247 matches
-
citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
fluxului de energie, precum și de conexiunile dintre ele; mecanismele productivității biologice sunt definite ca totalitatea proceselor biotice și abiotice specifice fluxului de energie, circuitului elementelor și autoreglării sistemelor ecologice. Productivitatea biologica primară - viteza de acumulare a biomasei de către sistemele biologice autotrofe, respectiv plante verzi, microorganisme fotosintetizante și chemosintetizante, ca urmare a procesului de fotosinteză și chemosinteză Productivitatea biologica secundară - viteza de acumulare de biomasă ca urmane a activității metabolice a sistemelor biologice heterotrofe, respectiv animale, ciuperci. Testele toxicologice- instrumente prin care
METODOLOGIE din 26 martie 2005 de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168639_a_169968]
-
citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
prin această structură coloidala permite trecerea între gel și sol. Ele se hranesc în principal cu substanțe organice sau cu alge unicelulare, sunt deci organisme heterotrofe, dar unele grupe (de exemplu euglenele) în prezența luminii se hranesc prin fotosinteză, deci autotrof.Acestea se hranesc în timpul nopții cu substanțe organice din apă,fiind mixtotrofe (se hranesc și cu alge și cu substanțe organice) . Digestia se realizează cu ajutorul vacuolelor digestive. În citoplasma au loc arderi, în urma cărora rezultă energia necesară vieții și a
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
care conține în proporții diferite elemente minerale, elemente organice, organisme vii. Flora și fauna din sol (pedofauna), care contribuie la desfășurarea proceselor pedogenetice, este concentrată în pătura superioară a solului și, după modul de hrănire, este alcătuită din organisme: chimiotrofe, autotrofe, saprofage și zoofage. Datele experimentale arată că pentru formarea unui strat de sol cu o grosime de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar formarea unui strat de sol de 20 cm a durat cca. 2000-7000 ani. În
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
cât și organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre - verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roșii, diatomee) Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând Regnului Monera, încrengătura "cyanophyta". Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o datoreaza pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. Citoplasma mai conține granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanțuri, colonii sau filamente. Fiecare
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
Fitocenoza este o comunitate vegetală cu o structură și dinamică proprie, formată dintr-un număr determinat de populații de plante autotrofe, adaptate la conviețuirea în biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă producătorii și prima verigă din lanțul trofic, transformând substanțele anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
nu puteau fi clasificate nici ca animale, plante sau fungi. Deși populează, în mod special, mediul acvatic, unele protiste trăiesc în mediul umed sau în corpul plantelor și animalelor. Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor; au nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind Euglena verde, care este mixotrofă). Înmulțirea este asexuată sau sexuată. Criteriul de clasificare îl constituie modul de nutriție. Astfel, sunt: Euglena este un gen comun al lor flagelate, "Euglénophytes sp.", și sunt deseori prezente în apa
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
reproducere sexuată cunoscută. Au fost descrise peste 100 de specii de Euglenă. Marino "et al." (2003) au revizuit genul pentru a constitui un grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că acestea pot pierde coroplastele sub
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
membranei neuronuluiurmator celulele gliale:mult mai numeroase decât neuronii, au forme și mărimi variate,dif funcții în sprijinul activ neuronilor, de susținere și hrănire a neuronilor,de sinteză a mielinei 3 teci:mielina, heule, schnearnnC.Funcții de nutriție 1.Nutriția autotrofa org autotrofe produc subst org mai bogate în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
celulele gliale:mult mai numeroase decât neuronii, au forme și mărimi variate,dif funcții în sprijinul activ neuronilor, de susținere și hrănire a neuronilor,de sinteză a mielinei 3 teci:mielina, heule, schnearnnC.Funcții de nutriție 1.Nutriția autotrofa org autotrofe produc subst org mai bogate în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
Chemosinteza (din greaca "chemeia" = chimie + "synthesis" = a sintetiza, a compune) sau chimiosinteza este un tip de nutriție autotrofă în care un organism, numit chemoautotrof, sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice, folosind, în loc de energie solară (fotosinteză), energia chimică eliberată din oxidarea unor substanțe anorganice (ex. H, HS, S, HNO, Fe, NH). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
vezi și . Primul contact dintre omenire și o civilizație extraterestră poate fi benefic, dar cel mai probabil va fi periculos, șocant și se va soldă cu distrugerea noastră. Profesorul de astrobiologie Charles Cockell de la Universitatea din Edinburgh consideră că ființele autotrofe, în general, nu sunt inteligente. Asta deoarece colectarea luminii soarelui (stelare) este o foarte bună modalitate pentru a aduna energie, totuși niciodată nu se adună suficientă energie pentru că o creatură să devină inteligență. Asta inseamna ca o ființă extraterestră care
Viață extraterestră () [Corola-website/Science/314453_a_315782]
-
la conversia corbonului inorganic (CO) în compuși organici de către organismele vii. Cel mai simplu exemplu este fotosinteza, deși chemosinteza este un alt proces prin care se fixează carbonul, dar în absența energiei solare. Organismele care cresc fixând carbon se numesc autotrofe. Autotrofele includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
conversia corbonului inorganic (CO) în compuși organici de către organismele vii. Cel mai simplu exemplu este fotosinteza, deși chemosinteza este un alt proces prin care se fixează carbonul, dar în absența energiei solare. Organismele care cresc fixând carbon se numesc autotrofe. Autotrofele includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
cresc fixând carbon se numesc autotrofe. Autotrofele includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele heterotrofe pentru producerea de energie și pentru contrucția componentelor celulare. Aproximativ 258 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt convertite anual prin procesul de fotosinteză. Majoritatea carbonului este fixat în mediile marine
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
respirație, proces care are loc după fotosinteză. Luând în considerare amploarea fenomenului, este de înțeles că RuBisCO este cea mai des întâlnită proteină de pe Pământ. Până în anul 2011 erau cunoscute șase căi prin care se poate fixa carbonul în mod autotrof. Ciclul Calvin fixează carbonul în cloroplastele plantelor, algelor și în bacteria alga albastră verde. Ciclul Calvin este de asemenea prezent în bacteria fotosintetică purpurie.
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu muzica serial-integrală). Faza metișizării afirmă două paradigme, ambele utilizate atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare estetică. Prima, situată în vecinătatea fazei atomizării, relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-un fel de „pace armată” cu partenerii, într-o perspectivă de „antagonisme” bine temperate, de eventuale deschideri înspre posibilitatea suprapunerii și, apoi, a coinciderii. Lupta se dă aici cu diferențele, cu specificitățile, ce
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]