KorAP: Find »[drukola/base=axilar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...28 >

679 matches

Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591

vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
ficat. Eferențele acestor stații drenează spre trunchiurile subclaviculare și bronhomediastinale. Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este inervat segmentar de cele 12

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760

cu neuropatie - probabil în urma traumatismelor repetate; arteriopatia severă și lichenul plan pot afecta, de asemenea, unghiile. Toate acestea trebuie luate în considerare când facem diagnostic diferențial al onicomicozelor. Alte infecții micotice cutanate sunt prezente adesea în zona pliurilor (submamar, inghinal, axilar), la pacienții cu DZ cel mai frecvent agent etiologic fiind Candida. Leziunile sunt eritematoase, umede, acoperite de mici plăci albicioase cu leziuni satelite în jurul leziunilor. Dermatofiția este frecvent întâlnită la pacienții cu DZ. Ea se poate manifesta ca tinea pedis

Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
importantă. Se poate evidenția infiltratul inflamator. Diagnosticul diferential include stomatita candidozică, nevul spongios alb („white sponge nevus”), keratoza posttraumatică și stomatita nicotinică (19). 4.4. Acanthozis nigricans este o maladie caracterizată prin hiperpigmentare și hiperplazie epidermică care afectează adesea zonele axilare, submamare, inghinale și gâtul. Poate fi generalizată în forme mai severe. Este asociată cu doua tipuri de maladii - maladii maligne și maladii endocrine. În diabetul zaharat, este asociată cu rezistență la insulină. O ipoteză consideră că excesul de insulină concură

Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593

scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este apreciată de acestea. Accesul se realizează printre mușchii pectoral mare și latissimus dorsi, fără secționarea musculaturii (ca în abordul posterior). Accesul la coasta I este bun, în special la arcul posterior (greu abordabil prin acces anterior) (fig. 4

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Dacă există coastă cervicală aceasta este înlăturată odată cu coasta I. Dacă se constată că spațiul costoclavicular nu este suficient de larg se poate practica și rezecția parțială a coastei II [11, 12] Se poate practica suplimentar simpatectomie toracală înaltă. Accesul axilar poate fi îmbunătățit prin utilizarea toracoscopului ca sursă de lumină și vizualizare a detaliilor. În prima lună postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

extinde și în afara toracelui, afectând organele și ganglionii limfatici abdominali. Metastaze limfatice și hematogene se găsesc la autopsie la jumătate dintre cazurile de mezoteliom pleural malign difuz. Sunt afectați ganglionii limfatici hilari și mediastinali și ocazional, ganglionii celiaci, cervicali sau axilari. Metastazele sunt raportate frecvent la nivelul plămânului, ficatului, rinichilor, suprarenalelor și mai rar în os, splină, pancreas, SNC [30]. Aspect microscopic Din punct de vedere microscopic, mezoteliomul pleural malign difuz se formează din celula stem mezotelială pluripotentă, existând trei tipuri

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
bilateralitate lichidiană, pe partea unde cantitatea de lichid este mai mare. Controlateral se va face o pleurotomie minimă, pentru ca bolnavul să poată suporta ventilația pe un singur plămân. Primul port pentru toracoscop se inseră în spațiul VI intercostal pe linia axilară posterioară, mai sunt necesare încă două porturi, care vor respecta principiul „triangularizării”. Ele se vor crea în funcție de conformația anatomică și aspectul endotoracic, în spațiul III-IV, respectiv VII, pe linia axilară anterioară [10]. Manevra cea mai greu de realizat este deschiderea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pentru toracoscop se inseră în spațiul VI intercostal pe linia axilară posterioară, mai sunt necesare încă două porturi, care vor respecta principiul „triangularizării”. Ele se vor crea în funcție de conformația anatomică și aspectul endotoracic, în spațiul III-IV, respectiv VII, pe linia axilară anterioară [10]. Manevra cea mai greu de realizat este deschiderea pericardului aflat în tensiune. Se poate efectua o puncție pericardică sau un mic punct de fulgurație electrică, prin care se va evacua lichidul (fig. 5.60). Este momentul în care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197

este grosimea pliului cutanat, normal mai mic de 1,5 cm în regiunea toracică, abdomen și coapse. -Examinarea cavitatii bucale prin inspecție și cu ajutorul spatulei linguale (fig.44) -Sistem limfo-ganglionar (inspecție, palpare) se refară la ganglionii superficiali din regiunea cervicală, axilară, inghinală, bilaterală, care sunt vizibili și ușor de palpat; tumefierea ganglionilor se numeste adenopatie (fig.45). Ganglionii superficiali se inspectează (fig.46) (fig.47) (fig.48) și se palpează pentru a determina tipul adenopatiei. -Caracterele adenopatiei: localizarea, mărimea ganglionilor, forma

Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

mod real și de aceea în unele instituții cateterele arteriale sunt atașate la sisteme de alarmă pentru identificarea deconectărilor. Pentru monitorizarea invazivă a presiunii arteriale, în afară de artera radială mai sunt folosite artera femurală și, foarte rar, artera brahială și artera axilară. Introducerea unui cateter mic într-o arteră cu flux crescut este considerată de unii ca ducând la minimalizarea riscului de tromboză. Dezavantajele canulării arterei femurale includ dificultatea fixării cateterului pentru prevenirea cudării acestuia și menținerii igienei la locul de puncție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgia coronariană miniinvazivă Bolnavul este poziționat în semidecubit lateral drept. Artera mamară internă stângă este recoltată sub ghidaj toracoscopic. Trocarele sunt introduse prin trei incizii de circa 15 mm în spațiile intercostale III, IV și V de-a lungul liniei axilare posterioare (93) sau în spațiile IV și VI pe linia axilară mijlocie și în spațiul V pe linia axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mamară internă stângă este recoltată sub ghidaj toracoscopic. Trocarele sunt introduse prin trei incizii de circa 15 mm în spațiile intercostale III, IV și V de-a lungul liniei axilare posterioare (93) sau în spațiile IV și VI pe linia axilară mijlocie și în spațiul V pe linia axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu intercostal. Ramurile arterei mamare interne sunt cauterizate sau ocluzionate cu clipuri

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Trocarele sunt introduse prin trei incizii de circa 15 mm în spațiile intercostale III, IV și V de-a lungul liniei axilare posterioare (93) sau în spațiile IV și VI pe linia axilară mijlocie și în spațiul V pe linia axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu intercostal. Ramurile arterei mamare interne sunt cauterizate sau ocluzionate cu clipuri. Dificultatea recoltării sub ghidaj toracoscopic a arterei mamare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

determinări clinice și paraclinice, care duc la definirea factorilor de prognostic și a factorilor predictivi . Tehnicile noi, care realizează studiul biologiei cancerului mamar, au permis identificarea și evaluarea unor markeri moderni, care se adaugă celor clasici (volum tumoral, numărul ganglionilor axilari pozitivi, etc.) [40]. Punctul de plecare a tuturor tehnicilor de biologie moleculară este extragerea ADN din țesuturi sau culturi de celule. Fiind necesară o calitate foarte bună a ADN, metodele de izolare utilizate sunt foarte stringente pentru înlăturarea ARN, a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
permis identificarea unui set numeros de markeri. În practică, sunt identificați și evaluați doar o parte din ei, motiv pentru care au fost clasificați în două mari categorii: A. Markeri tumorali convenționali sau clasici (evaluați curent) volumul tumoral numărul ganglionilor axilari pozitivi invazia limfatică și vasculară tipul histologic al tumorii grading-ul histologic grading-ul nuclear receptorii steroizilor sexuali (estrogen și progesteron) ploidia (ADN histograma) indicii proliferării (fracția fazei S, indexul mitotic) B. Markeri noi de malignitate (inconstant evaluați) indicii proliferativi (Ki67) PCNA

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
furnizate de examenul histopatologic au o mare utilitate, ele fiind încadrate în grupul markerilor prognostici ai cancerului mamar. Dimensiunea tumorii primare apare, în general, ca element prognostic important deși, date mai recente, indică rolul mai important al status-ului ganglionilor axilari. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm.) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari . La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea volumului tumoral duce la mărirea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cancerului mamar. Dimensiunea tumorii primare apare, în general, ca element prognostic important deși, date mai recente, indică rolul mai important al status-ului ganglionilor axilari. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm.) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari . La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea volumului tumoral duce la mărirea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și la scăderea ratei supraviețuirilor (la 7 ani 81% pentru tumori

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
apare, în general, ca element prognostic important deși, date mai recente, indică rolul mai important al status-ului ganglionilor axilari. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm.) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari . La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea volumului tumoral duce la mărirea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și la scăderea ratei supraviețuirilor (la 7 ani 81% pentru tumori mai mici de 2 cm

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mai mari de 5 cm.) și la scăderea ratei supraviețuirilor (la 7 ani 81% pentru tumori mai mici de 2 cm., 63% pentru tumori între 2 și 5 cm.) [119,136,248]. Volumul tumoral se corelează cu numărul de ganglioni axilari pozitivi, dar are și semnificație prognostică independentă. Acesta prezintă o relație direct proporțională cu probabilitatea apariției metastazelor; intervalul de timp în care apar metastazele devine mai mic pe măsură ce crește volumul tumoral. Timpul medie de apariție a metastazelor la pacientele cu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]