510 matches
-
atmosferei și moravurilor cartierului în anii 20. Mai scrie și „Foc în Hanul cu Tei". A fost un publicist și jurnalist apreciat. Jules Perahim (1914-2008) - Scenograf, pictor, grafician. Activ de la 18 ani în grupul de avangardă. Era bun prieten cu avangardiștii: Gherasim Luca, Aurel Baranga, Victor Brauner, Sașa Pană. Din anul 1940 politica antisemită a guvernului Goga - Cuza duce la pierderea cetățeniei pentru circa 200.000 de evrei. În August 1940 se legiferează legi inspirate de politica de la Nurenberg și se
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
neaveniți. Tablourile lui Perahim sunt vândute la întâmplare, unele prin licitații, altele ajung în colecții particulare și dispar fără urmă. În lumea întreagă apar pleiade de cercetători, profesori sau autori fără vreo legătură cu rădăcina românească sau iudaică a acestor avangardiști evrei, care sesizează comoara culturală lăsată la cheremul norocului! 1997 - Apare societatea de studii Benjamine Fondane (fondatori: Monique Jutrin, Eric Freedman, Claire Gruson, Isidore Zultak). Editura Vinea - România- traduce și publică o lungă serie de cărți ai avangardiștilor români. Nicolae
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
a acestor avangardiști evrei, care sesizează comoara culturală lăsată la cheremul norocului! 1997 - Apare societatea de studii Benjamine Fondane (fondatori: Monique Jutrin, Eric Freedman, Claire Gruson, Isidore Zultak). Editura Vinea - România- traduce și publică o lungă serie de cărți ai avangardiștilor români. Nicolae Tzone cercetează pe Tzara, Luca și Ianco. Paul Celan este studiat la Universitatea din Berlin în mod curent. Edituri ca Polirom, Tracus Arte, publică lucrari diverse. Profesorul Ion Pop, Geo Șerban Petre Răileanu, etc scriu intens despre Tzara
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
pe Tzara, Luca și Ianco. Paul Celan este studiat la Universitatea din Berlin în mod curent. Edituri ca Polirom, Tracus Arte, publică lucrari diverse. Profesorul Ion Pop, Geo Șerban Petre Răileanu, etc scriu intens despre Tzara, Urmuz, Luca și ceilalți avangardiști. Marius Hentea publică cartea "Tata Dada". Academia Română a produs un volum cu numele 75HP. La Editura Tracus Arte mai găsim cartea Sesto Pals scrisă de Michael Finkenthal și de Răzvan Voncu. Igor Mocanu prezintă filme ale avangardelor. Lista este interminabilă
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
și respect față de sentimentul-temelie a vieții de către autoare. De la sextină, sonet, la poem în zeci de strofe, cei 22 de autori antologați își cântă/preaslăvesc starea sacră în odă sau poezie de notație, evocatoare a aceleia pe care o promovau avangardiștii la începutul secolului al XX - lea. Ștefan Dumitrescu conferă iubirii dimensiunile universului, căci din iubire s-a născut chiar lumea, către a cărei puritate de început tânjește, deoarece lumea în care trăim a maculat și lumina divinului sentiment, singurul ce
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
de la Shakespeare sau V. Voiculescu), își declară ființa îndrăgostită ca fiind plămădită din cântec de privighetoare, cântăreața dorului de noapte și din gingășia și parfumul florilor într-o lungă așteptare, ce poate atinge nemarginile timpului. Cristina Ștefan scrie în maniera avangardiștilor, adaptându-și lexicul ultimelor domenii de înaltă tehnicitate(IT) în care se împletesc și metafore precum mosorul verde (viața) sau papiota roșie (iubirea) cu sinestezia simboliștilor sărutam movaliu. Ioan Adrian Trifan își vede iubita-iubire plămădită din chiar lumina lunii proiectată
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
și tablouri pe cuprinsul a două etaje ale expoziției. Deasemenea au fost realizate filme care durează 2/3 minute a căror generic răsună ca o sticlă însoțit și animatde compozițiile sonore ale lui Robert Cohen-Solalcare aparține grupului de muzicieni GRM avangardist,vocea sonoră e a lui Claude Pieplu care pronunță fraza enigmaticăcu un adevărat efort.Desenele însoțitoare sunt semnate Rouxel;scheciurile obținute fiind datorită metodei ,,animografiei== Fenomenul Shaduko e pe deplin justificat pentru momentul apariției sale. Referință Bibliografică: Shaduco / Paul Leibovici
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
la modeștii sau ratații artei, ci și la marii infatuați, siguri pe ei să se consume în atare ton ultimativ? Dacă nu e formă bine deghizată de histrionism sau de farsă burlescă în genul celei practicate, cu declarat sadism, de avangardiștii începutului de secol XX, atunci astfel de comportament cade sub incidență psihiatrică. Ceea ce, să recunoaștem, nu e din cale-afară de alarmant în cazul plăsmuitorului de himere, așa cum e el perceput și acceptat de semeni. Care, și ei, la rîndul lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
