1,135 matches
-
privit înlăuntrul operei lui de peste șaptezeci de ani, o adevărată conștiință a modernității. Prin urmare: Deși Izsak Martin se formează artistic la limita dintre deceniile trei și patru ale secolului trecut, adică într-un moment în care furia primului val avangardist se mai temperase oarecum, în mod legitim el se înscrie în atmosfera și în spiritul acestuia. Faptul că s-a născut mai tîrziu și că nu a fost printre fondatorii mișcărilor insurgente îl scutește de toate neliniștile și excesele revoltei
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
fost decisivă căci s-ar putea spune că i-a schimbat viața și, în mod sigur, concepția despre viață. Poet vizionar și tragic, gânditor existențial, comentator literar și politic de o luciditate excepțională, vecină uneori cu profeția, apropiat de mediile avangardiste, dar adversar al oricărui extremism străin de spiritualitate și de cultură, Fundoianu-Fondane a crezut în mesajul și în destinul operei sale și, din această cauză, nu a ținut niciun moment să se afirme cu prețul propriei demnități. "Inactualitatea" pe care
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
care volume precum Ulysse, Titanic și, mai ales, L'Exode o vor ilustra. Fundoianu-Fondane nu a aderat la niciuna din mișcările de avangardă românești sau franceze (cu excepția grupului Discontinuité în 1928) și a formulat obiecții severe la adresa suprarealiștilor. Din climatul avangardist nu reține nici retorica revoluționară, nici extremismul politic, nici măcar experimentalismul artistic, ci doar impulsul - înscris în formula sa genetică -, de a pune spiritul în stare de criză, de a cultiva o libertate împinsă până la absurd: comentariile sale asupra programului dadaist
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
Paul Constantinescu erau excelente, gustul sau nu coincidea cu cel al generației sale, iar ei îl considerau excentric. Ideile sale erau mai avansate decât cele ale compozitorilor români din aceeași generație." Dacă în anii 1930, conform propriilor mărturii, compozițiile sale avangardiste îi aduseseră reputația de "nebun", Silveștri ne apare ulterior - prin vastă să comprehensiune dirijorala - ca un anticipator al viziunii mult mai conciliante, generalizate în deceniile recente sub stindardul atotcuprinzător al postmodernismului. Mi s-au părut de asemenea fascinante referirile colaterale
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
nu anulează însă spiritul critic, căci sunt numeroase, de timpuriu, și reținerile față de ceea ce N. Davidescu numise "părțile absurde și nefolositoare", repetarea cam aceluiași "cântec" și aerul de "farsă". Adevăratul impact îl va avea futurismul la noi abia în spațiul avangardist, cu prime coagulări semnificative în jurul revistei moderniste Contimporanul, codusă de Ion Vinea și Marcel Iancu. Și Marinetti, și alți confrați de atitudine au pătruns de drept în sfera de atenție a avangardiștilor români, iar ideile lor aveau să fertilizeze solul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
la noi, Adrian Marino, futurismul "răspândește și întărește un anumit număr de principii esențiale de avangardă, și, în primul rând, conceptul-cheie de 'avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan Tzara a avut contacte strânse cu futuriștii italieni, și înainte, și după lansarea, la Zürich, într-un alt februarie - 1916 - a Dadaismului. Dacă a putut
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
caz, foarte corectă. Căci, dacă majoritatea produselor literare ieșite din aceste ateliere n-au rezistat Timpului, textele programatice ale mișcării își păstrează aproape intactă puterea de atracție. De fapt, cum a afirmat și demonstrat, la noi, tot Adrian Marino, manifestele avangardiste, începând cu cele ale futurismului, au constituit "un adevărat gen literar, de frecventat ca atare". Sinteza întreprinsă de cunoscutul teoretician asupra "retoricii" specifice manifestelor de avangardă are ca bază solidă și convingătoare tocmai textele programatice ale italienilor. Nu e locul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
scriitor preocupat exclusiv de arta scrisului. Ei rămân, practic, în interiorul ecuației totalitare, transformându-și textele în tot atâtea tribune de afirmare a unor convingeri identitare. Pentru toți acești scriitori mutilați de Istorie, gratuitatea artistică e o bizarerie modernistă, o neobrăzare avangardistă și un nonsens conceptual. Șansa generației mele, despre care am vorbit în repetate rânduri, constă în plasarea noastră pe o graniță temporală mult mai importantă decât cele geografice. Adolescenți în 1989, ne amintim destul de bine cum a fost în Republica
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
