13,650 matches
-
Publicitate În timpul liber îmi place să joc jocuri online, nu din astea complicate și care necesită bătăi de cap și instalare ci jocuri gratis care nu trebuiesc să ocupe spațiu pe calculator. De cele mai multe ori le prefer pe cele de aventură sau strategie pentru că mă fac să fiu lipit de ceea ce se petrece în joc și mă motivează să câștig. Îmi mai plac și cele cu mașini, fiind un pasionat înrăit de tot ce înseamnă automobile. Pentru weekend se potrivesc de
Publicitate [Corola-blog/BlogPost/94590_a_95882]
-
Ofelia Prodan Iarna e cald și bine în canal. Sandu se cuibărește sub pătura murdară și citește cărți de aventuri la lumina lumânărilor. Șapte câini stau în jurul lui și-l privesc. Dintr-o pungă de plastic, Sandu scoate câte un chiștoc, îl aprinde în căușul palmei și trage cu năduf, apoi scoate grijuliu dintr-un ditamai rucsacul soios mâncare primită
Sandu și cei șapte cerberi by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3894_a_5219]
-
În timpul și în cercul acestei muzici ucigătoare, turbate, demențiale, avertizând despre sex, blue jeans, electronice, explozive, lumină-ntărâtată în jurul și în forma cercului rupt, visul plecării, al trecerii pe lângă paradisul infernal avertizând despre greșeala necesară a drogurilor sufletești. Sângele întunecat al aventurii. Și nimeni sau mult, mult, tot, tot, urlat, cerut în noi. Vrea, vrem, nesățioșilor, o distracție prea liberă, sălbatică, precum un urlet. E cineva străin? Sălbatică ură contra falsului de toată mâna, a trecerii pe lângă dureroasa fericire a unei singure
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
asurzește pe toți uneori cădea melancolic pe gânduri ochii i se făceau galben-albăstrii mustățile vechi i se îndreptau după urechi îi atârnau ciorchini de clepsidre „știi - eu n-am avut adulteță am avut numai pubertate și senectute alfabetul e o aventură nu merită să faci profeții” pe scurt era un zeu imprecis cumsecade Nu sună nu anunță deschide ușa cu capul zice că e ortodox aprinde cinci lumânări pentru vii tropăie în podea se-așează la birou și-mi anchetează un
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
a umplut de întuneric, niște urlete sinistre au prins a bântui prin întreg refugiul acela. .M-am trezit în acea dimineață mai tulburat ca oricând și, vreme de mai mulți ani, până acum, n-am scris nimic despre această stranie aventură a sufletului meu.
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
se construiește pe trei planuri: imaginea interbelicului Eugen Ionescu din jurnalele congenerilor săi, așadar contextul biografic, în al doilea rînd contextul cultural și în fine contextul operei, care la Ionescu traduce fidel obsesiile vieții. Schimbare de decor Fără îndoială că aventura conștiinței identitare se cristalizează pentru Eugen Ionescu o dată cu prima mare schimbare de decor din piesa personală: mutarea de la Paris la București. Se simte exilat va spune mai tîrziu ("la-bas, je me suis senti en exil", apud Matei Călinescu). Dacă citim
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
din Oldenburg, locul unde s-a așezat cu ceva timp în urmă după un periplu universitar plin de vervă și frenezie (Hochschule für Kirchenmusik din Heidelberg; Hochschule für Musik din Frankfurt; Fachakademie für Kirchenmusik din Bayreuth). Mi-a povestit despre aventura proiectelor ei de acreditare a muzicii românești în mediile academice germane, mult prea puțin familiarizate cu, de pildă, muzica noastră bizantină, cu creația lui Enescu ori a compozitorilor români contemporani. Drept pentru care a purces la o adevărată cascadă de
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar tocmai această aventură a sculpturii noastre de for, de multe ori dramatică și hilară în același timp, semnalează prezența exemplară și, de multe ori patetică, a artistului în Oraș; ca o condiție a existenței Orașului și ca o garanție deplină a demnității sale
