378 matches
-
de Constantin Ipsilanti - ilustrează drama individului într-o lume în declin. Elenco (1979), alt roman al lui S., așază față în față destinul unui medic și soarta unei întregi generații - tinerii revoluționari de la 1848. Într-o „alegorie a unui ciclu autumnal” (Valeriu Cristea), îmbinând documentul cu ficțiunea și folosind procedeul romantic al descoperirii unui manuscris, scriitorul radiografiază, cu instrumentele romanului balzacian, o epocă tumultuoasă, dominată de mari personalități. Nicolae Bălcescu (imaginat ca prieten al naratorului-personaj), generalul Gheorghe Magheru, domnitorul muntean Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o obsesie, o stare de disperare, de degradare senzația de funebru este permanentă în lirica bacoviană: "Sunt câțiva morți în oraș iubito/ Chiar pentru asta am venit să-ți spun" (Cuptor); 4. Singurătatea a. Camera
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stagnant și inert, opresant pentru ființă, generator, ca atare, al unei permanente tensiuni, exprimate fără vehemențe conflictuale, dar lizibilă În lamentația elegiacă a subiectului liric urmărit de imaginea „orașului Întunecat”, cu străzi, piețe și cheiuri pustii, cu parcuri În putrezire autumnală, cu „odăi stinse” etc.; spațiu ce se lăsa descoperit, În atmosfera-i mohorîtă și apăsătoare, prin parcurgerea unor itinerarii mereu reluate („preumblări”, „plimbări bolnave”, „rătăciri”), cu „panorame”, „cheiuri stinse”, „parcuri vechi” ș.a., orientate, În ultimă instanță, spre un orizont al
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
concentrează cîteva din acest repere de bază ale imaginarului spațial: „Ca jurnale vitrinele s-au deschis În cartier”, „Pupila ca o panoplie alunecînd”, „Tapetat peisaj ultim amurg În dicționar”. „Și virează foileton acest concert urban”, „Pomii Îți dăruie cărți poștale autumnale”. Dar astfel de imagini apar peste tot În versurile integraliste ale poetului: „Toate planetele au poposit În acest catalog de mașini agricole: Sena”, „miresmele se Împart ca afiș electoral”, „Știu pe dinafară vapoarele, ezitările, / Orașul, viața ta, ca tabla Înmulțirii
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poetul cântă lucruri obișnuite, obiecte și vietăți: oglinda, covorul, vioara, scrânciobul, fluturele, licuriciul, calendarul, însă acestea sunt doar pretexte, prilejuri de confesiune sau reflecție, uneori termeni de comparație sau material alegoric. La modul minor, în versuri vibrează simțăminte eterne, tristeți autumnale, doruri de ducă, nehotărâri, emoții în doi, nu totdeauna de o foarte personală expresie, ba uneori de o netezime, de o lipsă de accent dezamăgitoare, alteori însă de o prospețime și o candoare cât se poate de autentice. Oglinda e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
contribuind la trasarea unor viziuni impregnate de tristețe, în care apare formă de plural că într-un ecou al poeticii leopardiene a cuvântului vag. În alte versuri vântul și coardele de chitare adâncesc starea de depresie amplificata și de peisajele autumnale întunecate dominate de epitetul grigio. Aceste motive caracteristice pentru sicilian fac parte dintr-un univers foarte personal, făurit exclusiv în propriul laborator de creație fără contribuția lui Leopardi. La polul opus se află imaginile ce amintesc de versurile din Canturi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o manieră diferită, nu mai este prezentată aici o lichefiere a lumii care se îndreaptă lent către moarte, căci moartea este deja aici: "diminețile gâlgâie, sângele se scutură-nchegat/ și numai inimile noastre văd cum plouă/ prin seara otrăvită, de holeră" (Autumnală). Sângele și ploaia sunt cele două motive principale care sugerează curgerea, alunecarea continuă spre moarte. Pare să se producă și aici un proces de transmutare, dar nu se mai preschimbă nimic în aurul soarelui, ci se amestecă rămășițele omenirii în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în semicercurile acestuia, violența pe care o implică adjectivul participial "tăiată" sunt expresia unui zbor ratat. Ipostaza umană cea mai frecventă este cea a soldatului rănit, adesea a muribundului, într-un spațiu în care toți și toate agonizează (Cota 117, Autumnală, Coșmar). Universul este ostil, lipsește de aici orice posibilitate de găsire a calmului, a sprijinului în elementele naturii căci totul pare să fie aducător de moarte sau să provoace suferință: "Parcă ierburile răsar cât cârjele și se țin după noi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
103, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 136, 137, 139, 140, 147, 150, 158, 159, 160, 196, 200, 203, 207, 212, 215, 218, 222, 223, 224, 225, 239, 242, 244, 245, 246 Caraion. Ion Antreul poemului, 158 Autograf, 160 Autumnală, 137, 138 Cangrenă, 137, 150, 158, 159, 203 Capricii, 142 Carnet lapidar, 139, 140, 147, 148, 149, 222 Cartierul din fotografie, 212 Caseta cu inimi de fosfor, 159 Clișeu, 142 Clișeu, 212 Coșmar, 138, 141, 148 Corespondență pe un arbore
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu se poate desprinde și care va reprezenta pentru totdeauna un miracol al bunătății și al grijii materne. Deseori imaginea mamei este asociată cu motivul lacrimii și înglobată în tema suferinței, a durerii. Portretul matern apare frecvent creionat în note autumnale, melancolice: „Lângă lacul larg-înfiorat și pal, Te-am văzut în toamna rămânând pe mal, Profilată trist pe cerul sângeriu, Printre foi căzute prea de timpuriu, Cu năframa-n care căutai să-ngropi Sfâșiatul suflet risipit în stropi, Mama de departe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
înălța un monument în memoria sa. Poezia lui S. fructifică atitudini și motive din fondul comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă. În lipsa unui fundament cultural solid - cum remarca E. Lovinescu -, ceea ce ar fi putut deveni explicare metafizică a lumii se oprește la stadiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
clasă de vârstă, vin la aniversarea domniei tale cu un strop de apă sărată de la MAREA CEA MARE, cu farmecul nopților de vară pe întinderile albastre, cu zgomotul puternic, tonifiant al valului de furtună, cu gustul ușor sălciu al cetății autumnale și punându-le pe toate la un loc, bine amestecate, urez domniei tale LA MULȚI ANI, cu SĂNĂTATE și DRAGOSTE celor care vă iubesc ! Să ne întâlnim la 100 de ani și 5 minute ! MULT STIMATE DOMNULE PROF. GHEORGHE MUSTAȚĂ
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
acestei câmpii, nesfârșit de întinsă și de mănoasă, în fața căreia inima își accelerează bătăile și întregul corp simte nevoia unor aripi de zbor... Nici participarea masivă a ciulinilor țepoși, rotunzi și alerți la maratonul tradițional, luând startul la marea Olimpiadă autumnală a pelerinilor rătăcitori, dezlănțuiți în galopuri bezmetice, fără țintă, pe trasee lungi, necunoscute, ireversibile și fatale... O armată de berbeci rostogolindu-se impetuos, cuprinși de o nebunie temporară, alergând, sărind și plutind prin aer, asemenea luptătorilor asiatici, spre împlinirea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
contemporan" (1981), "Consemnări. Arta teatrului contemporan" (1982), "Contururi teatrologice" (1983). Dar, pentru a-i creiona profilul cât mai aproape de adevăr, se cuvine să așezăm, în același raft de bibliotecă, cele nu mai puțin de 26 (!) volume de poezie, începând cu "Autumnale", debutul la Ed. "Junimea" în 1985, și până la " Rondeluri antume epilog redundant", Ed. "Muntenia & Leda", 2003. Că nu e om să nu fi scris o poezie! Lirica lui Ion Toboșaru, clasică prin solemnitate, echilibru, armonie, claritate și parnasiană prin fastuosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vorba de „Sărbătoarea corturilor” sau „a colibelor” (Sukot). Ținută de evrei toamna, timp de opt zile, afară, În colibe improvizate, nu În case sau În sinagogă, această sărbătoare i-a impresionat În mod deosebit pe creștini. Este o sărbătoare iudaică autumnală, a bucuriei de după strângerea recoltei, ale cărei motivație și des fășu rare sunt reglementate În Vechiul Testament (Leviticul 23, 33-43). În timpul ceremoniilor care celebrau fertilitatea pămân tului, credincioșii evrei practicau sacrificii, dansuri rituale și rugă ciuni (Tefilat Gheșem) pentru căderea ploii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar reuși să-i întreacă măiestria. Deși bruma nu a căzut încă, frunzele copacilor oferă o gamă cromatică de o captivantă frumusețe care merge de la verdele tânăr până la maroniul brun. Nuanțele intermediare dau livezilor, văilor, parcurilor și pădurilor un aspect autumnal încântător. Este pentru prima oară, de mai mulți ani încoace, când nu mi-am dat întâlnire cu Toamna, în colțul de rai în care a trăit, a visat și a scris neprețuitul meu coleg de clasă și prieten, poetul Mihai