morbidețe Îi stârnesc pe dandy-i din epocă, deși operele lor au mult prea puține lucruri În comun, iar până să intre În arenă ceea ce s-ar numi oficial „avangarda istorică” vor trece măcar câțiva ani. Ceva mai târziu, alți avangardiști se identifică spiritului dandy nu doar prin forța negativității din operă, ci și prin stilul În care trăiesc (sau mor), se Îmbracă, vorbesc. Iată-l, de pildă, pe Tristan Tzara, echipat mereu ca pentru o mare recepție, În costumele sale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Golopenția, Ionel D. Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bagdasar, Gabriel Negri. Lipsa discriminărilor este evidentă: sunt împreună democrați filoamericani (Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul director; au mai funcționat secțiile „Teatru”, „Plastică”, „Critică și literatură”, „Spectacol”, dotate cu un secretariat efectuat
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
centrele din străinătate ale mișcării. Cele mai multe și pătrunzătoare articole aparțin lui Marcel Iancu și lui Hans Richter, fost comiliton (dadaist, apoi constructivist) al primului, la Zürich, Basel și Düsseldorf. Pictor, sculptor, arhitect, scenograf, Marcel Iancu ilustrează revista, împreună cu mulți alți avangardiști din țară și de peste fruntarii, precum Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, Mattis Teutsch, M. H. Maxy, Gropius, Le Corbussier, Kurt Schwiters. Literatură semnează Tristan Tzara (poeme românești predadaiste și versuri de avangardă în franceză), Urmuz, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Jacques G.
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Mențiuni, IV, 62-65; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 266; Călinescu, Ist. lit. (1982), 906; Jacques G. Costin, ALR, 188-192; Mirodan, Dicționar, I, 409-414; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 88-95, 186-187; Dan Gulea, Jacques Costin, avangardistul, OC, 2002, 23; Costandina Brezu, Traseul avangardistului Jacques Costin, JL, 2003, 17-20. N.I.
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
cont., 266; Călinescu, Ist. lit. (1982), 906; Jacques G. Costin, ALR, 188-192; Mirodan, Dicționar, I, 409-414; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 88-95, 186-187; Dan Gulea, Jacques Costin, avangardistul, OC, 2002, 23; Costandina Brezu, Traseul avangardistului Jacques Costin, JL, 2003, 17-20. N.I.
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
în susținerea fanatică a avortului sunt cu siguranță enervați, iritați de acest lucru. Și atunci recurg la cele mai vechi metode pentru a se elibera de adversarul care îi privează de plăcerea de a se simți lipsiți de prejudecăți și avangardiști. Astfel de metode vechi, infame sunt cele ale „vânătorii de vrăjitoare”: instigarea la linșaj, înscrierea pe listele celor excluși din societate, expunerea oprobriului public. „Vânătoarea de vrăjitoare” este tipică culturilor intolerante, adică clerico-fasciste. Într-un context represiv, obiectul „vânătorii de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
peisajelor și chipurilor reale. Doar la sfârșit, reîntors din prizonierat, pe jumătate nebun, în cămăruța în care îl găzduiește mama-codoașă, trasează pe hârtie de ambalat niște desene abstracte. Era avangarda „clasică”, extraordinarul moment al postcubismului, futurismului și formalismului. Ca toți avangardiștii, Marco Sberga este un terorist (cu dulceața eroică a acelor ani), și, într-adevăr, Giulio Drigo este terorizat de el. Iubirea sa (la fel de eroică) pentru „adevăr” este zdruncinată, ținută în șah. Lupta se desfășoară în termeni narativi atât de delicați
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de unul singur, ci de toți: „Nu indivizii arhangheli plutind peste societate; prinși în angrenaj, trăim în, prin, pentru ea. Unul reprezenta, reprezentăm toți.” Eludând proza narativă, sub cuvânt că funcția ei este îndeplinită cu mai multă eficacitate de reportaj, avangardiștii de orientare constructivisto-integralistă exaltă în schimb poezia, pronunțându-se pentru „poezia agresivă”. Asemenea artelor plastice, menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Nichifor Crainic, Ion Agârbiceanu, Ecaterina Pitiș, George Voevidca, Aron Cotruș, Lucian Blaga, D. Karnabatt. Dintre aceștia, doar Ecaterina Pitiș și (în parte) George Voevidca sunt sămănătoriști stricto sensu. Figurează, în schimb, patru reprezentanți ai „poeziei noi”: simbolistul Karnabatt, simbolist-expresionistul Cotruș, avangardistul (autohtonizant) Adrian Maniu, expresionistul Blaga. Cezar Petrescu și Crainic sunt neosămănătoriști, Agârbiceanu suportă mai curând încadrarea în poporanism. Articole și cronici semnează Dan Rădulescu, Radu Dragnea, D. I. Cucu și Victor Ion Popa. Eclectismul învederat de sumarul primului număr se menține
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu Martinescu, APF, 1996, 6; Gheorghe Dumitrescu, Victor Valeriu Martinescu și noi, APF, 1996, 6; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, 188-190; Mircea A. Diaconu, Avangardiștii la răscruce, CL, 1997, 8; Pop, Pagini, 26-36; Grigurcu, Poezie, II, 63-67; Dicț. scriit. rom., III, 117-118; Dicț. analitic, IV, 203-205; Firan, Profiluri, II, 43-44. S.C.
