277 matches
-
în tavanul sălii finale la minus 45 m. Avenul nu are speleoteme deosebite. Se remercă câteva zone cu cristale și scurgeri parietale. Nu au fost făcute studii speciale dar au fost identificate exemplare de Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. Intrarea în aven a fost blocată.
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
află în zona Valea Rea - Cornu Munților la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin în partea nord-vestică a platoului carstic Padiș. În 1986 o echipa formată din Liviu Vălenaș și Adrian Vălenaș de la Z Oradea descoperă o gură de aven , situată la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin. Avenul este explorat abia în 1987 până la o strâmtoare situată la -29. Obstacolul este derocat și se descoperă o succesiune de strâmtori care duc pe buza unui puț, din care răzbate
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
altitudine în apropierea golului alpin în partea nord-vestică a platoului carstic Padiș. În 1986 o echipa formată din Liviu Vălenaș și Adrian Vălenaș de la Z Oradea descoperă o gură de aven , situată la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin. Avenul este explorat abia în 1987 până la o strâmtoare situată la -29. Obstacolul este derocat și se descoperă o succesiune de strâmtori care duc pe buza unui puț, din care răzbate zgomotul produs de un curs de apă. Explorările avansează greu
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforată de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcadă: la dreapta (est) un mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
versant) se deschide o dublă arcadă: la dreapta (est) un mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deschideri peretele avenului mai are până la buză circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumătatea acestei pante în peretele
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deschideri peretele avenului mai are până la buză circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumătatea acestei pante în peretele din dreapta pe lângă care coborâm se deschid două mici guri de
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția Liviu Vălenașde la "Z" Oradea, cel mai "productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de intrare, Sala lacului temporar și cinci scurte galerii. În 1984 Liviu Vălenaș și Gabi Halashi, explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei V, îl depășesc și descoperă o galerie
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforata de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcada: la dreapta (est) un mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
versant) se deschide o dublă arcada: la dreapta (est) un mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deșchideri peretele avenului mai are până la buza circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumatatea acestei panțe în peretele
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deșchideri peretele avenului mai are până la buza circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumatatea acestei panțe în peretele din dreapta pe langă care coborâm se deschid două mici guri
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
mai poartă denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la 1166 m altitudine, are o formă ovala de 6/3 m. Chiar de la gură începe succesiunea de puțuri, coardă de coborâre se leagă de bradul cel mai apropiat. Prima săritoare de 10 m e colmatata parțial cu trunchiuri
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
apă care udă speologul în timpul coborârii. Imediat urmează vericala de 11 m unde coardă se amarează tot de piton că și pe următoarea de 8 m. După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este parțial explorat și poate oferi surprize celor curajoși. Din punct
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este parțial explorat și poate oferi surprize celor curajoși. Din punct de vedere biospeologic această peșteră este încă puțin cunoscută; s-a descris de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra, element complet dispărut astăzi din fauna Munților Apuseni, precum și un craniu de Bison priscus, ambele la suprafață aluviunilor din porțiunea de coborâre în aven.
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de o concrețiune verticală
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Florin Oprea, Sorin Sarbu, Aurora Câmpeanu, Iosif Pop, Dumitrescu Mircea, Mateica Simion, Ovidiu Micu... Clubul a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km. În zona nou descoperită se află cinci lacuri subterane din care Lacul Minunea Mununii este cel mai mare din România. În Avenul din Șesuri, Viorel Roru Ludusan descoperă Galeria Șerban lungă de 230 m. În Peștera Jgheabul lui Zalion, cea mai dificilă peșteră din România, într-o expediție la care au participat mai multe cluburi, Viorel Roru Ludușan descoperă, explorează și cartează
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
este un aven de dimensiuni medii din Munții Trăscău, Apuseni. se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata, aproape de vârful despădurit al Pietrei Ceții. Consultați localnicii. Cunoscut de localnici din cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatră Ceții a stârnit curiozitate și a născut legende. A fost explorat pentru prima dată în 1982 de o echipă a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatră Ceții a stârnit curiozitate și a născut legende. A fost explorat pentru prima dată în 1982 de o echipă a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe o lungime de 68 m. Anii următori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatră Ceții. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe o lungime de 68 m. Anii următori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatră Ceții. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de -86 m. Lungimea totală a galeriilor este de 120 m. Avenul din Piatră Ceții s-a dezvoltat prin dizolvare pe fracturi majore a calcarului de către apă
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
următori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatră Ceții. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de -86 m. Lungimea totală a galeriilor este de 120 m. Avenul din Piatră Ceții s-a dezvoltat prin dizolvare pe fracturi majore a calcarului de către apă de precolație. La intrare se prezintă că o dolina spartă, după care un puț larg, întrerupt de o treaptă la -30m, ajunge la -48m. Intrarea
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]