488 matches
-
financiare internaționale care au un singur obiectiv al activității lor: obținerea profitului pe termen scurt. Acest transfer de putere a dus la concentrarea unei masive puteri economice și politice în mâinile unei elite formate din puține persoane care devin din ce în ce mai avare. Marile CTN controlează și administrează bani, tehnologie și piețele lumii, acționând numai pe baza profitului, fără a ține seama de considerente umane, naționale sau locale. Mecanismul propagandei controlate de mass-media, aservită marilor corporații, afirmă că sistemul globalizării funcționează. În realitate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
-și Îmbunătăți traiul, ci de a se Înconjura de tot mai multe bogății. De aici și sarcasmul din multe alte proverbe: „Nu bogățiile Îl servesc pe avar, ci avarul bogățiile”; „Drumul cel mai lung este pentru avar cel spre buzunar”; „Avarul seamănă cu măgarul Încărcat cu aur și care se hrănește cu paie”; „Avarului Îi lipsește tot atât de mult ceea ce are, ca și săracului ceea ce nu are”.) „Dacă vrei să faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci i-ai din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
De aici și sarcasmul din multe alte proverbe: „Nu bogățiile Îl servesc pe avar, ci avarul bogățiile”; „Drumul cel mai lung este pentru avar cel spre buzunar”; „Avarul seamănă cu măgarul Încărcat cu aur și care se hrănește cu paie”; „Avarului Îi lipsește tot atât de mult ceea ce are, ca și săracului ceea ce nu are”.) „Dacă vrei să faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci i-ai din dorințe.” (Epicur) „Duc lipsă de multe cei care-și doresc prea multe.” (Horațiu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1971 și 1972 a fost director al Editurii Meridiane, iar între 1972 și 1975, director al Institutului de Istoria Artei al Academiei. În 1977, apoi în 1981 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici. Poezia lui F. - din volumele Risipă avară (1941), Greul pământului (1943) și Maree (1945) - se află sub înrâurirea lui Rimbaud, poetul ale cărui Iluminări le-a tradus în 1945 și despre care anunța că pregătea un eseu. Și pentru F. poezia înseamnă, ca și pentru modelul său
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaștere, la baroc și la arta primei jumătăți a secolului al XX-lea - sunt, în descendența celor ale lui Tudor Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate. SCRIERI: Risipă avară, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1941; Greul pământului, cu o vinietă de A. Diaconescu, București, 1943; Maree, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Ostrovul meu, București, 1957; Dragostele aceleiași inimi, București, 1967; Țărmurile clipei, București, 1983
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
1957 (în colaborare cu Eugen Schileru); Feodor Gladkov, Cimentul, București, 1960 (în colaborare cu E. Antonescu); Isprăvile unor vântură-lume. Proză picarescă spaniolă, București, 1961; Ezekiel Mphahlele, Pe Second Avenue, București, 1967. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 7-21; Petru Comarnescu, „Risipă avară”, RFR, 1941, 7; Pericle Martinescu, „Greul pământului”, „Dacia rediviva”, 1943, 5; Perpessicius, Opere, XII, 113-116; Negoițescu, Scriitori, 427-430; Constantin Cubleșan, „Dragostele aceleiași inimi”, TR, 1967, 52; M.N. Rusu, Ion Frunzetti, CRC, 1968, 37; Piru, Panorama, 147-150; Lit. rom. cont., I
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
în colaborare cu Sorin Alexandrescu, acesta semnând secvența despre realismul critic. Sistematizat cu rigoare, studiul acoperă devenirea prozei romanești în secolul al XIX-lea, direcționându-și expunerea asupra unuia dintre constituenții tradiționali ai structurii epice - personajul. Căutătorul de adevăr, arivistul, sceleratul, avarul și inocentul - iată câteva tipuri care, exemplificate cu nume din romane celebre, aparținând literaturilor engleză, franceză, rusă, germană, română ș.a., schițează câteva orientări concludente. Cercetările de literatură comparată se lărgesc considerabil în Direcții în poezia secolului XX (1975). Dificultățile întâmpinate
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
