1,792 matches
-
În această situație, cum ar fi Grecia, Portugalia, Spania) se află În situația de Criză financiară și bugetară (de fapt criza În care se află România este una complexă, totală, suntem În criză economică, În criză morală, educațională, informațională, psihologică, axiologică, de identitate, de sistem, suntem În cea mai gravă Criză istorică, de când există pe acest pământ poporul tracodaco-român. Aceasta este deci Problema românească pe care trebuie noi, românii s o rezolvăm!) se datorează faptului că Sistemul socio economic românesc este
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
Jean-Hugues Dechaux) și România (Cătălin Zamfir, Ilie Bădescu, Maria Voinea, Ioan Mărginean ș.a.). I. Cărți publicate publicate în România 1.Autor unic: · "Sociologi români de azi. Generații, instituții și personalități," Editură Academiei Române, București, 2016, 505 p. · "Tranziție istorică și repere axiologice. Eseuri", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2015, 182p. · "Irinel Popescu sau triumful transplantului hepatic în România. Monografie," Editură Beladi, Craiova, 2014, 362 p. · "Sociologie generală", Craiova, Editura Beladi, 2004, 482 p; ediția a V-a, 2009 · "Probleme fundamentale ale sociologiei", Editura
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
înglobată în Academia Republicii Populare Române. Înființarea sa încă din acei ani era impusă de viață, de apariția unei industrii românești dinamice, care includea în structura sa mii de specialiști de valoare cărora trebuia sa li se creeze un cadru axiologic potrivit de realizare și confirmare a valorii. Cu atât mai acut se pune problema astăzi, când România dispune de un potențial științific valoros, care activează în industrie, învățământ superior, cercetare și pentru care trebuie creat sistemul instituțional în care să
Academia de Științe Tehnice din România () [Corola-website/Science/311813_a_313142]
-
fie că pastori ai artei liturgice. (...).Din fericire, harisma iconarului Vladimir a fost repede preluată de mediu prolix al culturii. În consecință, pentru iconarul nostru, teritoriul culturii va simboliză de acum înainte Occidentul; în ambianța acestuia, e drept mai labila axiologic, dar în schimb propice afirmării persoanei distincte, își va descoperi, încetul cu încetul propriul său Toledo! Cultură imaginii s-a îmbogățit astfel cu timbrul unei creații picturale insolite, bântuita subliminal de duhul inconfundabil al Icoanei. Iată originea tainica a morfologiilor
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
elegiac al povestirilor tatălui”, cât și din tăcerile de sfinx ale mamei, îmbinarea acestor două voci generând întreagă textura melodică a cărții. Deși nu am , ca alți exegeți, curajul să plasez romanul lui I. Lazu într-o ierarhie temporală sau axiologică (când cunosc atâția alți prozatori de primă mână/mărime), voi îndrăzni să afirm totuși -și nu doar în ordinea de idei sentimentală! - că Veneticii sunt un roman bun, o lectură obligatorie pentru toți românii, și mai ales pentru un tineret
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și pentru alții. Conștiința are o structurare tridimensională: operațională, logica sau axiologica . Conștiința Prin noțiunea de “câmp al conștiinței” definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenței noastre la un moment dat: percepții, trăiri afective, pulsiuni, imaginație, activitate, atenție, oboseală, epuizare, somnolenta, somn etc., care, în funcție de calitatea și conținutul lor pot acționa în sens
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra subconștientului
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
conștiinței. Nivele: Se pot distinge 4 nivele: 1.conștiința elementară, care asigură : nivelul de veghe, vigilenta, prezența temporo-spatiala. Structura conștiinței -Nivele: 2.conștiința operational-logica, prin care procesele intelectuale, perceptuale și de gandire au coerentă și reflectă obiectiv realitatea. 3.conștiința axiologica, de opțiune a valorilor după criteriile sociale curente. 4.conștiința etică, prin care subiectul este în stare să discearnă binele și răul pe care faptele sale le pot produce societății. Nivele de conștiință Precizarea nivelelor de conștiință trebuie făcută pentru
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
