683 matches
-
să fie delegată exclusiv instituțiilor producătoare ale viitorului. Ce trebuie să învețe instituțiile producătoare de viitor? Dincolo de succesele/insuccesele lor, instituțiile care și-au pus ca obiectiv dezvoltarea socială se confruntă cu o nouă problemă de structură: cum să înlocuiască autoritarismul bunelor intenții, dezvoltat în relațiile cu colectivitățile afectate și comunitatea științifică, cu o democrație a procesului dezvoltării sociale. Un parteneriat cu colectivitățile care beneficiază/suferă de pe urma suportului instituțiilor cu vocație constructivă a devenit, evident, tot mai urgent. Mai ales în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
știința este de construit. Instituțiile actuale au obținut succese remarcabile în raport cu știința, reușind să o internalizeze: au angajat specialiști, au asimilat în structurile lor rezultate ale cunoașterii științifice, au comandat studii științifice. Există și în această relație un tip de autoritarism, un monopol în cunoașterea constructivă. Este vital, în momentul de față, să completeze internalizarea științei cu externalizarea analizei științifice a opțiunilor instituțiilor. Complementar cu asimilarea comunității științifice în structurile sale de autoritate, este nevoie de construirea unei relații de dialog
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un arhetip și o metodă; o confirmă Fromm, un martor al răspîndirii acestei metode: "Trasînd o paralelă între situația hipnotică și raportul de autoritate, psihologia socială aduce o analiză nouă și originală urgentei probleme istorice a unui alt fel de autoritarism"137. Analiza are drept efect înlocuirea figurii oratorului cu cea a hipnotizatorului, substituirea elocvenței cu sugestia, a artei discursului parlamentar cu propaganda. În loc să convingem masele, le galvanizăm prin teatru, le disciplinăm prin organizare și le subjugăm prin presă sau radio
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lume părtinitoare, și orice mulțime activă este părtinitoare; mai mult, nu devine activă decît devenind părtinitoare. Așadar, după psihologul francez, și să reținem această ipoteză, coerența logică și certitudinea, calități cărora le acordăm prioritate în educație, conduc direct la fanatism, autoritarism și intoleranță. Poate că nu la indivizi, dar în mod sigur așa stau lucrurile în cazul mulțimilor 181. Și dacă este așa, atunci ce să mai credem de guvernele, partidele și mișcările sociale care, astăzi mai mult ca oricînd, au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
muncitorilor împotriva intelighenției ori a opoziției politice care militau pentru o democratizare radicală a țării. Mineriadele din 1990, în special cea din iunie 1990 (calificată de Tismăneanu ca fiind o „orgie stalinisto-fascistă de ură și violență” - p. 234), au demonstrat autoritarismul regimului Iliescu instalat după revoluție. Într-o altă lucrare pe care o coordonează (Revoluțiile din 1989. Între trecut și viitor, 1999), Vladimir Tismăneanu sintetizează duplicitatea revoluției române și a actorilor ei - însă nu despre revolta populară este vorba, ci despre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
exponenți ai eșalonului secund al birocrației de partid”, care „au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a limita dezvoltarea mișcărilor civice și politice, precum și a partidelor decise să ducă la îndeplinirea speranțelor revoluționare inițiale” (p. 19). Astfel, autoritarismul regimului Iliescu din 1990 poate fi definit prin termenul de restaurație. Scriitoarea și jurnalista Gabriela Adameșteanu (Cele două Românii, 2000) pornește de la premisa că „România a fost doar penultima și cea mai spectaculoasă verigă a unui lanț rupt încetul cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vorbesc despre disciplină ca despre un ansamblu complex normativ, interacțional și psihologic, care poate fi interpretat fără rezerve știintifice și din punct de vedere managerial. Controversele istorice privitoare la disciplină pendulează între două extreme, cea a permisivismului și cea a autoritarismului, și sunt constituite în teorii relativ distincte în cadrul pedagogiei moderne și contemporane: Teoria disciplinei permisive (liberale): își are originea în concepția lui J.J. Rousseau, conform căreia constrângerea exterioară prin dispoziții, ordine, interdicții, pedepse înăbușă manifestările spontane ale copilului, potrivit tendințelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
exercita afirmativ (de exemplu, acest fel de putere este cea a practicilor materne prin care copilul este crescut, educat, dezvoltat încât să poată deveni autonom) sau, dimpotrivă, distructiv dacă scopul de a da putere este folosirea acesteia pentru conflicte, războaie, autoritarism. 4) Puterexe "„putere" către puterexe "„putere": se manifestă atunci când persoanele își schimbă modul de viață. Poate fi eliberatoare sau poate fi neeliberatoare, depinde de sensul acestei schimbări. 5) Puterexe "„putere" contra puterii: este cea exersată de cei de jos contra