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
narativ și povestirea pe care el o produce, între acestea și povestirile secundare pe care ea le înglobează și așa mai departe. Cu o plăcere și ingeniozitate parcă mai mari ca oricînd, Genette parcurge, antrenîndu-l și pe cititor în această aventură a radiografierii unei figuri, toate cazurile și subtipurile ei, probabile și improbabile, în domenii și la autori dintre cei mai diferiți: astfel în literatură, inconturnabilii preferați Proust, Borges, Valéry alături de Sterne, Diderot, Cervantes, Michelet, Goethe, Stendhal, Robbe-Grillet, Homer, Virgiliu, Saint-Amant
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
suspect de nevinovată introducere într-o poveste ale cărei puncte de interes sunt plasate orbitor în cu totul alte zone ale narațiunii. De altfel, până la finalul Inspecțiunii, nimeni nu mai face vreo referire la scena din berărie! În schimb, întreaga aventură a celor trei camarazi porniți să dea de urma lui Anghelache pentru a-l avertiza că îl paște controlul este suprasaturată cu indicii manipulate expres pentru a inculca și a consolida în cititor absoluta certitudine a culpabilității lui Anghelache. Toate
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
Petre Stoica, evoluînd către capitală, s-au înscris pe ambițioase orbite proprii. Leonida Neamțu, socotit de autorul Fluxului memoriei drept o mare speranță a poeziei noastre, a renunțat bizar la poezie, cu mult înaintea prematurului său sfîrșit, în favoarea romanului de aventuri, iar Sina Dănciulescu (născută în 1934) a intrat într-un nemeritat con de umbră. Avem impresia că numele d-sale e pentru tinerele promoții de literați ca și necunoscut. O ediție ce pare completă a creației acestei poete din Craiova
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
nici în clin, nici în mânecă, cu U.E. și cu integrările. Succesul lor provine din intuirea constantelor psihologice ale românilor: teama de schimbare și spaima de risc. De ce să dăm din mână pasărea comodă a muncii la stat, când orice aventură pe cont propriu se termină c-un faliment? Ce treabă avem cu Europa, când la noi acasă ne simțim atât de bine, cunoaștem pe toată lumea, găsim soluție la orice problemă? Cu insignifiante excepții, n-am dat nici mari exploratori, nici
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
aleseseră pentru el, când suporta tot felul de „șicane sociale”, de discriminări din pricina originii burgheze și, încă mai grav, ca odraslă de preot greco-catolic, silit să trăiască mereu la margine și după „debarcarea” în Capitală, constrâns la ceea ce el numește „aventura singurătății” și la munci umile, îndeplinite pentru a supraviețui. Chiar și atunci, în atât de rele circumstanțe exterioare, focul lăuntric nu se stinge, patima literară se menține vie în el, puternică, activantă, capabilă să-l proiecteze în „paradis”, un paradis
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
Jurnalul de la Păltiniș de G. Liiceanu. Am enumerat numai o parte din transpunerile sale din literatura noastră ca introducere la dialogul de mai jos privind apropierea și raporturile sale cu viața culturală și spirituală românească. Nicolae Mareș - Cum a început „aventura” cu țara noastră și românitatea ei? Ireneusz Kania - Am să plec de la următoarea remarcă: prietenia mea cu literatura română este, într-un anumit grad, un element de seamă în viața mea, nu și unic, din complexul emoțional și intelectual mai
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
de muncă, ca traducător și exeget al operelor scriitorilor români, vreau să folosesc acest prilej pentru a-mi exprima profunda recunoștință pentru tot ce mi-a dat cultura românească. Ca și pentru tot ce îmi va da în continuare. Căci aventura mea cu România continuă.