împovărate de îndatoriri „Capi de familie” Destul de mult comentata autonomie a văduvei - femeia eliberată (în fapt, de multe ori era vorba de o pseudo-eliberare, pentru că „grupul restrâns al familiei defunctului soț își întețea presiunile) de supravegherea unui bărbat arțăgos și avar - nu era, în fond, decât o instalare în singurătate (mă gândesc la cele ce intenționau să-și țină văduvia „cu cinste” și să ofere, astfel, elemente convingătoare pentru o admitere în nucleul cimentat prin solidarități de familie) într-o solitudine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cafenelelor bucureștene, călătorit în străinătate și cu oarecare cultură, Petru Albulescu-Albastru, „director proprietar, redactor, administrator, perceptor și casier”, a scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar, original, inamovibil” și pe care îl vindea el însuși. Amestecând relatări autobiografice, comentarii politice insolite, opinii de plezirist, teoretizate ca și cum ar fi fost vorba de o concepție, numind-o „nostologie”, Albulescu obține o mixtură umoristică în marginea raționalului. El poate
TURNU BABILON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
antologiile de teatru ale lui P. conțin și piese cu subiecte desprinse din actualitatea social-politică, precum Balconul sau Clătite cu urdă și mărar, Hoțul de vulturi și, mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania. Prima „expune” o aniversare în timpul căreia se mănâncă niște „clătite cu urdă și mărar” și denunță, prin tânărul Adrian Ionescu (în final și prin rememorări ale tatălui său), degenerarea politico-morală a unui șef de șantier și a tuturor
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
concepe, în forma populară a cimiliturii, o serie de schițe caracterologice, sumare portrete caricaturale, în care surprinde defecte de ordin moral îndeosebi, precum și moravuri de-ale contemporanilor. Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost socotit primul pamflet românesc în versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri culoare. Cu ocazia
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
Lui sfântă. Origen tratează foarte serios „misterul Iuda”, nemulțumindu-se cu un verdict aprioric. Drama În care este implicat acest ucenic apropiat al Domnului nu se joacă la un nivel social sau politic, nu e o dramoletă cu un hoț avar și un stăpân naiv, ci o veritabilă dramă cosmică, avându-i ca protagoniști pe Isus și pe Satana. Origen reia, prelungește și adâncește În chip genial intuiția evanghelistului Luca. Trădarea constituie a patra ispită a diavolului, cea mai teribilă, pentru că
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
zile. Nu-și lua niciodată bagaje mai multe. Nu avea mașină și nu chema taxiul. Și nici nu fusese Întîlnită vreodată pe stradă Împreună cu altă persoană, bărbat sau femeie. Dimineața, Își făcea cumpărăturile În magazinele din cartier. Nu era deosebit de avară, dar cunoștea valoarea banului și, sîmbăta, se ducea la piața mare să se aprovizioneze, purtînd Întotdeauna o pălărie albă vara și una neagră iarna. Locatarii actuali erau scoși din cauză. Doamna Vireveau Închiriase o cameră la recomandarea unei prietene din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
lanurile de grâne. Aceasta este povestea câmpiilor noastre”. (S.Mehedinți, G.Vâlsan, Lecturi geografice ) Macii Magda Isanos Ardeau ca niște facle vii, în vârf de firave tulpini. Își înălțau râzând zglobii obrazul roșu dintre spini. I-am adunat cu mâini avare, am rătăcit în seara blândă, umplându-mi brațele de floare învăpăiată și plăpândă. Și m-am întors într-un târziu, departe câmpul rămânea, atât de singur și pustiu în urma mea. Dar când acasă-am încercat să-i strâng într-un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Gh. Holban în nefericita familie a Antoanetei Lovinescu și a căpitanului Gheorghe Holban (portretizat de M. Sadoveanu în persoana căpitanului Manoilescu din Amintirile căprarului Gheorghiță, precum, mai târziu, și de propriul fiu, atât în piesa Oameni feluriți: "un om rău, avar, grosolan, terorizând pe cei dimprejur", cât și în nuvela Halucinații). 1909-1913 Anton Holban urmează cursurile școlii primare "Al. I. Cuza" din Fălticeni. 1912 La 26 ianuarie Tribunalul Județului Suceava pronunță Sentința de divorț intentat de mama scriitorului contra soțului ei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
eu? Dar nu știi că eu nu sunt împărat? Ei doi au fost, dar eu... Eu sunt doar guvernatorul Germaniei Inferior. Aici, la Colonia Agrippinensium, în orășelul ăsta care pute a grăsime și a bălegar. Împărat e Galba, moșul ăla avar și gutos... El e împăratul Romei, nu eu! Mânios, Vitellius înghiți încă un pumn de migdale. — Eu n-am spus nimic, șopti băiatul înspăimântat. Văzuse bărbați care comandau armate și aveau faimă de oameni curajoși, dar care se închinau servili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