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj de iarnă, Amintiri din satul natal, Copaci - iarna, Iarna în Țicău, Padure - iarna ș.a. sunt ilustrative pentru ciclul hibernal, toate la un loc numărându-se printre cele mai frumoase creații ale pictorului. Într-o adevărată
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
specifică Iașului și împrejurimilor sale, pe care numai pictorii care au ajuns la o profundă comuniune cu ea și s-au lăsat pătrunși de farmecul ei au reușit să o transpună pe cartoanele și pânzele lor. Spre deosebire de peisajele estivale și autumnale, în peisajele de iarnă cromatica nu mai este difuză și învăluitoare, ci, dimpotrivă, are transparențe strălucitoare, sticloase, cu accente severe și dezolante uneori. Pitorescul iernilor lui Cămăruț, în atmosfera cărora plutește vagă nostalgia copilăriei, evocarea acelei vârste primare care persistă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
pare cuprinsă de o somnolență molatică și visătoare, respirând calmă și adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de săptămână, Tribuna are pagina sa literară care, în afară de proză și versuri cuprinde știri teatrale, artistice, recenzii de cărți sau reviste, bibliografie, cronici ale spectacolelor, critică literară... La 3 noiembrie, de exemplu, semnează poezii George Voevidca (Închinare), Dragoș Vitencu(Rverie autumnală), iar proză Eugen Liteanu (Inima - schiță); reviste noi - o recenzie a unor reviste, printre care și FătFrumos de la Suceava a dlui L. Morariu, ajunsă în al 4lea an de la fondare în septembrie-octombrie 1929. Materiale literare mai semnau: G.P. Stupcanu, T.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni de argou, articulând perioade de o savuroasă amplitudine poematică, în care răzbat ecouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
apărut în 1923 -, cu toate că, exersând, traduce din versurile lui Paul Verlaine, Francis Jammes, Rabindranath Tagore, nu lirica va fi definitorie pentru vocația lui S. Mai bogat ilustrată în reviste, poezia rămâne, totuși, doar rodul unei aspirații artistice. Ritmat în obsesii autumnale (Litanii pentru toamna mea, C-un paznic, în toamnă, Toamnă putredă ș.a.), versul se lasă purtat de nuanțele indecisului verlainian (definit de S. prin imaginea „malurilor neprecise ce despart raționalul de irațional”) către „tăcutul susur al tristeții” și al tainei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă, Întunecat, pîndește cu arcul său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de rime ale sonetului și aparenta sărăcie a celor două rime, vom porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aleasă a consoanelor și o acordă cu una dintre cele mai importante variante între textul apărut în Revue contemporaine în 1859 și versiunea introdusă în Les Fleurs du Mal, ediția din 1861: trecerea rimei din versul 13 de la "hivernal" la "autumnal". Această modificare permite introducerea fonemului /t/ și, grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să te-mbate?" Q1 Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, non-R1 Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal [...] Sminteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă? Q2 = R1 (Trad. Ion Pillat) Versurile 2 și 3 par să reproducă un schimb în discurs direct (ghilimele care încadrează întrebarea și linioara de dialog în inițiala răspunsului, care semnalează schimbarea locutorului). Alternanța
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]