de Profet, ci crimă și persecuție la o scară egalată în timpurile noastre doar de naziști și comuniști. Roger Scruton consideră că: Islamul politic este atât o teologie, cît și o ideologie, un sistem juridic și un sistem normativ și axiologic care guvernează existența politică și socială a musulmanilor. Revivalismul, fundamentalismul sau radicalismul sunt răspunsuri ″islamiste″ la dezvoltările politice care au caracterizat, deopotrivă, premodernitatea, modernitatea și postmodernitatea lumii arabe, care au marcat interacțiunea cu Occidentu și căutarea propriei identități în raport cu aceasta
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
poziția filozofică a lui Mencius, conform căreia caracteristicile imanente ale unui individ sunt cauzate în mod determinist, iar în rândul acestor caracteristici imanente există un set de trebuințe (analoage altor trebuințe cum ar fi cea sexuală) care sunt de natură axiologică sau morală; factorii externi acestor trebuințe morale pot să inhibe funcționarea lor. A le inhiba acțiunea este echivalent cu pierderea libertății, ceea ce oamenii evită în mod instinctiv. În termeni occidentali, Mencius ar spune că oamenii se nasc cu conștiință, și
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
formulări îndrăznețe și la invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții“ "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...]”. Aceeași autoare clasifică particulele în: Particulele se deosebesc de adverbe prin faptul că nu pot avea funcție sintactică, ca și cuvintele modalizatoare, dar se delimitează și
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și ideologie, între religios și secular, indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați acești termeni, o reușește Sandu Frunză cu acea detașare metodologica specifică discursului intenționat epistemic. În recomandarea pe care o face cărții, Nicu Gavriluță se afirma că ”"Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" este o carte
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
s-o exalte (deoarece tirania căzută nu-i mai sperie pe lași) este ușor și deseori rentabil (redditizio, în original)." Nu comentez. Un volum sintetic, util, concentrând, cu sobră eleganță stilistică istoria poeziei modernismului românesc, lucrare armată de un sistem axiologic solid, cu contraforți etici. în 1961 are luată docența la Universitatea romană, dar e și funcționar de stat. Anul 1972 e unul de vârf, deci, cum aminteam, asistent titular de filologie romanică, la Facultatea de Magistero a Universității romane. Dar
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
concludentă o reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică și istorie literară ce au urmat evidențiază o atenție constantă acordată creației literare din Vestul României, în context axiologic național: Dicționar al scriitorilor bănățeni (1940 - 1996), 1996; Lecturi provinciale, 2003; Despre maeștri, 2003; Provincia literară, 2008; Departe de centru, aproape de centru, 2012. Analiza propriu-zisă recurge la serviciile criticii tematice, ale criticii stilistice, ale psihocriticii, precum și la o informare detaliată
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
și sensibil inventarul vizual al umanității. Marcel Guguianu, artist preocupat de a face din real o ipoteză de lucru și din simbol o religie, a glosat cu aplicație și tenacitate pe ideea culturii corpului uman, fixându-i reperele semantice și axiologice în funcție de un antropocentrism tutelar, ideea că omul este măsură tuturor lucrurilor l-a menținut permanent racordat la etalonul uman, iar prin figurație și metaforă a înnobilat permanent conceptul. Încă de la începuturile creației, a crezut în desen că rigoare a artei
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
în „cârca” acestui postmodernism. Deasemenea, constatăm abolirea criteriilor de edificare și de evaluare. Practic se deduce - implicit, explicit - că tot ce ființează pe piață e obiect estetic. Nu se apelează la modele de estimare. Nu se agreează scări, nici grile axiologice. Nu interesează dacă rezultatul place. Nu interesează reacția publicului, a criticii, ori sunt neglijabile. Aruncarea „peste bord” atât a așa zisului „balast” (tehnici și tehnologii creative, modalități expresive), cât și a ierarhiilor, a selecțiilor, duce la această harababură generalizată, unde