pana lui Adrian Alui Gheorghe un fenomen de relaxare a formulei poetice. Autorul acesta de-o vitalitate debordantă, de-o „angajare” temperamentală în sensul unor energii cărora nu le-ar putea pune stavilă, pare a ilustra de fapt o tendință avangardistă, cea a coincidenței creației cu viața. Nu eliberarea de sub tutela formelor consacrate (un proces deja consumat) impune în producția d-sale, cît o expansiune personală a lirismului ce-și revarsă pe teritorii largi nepotolitele materii, scînteietoare de efortul unei cuprinderi
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
Victor Ioan Popa, cu George Mihai Zamfirescu, acolo se pun în scenă spectacole importante, pe care scenografia semnată de Lowendal le face memorabile. Cîteva pagini pe care le-am citit din cronicile timpului îmi creionează personalitatea acestui artist de forță, avangardist, cu un simț fantastic al proporțiilor, un artist cu linii puternice care prind perfect tensiunea unui costum creat pentru un anume personaj sau amplasarea textului într-un spațiu genial. Voi reveni, cît de curînd și pe îndelete, cu un comentariu
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
Naum niște marijuana ca să-și pună în pipă. Poetul a zâmbit superior și a spus: «N-am nevoie de stimulente de acest tip. Îmi controlez singur stările psihedelice». Putem recunoaște aici și un fel de bravadă, tipică scriitorilor și artiștilor avangardiști (și nu numai). Bănuit că își creează tablourile sub influența substanțelor halucinogene, Salvador Dali a declarat: «Nu iau droguri. Eu însumi sunt drogul»." (pp. 269-270) Bravadă sau nu, altceva e frapant în privința episodului consemnat de Andrei Oișteanu. E pentru prima
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
a cărui unică motivație este aceea de a-i stimula creativitatea. Astfel, valența principală a „poveștii” este de catalizator al unor experiențe artistice care, prin substanța lor intimă, prin personalitatea pe care o emană, aparțin mai curând orgoliilor de tip avangardist decât unei auctorialități de expresie postmodernă. El își construiește spectacolele în afara oricărei premeditări, având drept unic gând o cât mai fidelă reprezentare a propriei identități, în ideea că arta nu este subordonată nici unui scop exterior, ci ea este, indiferent de
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
deja percepuți de către prozatorii cu cinci-șase ani mai tineri drept un grup marginal, cu o poetică interesantă, experimentală, dar care data iremediabil.” Adina Dinițoiu glosează în mai multe rînduri pe marginea acestei evaluări. Într-adevăr, textualismul combină adesea o estetică avangardistă cu un ethos postromantic. E interesantă estetica, scrie Cărtărescu, dar e datată expresia izolării, a retragerii din „universalul reportaj” care e literatura burgheză. Merită să ne oprim aici. Ar fi fost bine ca Adina Dinițoiu nu doar să ajungă la
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
nu exista o separare între unele și celelalte. Când de Kooning expune în 1953, la Galeria Janis, un nou ciclu de forme feminine, Jackson Pollock și criticii care-l susținuseră până atunci consideră decizia sa ca o trădare a idealurilor avangardiste. Astăzi, amplasate unul lângă altul, alături de desene pregătitoare, tablourile au fost punctul de vârf al expoziției de la Muzeul de Artă Modernă. De mari dimensiuni, intitulate simplu „Femeie”, trupurile diforme cu chipuri feroce sunt inspirate atât de imaginile concepute de Picasso
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
în domeniul filosofiei politice la Paris, dar în ultima vremii ani numele acesteia a fost legat de colaborarea cu Mihai Șora și Emil Stratan în redacția revistei "Academia de poezie" și mai ales de readucerea în atenția românilor a scrierilor avangardistului Benjamin Fondane-B.Fundoianu, potrivit Radio România Actualități. Mihai Șora a mai fost căsătorit, timp de 72 de ani, cu scriitoarea Mariana Șora. Aceasta a murit în 2011, la vârsta de 94 de ani. Din prima căsnicie, filosoful Mihai Șora are
Mihai Şora s-a căsătorit la vârsta de 98 de ani cu Luiza Palanciuc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52733_a_54058]
-
la Barthes despre o operă teoretică, meritul ei acesta este: de a articula altfel forma și istoria sau, dacă vreți, forma și referința. Acest nou mod de articulare pornește deci de la presupoziția că pragul literarității nu e decît o himeră avangardistă, ea însăși înscrisă într-o istorie și semnificantă în aceeași măsură în care, să spunem, semnifică „regimul alimentar”. Așa după cum acesta din urmă apare diferit raportat la sănătate de la indivd la individ și de la aliment la aliment, și pînă la
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
modernistă clar articulată înpotriva căreia să mobilizeze un program postmodernist și nici o societate de consum și o industrie informațională dezvoltată care să permită o continuare postmodernă. Chiar dacă limităm analiza noastră la acele țări esteuropene care pot revendica o importantă tradiție avangardistă și o economie de piață bine dezvoltată, diferențele în privința experiențelor literare sunt semnificative de la țară la țară. Cu puține excepții, în fostele țări comuniste rescrierea unor genuri populare (westernul, romanul de detecție, science fiction, proza pseudo-istorică) a fost mai puțin