guvernator Capito. Ăia doi se urau, șopti Lucilius, apoi adăugă cu voce tare: Dar pe atunci se făceau mâncăruri simple, de soldați: grâu, năut și ceapă... Munca nu era așa de grea ca acum. Coborî din nou glasul: Capito era avar și, când avea oaspeți, le dădea ce era mai rău. — Flavius Valens? - bucătarul-șef înălță capul, uitând o clipă de fazanul prăjit pe care îl ungea cu miere. Ce caută Valens aici? — Poate că vrea o audiență la guvernator, zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nou în cratița cu linte. Fratele meu a luptat alături de el împotriva cattilor - și Valens a făcut bine că l-a eliminat pe Capito... Nu știți că voia să-l trădeze pe împăratul Galba? — Nu voia să-l trădeze... Era avar, era infam, e adevărat... Dar nu avea nici o intenție să se răzvrătească împotriva lui Galba - bucătarul-șef ungea din nou fazanul cu miere. Valens este un intrigant. A încercat să-l ațâțe împotriva lui Galba, dar Capito nu a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pune în umbră, va face orice ca să te elimine. Încearcă să ți-l faci prieten și să-i anticipezi acțiunile. Îți mulțumesc că m-ai prevenit. Am auzit însă că între Mucianus și Vespasianus au fost neînțelegeri grave... — Vespasianus e avar, Mucianus risipește cu plăcere toți banii care-i încap pe mână... S-au luat la ceartă pentru administrarea provinciilor din Africa. Acum însă au stabilit o linie de acțiune comună ca să cucerească Imperiul. Garanția acordului lor e Titus. — Îl cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
maestre? — Te-am auzit. 31 Banchetul dat de Vitellius în cinstea legaților Valens și Caecina în vila ce-i fusese pusă la dispoziție de rectorul din Ticinum fu atât de somptuos, încât magistrații orașului rămaseră muți de uimire, iar cei avari înghețară de spaimă. A doua zi ploua, iar împăratul vizită taberele, îi lăudă pe soldați, cărora le oferi bani și vin, și nu-i băgă în seamă pe auxiliari. Porunci ca batavii să fie trimiși în Germania, iar galii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dar atent să nu ridice glasul: — Nu-i nevoie să fii prezicător, cum este ajutorul nostru de bucătar, ca să înțelegi că se va întâmpla o catastrofă. Vitellius dă un banchet după altul, ascultă de sfaturile celor mai josnici și mai avari indivizi din orașul ăsta, înșfacă bani de pe unde poate, trăiește în lux și crede că are sub control tot Imperiul... Nu vrea să audă ce se întâmplă în provincii. Lucilius își scărpină nasul ascuțit. — Mie mi se pare că împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de pe zare. În alb, domnița blondă, în noaptea ideală, De sus, de la fereastră, ca-n vis ieși afară, Scăldată în sineală, ea rîse-n noaptea clară... O, cât a râs domnița în noaptea de sineală... * Vobiscum În cercul luminii comun și avar... Mă zguduie de mult un plâns intern; Și-acest fel ( de-a fi ) va fi etern Și de nimic, pe lume, nu tresar. ... Dar vai, acei învinși, pe veci pierduți... Ori în taverne, ori în mansarde; Și acei nebuni, rătăcitori
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Ele mă construiesc pe mine, redându-mi încărcătura lor din tot ce eu am pierdut, din tot ce ele au păstrat. Generozitatea lor se revarsă asupra mea ca o pildă a dărniciei. Mi se dăruiesc și îmi dăruiesc mie, risipitorul avar. Scriu și scrisul mă descrie împotriva mea. Nu-i chin, nu-i dramă, nu-i „textualism“. E doar uimire și bucurie. Aproape că simt ce-a vrut să spună Flaubert cu „Madame Bovary, c’est moi“. Doar că-i minciună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Eu vin de-aici, de nu știu unde vin, În mine taina și-a săpat stigmatul, Am strâns avar parfumul meu de crin Chiar de m-am înfrățit cu necuratul... Pe drumul vieții, colindând haihui Cu toți neconformiștii laolaltă, Sorbind cu saț din vinul meu gălbui, Sub pași simțeam pământul, cum tresaltă, Poteci tăcute șerpuind, plângând, Ca-n coapsa
CINE? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83764_a_85089]
-
nu e o pretenție supărătoare!... Ce noroc că Drăgănescu a venit după prinț. Toată grija lui e să nu se poarte nevrednic de a fi succesorul unui așa personagiu. Nu e gelos ca să nu fie mitocan - crede el! Nu e avar ca să nu fie mitocan, nu e mojic - idem. Vinurile - en gros - sunt acolo departe, în Dealul Spirii, unde era Hanul lui Drăgan, acum Mare depozit, iar casa de locuit, delicioasă, pe Lascăr Catargiu. Drăgănescu, de altfel, e vicepreședinte la Camera
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]