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
adevărat ca o critică puternică a segregărilor în privința accesului la locuri de muncă, a plății scăzute, a hărțuirii sexuale, a multor altor forme de discriminarexe "„discriminare". Plasarea binelui publicxe "„public" deasupra celui individual este sistematic riscant fiindcă poate conduce la autoritarism. Doar o conducere autoritară este capabilă să creeze omogenitate socială 37. Comunitarismul este văzut și ca un pericol pentru feminism, din cauza potențialului conservator al acestuia 38. Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
comemorări. Cred că acest model pseudoviril (căci nu exaltă nici virtuți bărbătești de tipul: integritate, curaj, îndrăzneală, competiție, spirit de risc) nu se potrivește educației spre valori feminine: empatie, cooperare, grijăxe "„grijă", responsabilitate. Viața politică pare mai degrabă manifestarea unui autoritarism cu mai mulți competitori pentru puterexe "„putere" decât a unui pluralism democratic în care se înmulțesc cei interesați de binele publicxe "„public" și de relația sa cu interesele personale. Toate acestea explică, alături de ceilalți factori, distanțarea femeilor de politică. Ce
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
agenda directă a liberalismului sau social-democrației. Chiar dacă feminismul își asumă uneori liberalismulxe "„liberalism"3 sau socialismulxe "„socialism"4, inamicul său rămâne prin excelență patriarhatulxe "„patriarhat", așa cum pentru liberali (de stânga, centru sau dreapta), inamicii comuni sunt colectivismulxe "„colectivism", dirijismulxe "„dirijism", autoritarismul, planificarea centralizată. Or, deocamdată, patriarhatulxe "„patriarhat" este forma de puterexe "„putere" care modelează relațiile de gen, mai ales în comunitățile nedemocratice și în cele în care feminismul nu l-a contestat cu succes. Voi defini schematic patriarhatulxe "„patriarhat" ca ideologiexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
rutină instituționalizată. De aceea, orice ideologiexe "„ideologie" a emancipării îi este ostilă 25 (feminismul cu atât mai mult). Fiind orientat prioritar spre supraviețuire, conservatorismul de stânga promovează creșterea organică a economiei de piață și a democrației din economia centralizată și autoritarismul. E un conservatorism paternalist, întreținut de dirijismulxe "„dirijism" statal. Nu reprezintă o strategie axată pe individ și drepturi, ci pe colectivități și redistribuiri. Aderența la o astfel de ideologie este atestată de barometrele de opinie întreprinse în tranziție 26, de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
murdar și nu reprezintă altceva decât un furt de la popor. O varietate de state ex-socialiste care au procedat la campanii de privatizare au avut rezultate foarte diferite. Unele au generat ordini de piață de succes. Altele au alunecat înapoi către autoritarism și au văzut cum procesul de "privatizare" duce la noi elite care câștigă controlul atât asupra statului cât și asupra afacerilor private, cum este cazul sistemului "Siloviki" din Rusia. Murdăria acelor mâini care au profitat de pe urma schemelor de privatizare trucate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cecenii pot fi torturați în voie pentru că sânt "departe" și, în plus, nu sânt nici creștini. Acest mod de a gândi este falimentar și, în final, el face din fiecare român o victimă potențială aflată la discreția primului acces de autoritarism al puterii. Indiferența românilor pentru tot ceea ce nu-i privește coboară în ograda fiecăruia și devine regula unei "societăți" din care orice reflex de solidaritate a dispărut. (Singura categorie solidară din Romînia: minerii.) 20 mai Friedgard Thoma a venit la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru prima data după mai bine de 20 de ani și pentru prima dată de la înființarea celei de-a Cincea Republici. Mitterrand a descris a Cincea Republică drept un "coup d'état permanent" (lovitură de stat permanentă), referindu-se la autoritarismul implicit al sistemului prezidențial elaborat de către de Gaulle și Michel Debré, dar, odată ajuns la putere, a fost mulțumit să lucreze în instituțiile pe care le criticase atât de sever mai bine de 20 de ani.35 Care este semnificația
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o anumită măsură, are la bază o tradiție bonapartistă mai veche care subliniază importanța unui lider puternic. În același timp, gaulismul acceptă și, într-adevăr, glorifică Republica, iar cea de-a Cincea Republică a fost o încercare de a împăca autoritarismul și republicanismul democratic. Astăzi, există câteva partide care pretind epitetul gaulist. Cel dominant este Union pour un Mouvement Populaire (UMP fostul RPR Rassemblement pour la République), partidul președintelui francez Jacques Chirac însă acesta este contestat de Rassemblement pour la France
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