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
intelectuală, ea nu a căzut niciodată, așa cum ni se întîmplă multora, de nenumărate ori, în ierarhizări dogmatice și în exclusivisme grăbite. Deschisă în egală măsură către arta de tip tradițional și către experiment, către gîndirea de tip academic și către aventura limbajelor și a mijloacelor, ea a știut permanent să-și dozeze observațiile în așa fel încît fiecare artist și fiecare tendință să-și dobîndească locul legitim în peisajul larg al expresiilor artistice. Ultimul deceniu, singurul în care am trăit cu
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
nominalizat e unul de istorii, categorie a prozei scurte nu foarte încercată la noi, dar intrată la loc de cinste în literatura lumii odată cu romancierii sud-americani ai marelui boom, cu titlul Imperiul generalilor tîrzii și alte istorii, editată cu mari aventuri la Dacia clujeană. Editura ieșeană T a publicat acum o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză. Istorii - cuprinzînd opt texte, unele dintre ele apărute deja, mai ales în
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
bretoniană, ce aduc aminte de dicteul automat: poemul e definit ca “succesiune de hazarduri”, se invocă “partea revelatoare a hazardului”, “acele “armonii deșteptate de întâmplare” ori - în variantă metaforică - “izbirea în argint a neprevăzutului”, “scăpărarea neașteptatului”. Nedefinitul, miracolul, magia, impalpabilul, aventura totală intră, de asemenea, în vocabularul curent al autorului de manifeste. Cuvântul “suprarealism” nu mai este rostit în aceste pagini, însă toate drumurile duc, de-acum, către el. Oricât de sumar am parcurge acest itinerariu, e destul de limpede că el
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
că ai păstrat doar o stare a lecturii, că puținele lucruri întâmplate între coperte s-au retras înapoi în carte pe nesimțite. Efect care, în timp, se poate arăta insuficient. Or, talentul lui Sorin Catarig merită mai mult decât o aventură literară temporară, lipsită de orgoliul autorului adevărat, mulțumindu-se doar cu întâmplarea unui nume adunat odată pe-o carte. Sorin Catarig - Unele considerații asupra tehnicii salvării aparențelor, Prefață de O. Nimigean, Editura Versus, Iași, 2003, 166 p.
Un posibil romancier by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13318_a_14643]
-
marele poet și-a presimțit, în mod frapant, sfîrșitul. * La Bistrița, apare o nouă revistă, Litera Nordului. Numărul 1, anul 1 din 2003 promite, ca să zicem așa.Așteptăm urmarea. Un primar bătăuș “PNL-PD se va reînscrie la Tribunal” anunță ZIUA aventura de domeniul suprarealului prin care trece alianța Dreptate și Adevăr prin tribunalele din România. După ce li se dăduse de înțeles că li s-a admis înscrierea la Curtea de Apel București, cele două partide au aflat că și această Curte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
Les deux magots, - unul din meterezele metafizice ale lui Sartre, - numele pe românește, i l-a dat pe ziua de 28 oct., curent, cu un puseu inspirat criticul Mircea Iorgulescu stabilit la Paris mai demult, invitându-mă la o cafea. Aventura am ținut s-o notez, întrucât face parte dintr-o istorie literară intimă... Mai fusesem o dată aici ceva mai înainte cu Dody, prietenul meu canadian din Toronto. În ziua aceea, cu el împreună, dădusem de mâncare vrăbiilor franceze. Acestea, observ
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
tradus acum în românește sub titlul Schimbarea la trup) un extraordinar succes de public și de critică . În 1996, romanul a fost cea mai tradusă carte franceză a anului, înaintea Testamentului francez al lui Andrei Makine. Schimbarea la trup autorelatează aventura fantastică a unei tinere care se transformă, sub privirea celor din jur, în scroafă. Povestea metamorfozei (care a stîrnit referințe culturale multiple, de la Metamorfozele lui Ovidiu, la Kafka, Boris Vian sau Eugen Ionescu) este dublată de o pildă morală prin
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
în România. Criterion Publishing o va distribui în S.U.A. și în România. Nu va fi chiar o „reeditare”, ci, în primul rînd, o revizuire, o completare corectă. De asemenea, voi încerca să aduc la zi notele bibliografice. - Vorbiți-ne despre „aventura” traducerii prozei lui Eliade. Cum îți selectat textele pe care le-ați considerat că trebuie să primească un „veșmînt” și în limba engleză? - „Aventura” traducerii prozei lui Eliade a fost, pe de o parte, o muncă dificilă, iar pe de
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
o completare corectă. De asemenea, voi încerca să aduc la zi notele bibliografice. - Vorbiți-ne despre „aventura” traducerii prozei lui Eliade. Cum îți selectat textele pe care le-ați considerat că trebuie să primească un „veșmînt” și în limba engleză? - „Aventura” traducerii prozei lui Eliade a fost, pe de o parte, o muncă dificilă, iar pe de alta, o plăcere, mai ales cînd se publica ceva din ceea ce traduceam. Cînd am fost pregătit să scriu Rădăcinile..., am tradus tot ce a
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
mare gînditor, savant, scriitor, profesor, prieten, român - ați învățat limba română ca să-l puteți citi/ cunoaște/ simți „în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai - pe care a trăit-o și Eliade în tinerețe, cînd a învățat italiana pentru a-l citi pe Giovanni Papini în original și pentru a-i vorbi, cînd s-au întîlnit în Italia, aceeași limbă. Cum
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]