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
românesc că un «contra-câmp» și aceasta din pricina că luările de poziție cele mai «puriste» provin de la scriitori care ocupă poziții În zone din cele mai eteronome ale spațiului, exercitând o altă profesie principala, intelectuală sau nu, cum este cazul anumitor avangardiști din anii ’20 sau suprarealiști din anii ’40, În vreme ce pozițiile cele mai instituționalizate și permițând o muncă «profesionistă» de scriitor reveneau altora, mai curând realiști, ale căror opere puteau fi atașate Într-un fel sau altul unui program de construcție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este prezența autorilor mai tineri, aflați în plină afirmare: Radu Gyr (Piață, Carioca, Pentru o alteță japoneză), Eugen Jebeleanu (Fulgere, Revenire spre ziuă, Jertfă îndoită), apoi Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, și chiar includerea în sumar a versurilor unor avangardiști ca Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Sașa Pană, ceea ce arată o salutară receptivitate față de modernism, vizibilă și în ancheta Poezia modernistă (10-11/1934). De foarte bună calitate și destul de diversă este și proza, printre semnatari numărându-se, de asemenea, autori de
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Repere bibliografice: Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 171-172, 200; Cristofor, Țara Sfântă, II, 89-91; Michael Finkenthal, Sesto Pals sau Poezia omului ciudat, OC, 2003, 169; Paul Cernat, Sesto Pals, avangardistul subteran, OC, 2003, 179; Michael Finkenthal, Dosar Sesto Pals, APF, 2003, 10; Irina Marin, Cuvinte ciudate, RL, 2003, 43. V. D.
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
cea de solitar și înstrăinat: „N-am bănuit că târziul a venit, /că sunt singurul de la 1200 printre roboți și caii-putere”. Nu poetul deromantizează marile teme și simboluri tradiționale (cum se întâmplă în genere la moderni și în particular la avangardiști), ci, conștiință sensibilă și tragică, el înregistrează eșecul umanului, al visului himeric și al sacrului în contemporaneitate. Se întâlnește la T. și o poezie sarcastică, așa-zicând circumstanțială (pe tema războiului), dar protestul vizează deriva în totalitatea sa și la
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în remarcabilul poem Jazband cu lăutari țigani, a dat, în anii ’20 și ’30 din secolul trecut, o poezie asimilabilă unei anumite zone a avangardei interbelice românești. Cel mai „avangardist” text al său e, probabil, Madrigal icoană, mai ales prin punerea în pagină. Prin versul propriu-zis, deloc suprarealist, deloc absurd, deloc oniric, deloc hermetic, amintește, ca și prin tonul modern, declamator, de Blaise Cendrars din Du Monde entier sau de
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
adversitățile contingentului. În relație cu lirica anterioară, la V. viziunea sămănătoristă sau neosămănătoristă și inventarul aferent sunt revizitate cu amendări polemice, iar universul sufocant al orașului de provincie nu este cel înregistrat de poeții de la începutul veacului trecut ori de avangardiștii interbelicului, ci acela din vremea noastră. La fel, nostalgiile ruraliste și resentimentele, frustrările cu întemeiere istorică nu sunt tratate în maniera specifică unei ramuri a modernismului șaptezecist, patriotic-ardelenească și nedeslușit oraculară, ci desolemnizate. Colorat de un pitoresc administrat cu reticență
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]