indicatori observabili care reflectă respectarea și raportarea la norme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în clasă (inclusiv eficiența timpului), monitorizarea obținerii performanței, comportamentul de comunicare, realizarea construcției învățării în clasa centrată pe educat, managementul clasei în condițiile învățării prin cercetare, alternative paradigme în studiul managementului clasei, abordarea managementului ecologic, managementul clasei și abordarea critică, autoreglarea învățării în managementul clasei practice, alte aspecte (comunicarea, proiectarea, centrarea pe participare, învățarea emoțională, mediul cultural în clasă), aspecte particulare ale managementului clasei (specificul contextului, categoriile de clase și medii), aplicații speciale în managementul clasei (grupurile, rolul tehnologiei, folosirea artei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Interdependența informativ formativ Vizează legătura funcțională existentă între conținutul acțiunii didactice și efectele psihologice ale conținutului acțiunii didactice. - asigurarea autorității epistemice a conținutului care urmează a fi predat; - asigurarea legăturilor funcționale între cunoștințe; - asigurarea calităților tipice explicației educaționale Reglarea și autoreglarea acțiunii didactice Presupune realizarea permanentă a circuitelor de conexiune inversă necesare între calitatea răspunsului elevului și calitatea activității cadrului didactic. - perfecționarea permanentă a proiectului pedagogic; - realizarea repertoriului comun optim; - definitivarea circuitelor de conexiune inversă externă (capacitatea cadrului didactic de autoevaluare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
reproducă și să aplice cunoștințele când va fi necesar; PREDARE - modalități concrete de realizare (Nicola, I., 2000, pp. 355356): - fixarea propriu-zisă, prin înregistrarea, păstrarea și reactualizarea informației (exerciții de fixare, transfer, repetare etc.); - controlul și evaluarea rezultatelor, ca mecanism al autoreglării EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți cu atenție fiecare din următoarele afirmații. În cazul în care apreciați că afirmația este adevărată, încercuiți litera A; dacă apreciați că afirmația nu este adevărată, încercuiți litera F. 1. Principiul
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
puncte RECAPITULARE Concepte-cheie ale disciplinei Identificați categoria din care fac parte conceptele-cheie studiate în cadrul disciplinei Pedagogie II. Exemplu: învățarea conștientă și activă - principiu didactic Concepte-cheie Categoria Prelegerea Învățământul profesional și tehnic Funcția de selecționare și clasificare Lectura explicativă Reglarea și autoreglarea acțiunii didactice Probele practice Hărțile de contur Efectul Pygmalion Modelul curricular Corelația dintre senzorial și rațional Decizia Planul Dalton Funcția de diagnosticare Cum voi face? Procedeul didactic Evaluarea continuă Cercurile de specialitate Prelungirea duratei învățământului obligatoriu Modelul Normativitatea Dimensiunea structurală
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
dezvoltarea acestuia. 4.2. Etapele deciziei manageriale Organizațiile, ca sisteme, trebuie să se adapteze permanent influenței unor factori perturbatori - exogeni si endogeni - care se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite. Este necesară desfășurarea unei activități cu caracter antientropic în vederea adaptării, autoreglării funcționării sistemului, care în cadrul organizațiilor este reprezentată de activitatea managerilor, și constă într-o înlănțuire de decizii interdependente. A decide înseamnă a alege dintr-o mulțime de variante de acțiune, ținând cont de anumite criterii, pe aceea care este considerată
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
creativă a tuturor mijloacelor pedagogice disponibile la varietatea situațiilor educaționale Întâlnite sau provocate. Aceste obiective pun În valoare o parte din funcțiile managementului, care au stat la baza activității mele de manager: - planificarea, organizarea grădiniței la nivel de sistem; - orientarea, autoreglarea grădiniței la nivel de activități de perfecționare și de cercetare pedagogică. Toate aceste funcții angajează tipuri de acțiuni manageriale, cum ar fi: a). Acțiunea de informare care include operații de: documentare, dimensionare, asimilare, memorare, simularea a operațiilor de control. b
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
dezvoltarea acestuia. 4.2. Etapele deciziei manageriale Organizațiile, ca sisteme, trebuie să se adapteze permanent influenței unor factori perturbatori - exogeni si endogeni - care se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite. Este necesară desfășurarea unei activități cu caracter antientropic în vederea adaptării, autoreglării funcționării sistemului, care în cadrul organizațiilor este reprezentată de activitatea managerilor, și constă într-o înlănțuire de decizii interdependente. A decide înseamnă a alege dintr-o mulțime de variante de acțiune, ținând cont de anumite criterii, pe aceea care este considerată
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
pe oamenii de știință și pe teologi, ca și pe filosofi. De asemenea, există teologi și oameni de știință care au reușit să împace credința în Dum-nezeu cu evoluția speciilor. Știința a studiat mult complexitatea sistemelor și capacitatea lor de autoreglare, rolul informației în acest sens, cu precădere în biologia moleculară și în dezvoltarea embrionară și au ajuns la concluzia că na-tura relațiilor este mai importantă decît materia în care acestea se exprimă. Teologii au depășit și ei viziunile unui univers
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]