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
familiare, drept care Dan Stanca n-are niciun fel de reținere în a zugrăvi funeraliile lui Ioan Paul II sau în a-l aduce pe scena romanului pe actualul papă de origine germană. Prin ambasadorul nostru la Vatican, Sebastian Saviel (antitradiționalist, avangardist, savuros în umorul său de libertin fără scrupule, subversiv, exhibiționist, clamându-și public libertatea de a se iubi cu un halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
nega talentul, cel puțin incipient, al unor douămiiști. Punem în chestiune exclusiv un bun gust (să zic și bun simț?) elementar. Nu noi am descoperit apa caldă și nici măcar prezumțioșii noștri urmași care se plasează pe un segment al traiectului avangardist, cu pigmenții săi obsceni cu tot, segment "fumat" în Occident cu multe decenii înapoi, fără vreun rezultat notabil. Date fiind acestea este explicabilă satisfacția cu care am citit volumul Revanșa chipurilor, semnat de poetul și publicistul Nicolae Coande (n.1962
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
de euro, și-a căpătat reputația de cea mai frumoasă clădire din România. Pensiunea prahoveană este cea mai frumoasă clădire din România. O spun deopotrivă arhitecții și turiștii, care sunt atrași de ea... ca un magnet, informează RTV.net Arhitectura avangardistă din frumoasa zonă montană, precum și serviciile de calitate aduc pensiunii nenumărați turiști Imobilul, pentru a cărei construcție s-au cheltuit aproximativ un milion de euro, e construit pe jumătate în pământ, are 20 de camere cu vedere spre lac, iar
Investiție de un milion de euro, pentru cea mai frumoasă clădire din România () [Corola-journal/Journalistic/66428_a_67753]
-
știu dacă merită un asemenea efort exhaustiv: unii sunt sclipitori pe fragmente, dar le lipsește pe mai departe suflul, alții intuiesc universuri, dar nu știu să scrie, alții sunt la început de tot.) M-au amuzat de pildă copios improvizațiile avangardiste ale lui Horia Hristov (născut în 1974), chiar așa, atinse de duhul lui Daniil Harms cum sunt: „din ascensor ieșeam tot acolo/ venea primăvara dar parcă nu venea/ vedeam o cioară dar mai târziu mi-am dat seama/ iar pe
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
Edouard Jeanneret (Le Corbusier) și Amedee Ozenfant își lansau manifestul întoarcerii la principiile ordinii clasice (de aici, probabil, disprețul lui Ion Barbu pentru sincronismul lovinescian), intitulat « Purismul», în cel de al patrulea număr al revistei L'Esprit Nouveau. După Babelul avangardist și irațional, considerat responsabil moral pentru recent încheiatul cataclism mondial perceput ca un absurd carnagiu, se apela la logică - născută din constante umane (barbiliana «consistență» din Veghea lui Roderick Usher), la raționalitate, nivelul suprem al ierarhiei estetice fiind atribuit lirismului
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
conținută, așa cum un individ cu merite evidente ar afișa o stare de mare modestie, știind că nu-l va crede nimeni. Dar se petrece un fenomen neașteptat. În virtutea atracției dintre contrarii, discursul în cauză își depășește într-un fel revolta avangardistă, puseele nihiliste, făcînd loc unui peisaj al reechilibrării, al acalmiei. Înlăturat fiind patetismul întors pe dos (un strat artificial, însă în care persistă obsesia factorului recuzat), apare priveliștea unui univers primordial. Distanțele în timp și spațiu se relativizează („cîteva secole
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
tradiția, cu modelele literare, în mod concret chiar cu amintiții săi înaintași. De altfel, ruptura s-a produs chiar la începutul traiectoriei sale poetice. Dea lungul carierei sale, prin atitudinile sale critice, prin discursul său demitizant și provocator, de factură avangardistă, prin convingerile personale intransigente, în plan politic, etic și estetic, Nicanor Parra respinge înregimentarea, convenționalul și compromisul. Adept al democrației și libertății, repudiază, în plan politic, disciplina de partid, iar în poezie desfide canonul estetic al „poeților majori”. Altfel spus
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
timpul potrivit ca spectator și consigliere John (Alec Baldwin), arhitect de succes legat însă de cosumerism prin mall-urile pe care le-a proiectat, care revede nostalgic Roma pentru a-și aminti de vremea studenției. Jack visează la o arhitectură avangardistă ca și Jerry cu punerile sale în scenă. Ca să nu lipsească și amorul în stil italian, avem și cuplul de tineri însurăței provinciali, Antonio (Alessandro Tiberi) și Milly (Alessandra Mastronardi), în luna lor de miere la Roma, tânărul așteptând suportul
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]