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
formulări îndrăznețe și la invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții” "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
cu prezervarea acestor valori. Tradiția este sacrificată de contemporani în numele eficienței și progresului, arată Wilson. Acest fapt produce o sărăcire a vieții sociale. Respingerea religiei pe temeiuri intelectuale s-a făcut în Occident fără evaluarea tuturor consecințelor dezechilibrelor emoționale și axiologice provocate de aceasta. John Hick: solidaritatea umană ca sfințenie John Hick, filosof de orientare analitică, apreciază că, în pofida încercărilor contemporane și tehnice de clarificare a relației dintre minte și creier, natura conștiinței umane rămâne un mister. În acest context, posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
alegeri, în defavoarea diversității sociale. Acestei soluții, care ar putea fi numită unanimism, i se opune pluralismul; acesta, însă, îi provoacă individului o impresie de instabilitate și de lipsă de orientare între valorile sociale care își pierd treptat din încărcătura lor axiologică, din pricina diversificării. În timp, o a treia poziție a devenit privilegiată, una care încearcă să îmbine pluralitatea concepțiilor cu unanimitatea acțiunilor sociale, printr-un joc al toleranței și al negocierii politice. Desigur, interesele și opțiunile sociale au fost susținute de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
intenționez să propun în cele ce urmează o reevaluare a literaturii (și în special a poeziei) contemporane din perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească postmodernă 1 (cu accent pe hibridizarea genurilor literare și pe valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și reducționistă, prin excelență). După cum vom încerca să arătăm în cele ce urmează, toate aceste aspecte sunt cu mult mai vechi decât postmodernismul, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
multă claritate cum funcționează aceste delicate mecanisme, nu ar fi cu totul lipsită de interes o incursiune în acele récits inachevés care sunt ficțiunile teoretice consacrate universurilor născocite de scriitori. E inutil să mai adăugăm că în acest demers valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și maniheiste, va reprezenta un punct crucial. Concepte ca acelea de eterogenitate, complexitate, realitate scindată (deja menționate, în treacăt) se vor dovedi, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
greșit Înțeles. Dificultățile speculative Întâmpinate În Încercarea de a da o bază luptei Împotriva rasismului pot și trebuie să fie puse Între paranteze În acele contexte În care acțiunea nu poate să sufere amânare. Pe scurt, pot fi făcute alegeri axiologice și normative În situații În care există o urgență a acțiunii. Chestiunea rămâne una de oportunitate, iar scopul se reduce la obținerea de rezultate, prin adaptarea la condițiile contextuale. Eficiența strategiei adoptate se impune drept criteriu provizoriu al alegerii unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
urmare, că binele comun trebuie adaptat la diversitatea preferințelor morale ale indivizilor. Cea de-a treia idee privește așa-numitele concepții „procedurale”. Valabilitatea și justificarea judecății politice trebuie să se bazeze exclusiv pe norme formale, În special din cauza pluralității orientărilor axiologice posibile. Sistemul politic trebuie să se abțină de la a lua poziție În conflictul dintre diferitele concepții despre lume, care trebuie să rămână În sfera privată. Ceea ce face ca, din această perspectivă, o societate să fie dreaptă „nu prin telos, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se desfășoară În mod fair, rezultatul ar trebui să fie echitabil. Această opțiune procedurală se opune ideii conform căreia democrația rezidă În căutarea comună a binelui colectiv. De altfel, această ultimă noțiune trebuie respinsă cu totul, pentru că duce la conflicte axiologice de nerezolvat. Preocuparea lui Rawls este aceea de a propune valori morale imparțiale, așadar care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. O teorie a dreptății, așa cum am văzut, trebuie să corespundă preocupării unor indivizi raționali de a-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]