principii politice generale precum egalitatea sau dreptul la autodeterminare, care acum trebuie aplicate la sfera privată, deoarece relațiile personale sunt conceptualizate ca stând la baza organizării politice, afirmându-se chiar că „relațiile bazate pe dominația masculină în viața personală sprijină autoritarismul” (Gould, 1989, p. 9). Alte analize atrag atenția asupra faptului că dominația din spațiul public se reflectă și influențează relațiile în cel privat. Feminismul radical optează pentru teoretizarea tuturor relațiilor dezvoltate între persoane ca având caracter politic și public, considerându
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
constituie un bun prilej de relaționare cu ceilalți și de exersare a comportamentelor de cooperare, Întrajutorare și Întrecere. Din păcate În școală apar și situații nefericite, atunci când unii Învățători au cu elevii relații de dominare și creează un climat de autoritarism. Deși pentru copilul curios școala nu generează anxietate, el poate Încerca, totuși, În cadrul relaționării interpersonale și experiențe generatoare de anxietate sau devalorizante, care să-i confirme lipsa lui de importanță. În astfel de situații nefericite se află cei mai mulți dintre elevii
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
lor conservatori, liberalii s-au grupat pentru a apăra interesele burgheziei. Ei au întruchipat mult timp "stînga", nume pe care l-au păstrat în Danemarca. Uneori atașate regimului cenzitar, alteori democrate, partidele liberale au păstrat întotdeauna o structură elitistă, respingînd autoritarismul plebiscitar, care-i punea în poziție de inferioritate față de conservatori. Foarte rar au avut pretenția obținerii unei majorități. A) Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. Un singur partid liberal european a reușit să aibă un guvern majoritar. Este vorba
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Aceasta n-are nici o legătură cu extrema-dreaptă reacționară, chiar dacă unii adepți ai acesteia din urmă au fost seduși la fel ca unii oameni de stînga. Totalitarismul, cel care s-a bazat pe cultul șefului ce întruchipează națiunea, stato-naționalismul etnic, centralismul, autoritarismul, autarhia economică etc. nu mai există în stare pură, cel puțin în Europa Occidentală. Acesta s-a dezvoltat în Est pe tema purificării etnice. Cu toate acestea, asistăm la apariția unor forme atenuate, mai mult sau mai puțin conștiente. 1
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în al doilea tur de scrutin, populist și organizat într-un partid de mase disciplinat, FN constituie o premieră în Franța, aceea a unui partid care prezintă caracterele sociologice ale fascismului italian adaptate apocii, adică, curățat de referințele explicite la autoritarism și la Statul absolut. FN belgian al Dr. Ferret, a cărui violență verbală exprimată împotriva emigranților depășește pe cea a modelului său francez, face efortul de a-și face un capital și nu fără succes din impactul mediatic al "efectului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu se va reduce la folosirea comenzilor, darea de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile, a normelor înțelese, pe disciplina
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile, a normelor înțelese, pe disciplina responsabilă în sens activ, participativ, constructiv, consensual. Pot exista mai multe forme de manifestare a autorității pedagogice și manageriale, între limitele extreme (magistrocentrism, autoritarism nondirectivism, lipsa de autoritate), dar literatura pedagogică nu consemnează încă asemenea clasificări, decât prin raportare la stilurile educaționale (Joița, 2000, pp. 155-175). Se poate recunoaște însă existența în activitatea educativă a autorității teoretice, științifice (a expertului), în bună parte a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mediului În care copilul trăiește și Își Împlinește experiențele. Acesta trebuie să fie bogat În posibilități, pentru ca tatonarea să fie rapidă, complexă și profundă, mai sigură pe rezultatele sale. Pe scurt, mediul organizat poate ajuta copilul. Educația tradiționalistă bazată pe autoritarism și verbalism poate duce la greșeli, căci nimeni nu poate trăi experiența pentru noi. Totuși nu se poate trece de la o extremă la alta: de la totalitarism la delăsare. Pedagogul poate construi așa numitele mânere de ajutor de care copilul poate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
-l ajute să se adapteze societății. Necesitatea dialogului În activitatea educativă cu adolescenții este o problemă care ocupă un loc larg În literatura psihopedagogică și sociologică. Numeroși sunt specialiștii care subliniază că este necesar să se evite atitudinile intempestive, indiscreția, autoritarismul cât și familiaritatea excesivă -, Înlocuind toatea acestea cu dialogul bazat pe Încredere. Acestea trebuie să fie caracterizate prin sinceritate, sprit inovator, dialog real, fără evitarea problemelor, fie ele chiar și dificile. Experiențele și cercetările arată că elevii nu numai că
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]