253 matches
-
este alcătuit din termeni de sursă greco-latină, romanică, germanică, sanscrită etc. Se definește prin cel mai înalt grad de specialzare/abstractizare: apriori (a priori expresie latină "ceea ce precedă"), aposteriori (lat. a posteriori "din ceea ce urmează"), ataraxie (gr. a "fără" + "tulburare"), axiologie (gr. axio- "valoare"+ logos "cuvânt, teorie"), chiliasm (gr. chiliasmos "o mie"), cinicii (gr. kynikos de la kyos, kynos "câine"), cogito (lat. cogito "eu gândesc"), cosmogonie (gr. kosmos "lume, univers" + gonos "origine, naștere"), cosmologie (gr. kosmos "lume, univers" + logos "cuvânt,vorbire"), cvietism
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
secolului al XVIII-lea. Dimensiunea etică managerială dar mai cu seama a afacerilor, a fost conceptualizată din perspectiva a doua coordonate: etica individuală, etica socială. A. Smith (L. Baciu, 2005) a dezvoltat conceptele eticii individuale (corelate cu ontologia vieții interioare, axiologia, teoria raționalității), prin concepte precum: bunăvoința, generozitatea, gratitudinea, compasiunea, prudența, autocontrolul, justiția comutativă. În limbajul actual al economiei europene comportamentul este marcat prin numeroși termeni și constructe conceptuale, adaptate domeniului: ajutor reciproc, angajament, asigurare, asistența socială, cooperare, mustrare, mutualitate. Chiar dacă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
că pledoaria lui Montaigne este în esență cea a înțelegerii lucide a limitelor condiției umane, semnificația ei devine demitizantă și iconoclastă. Aceste temeinice principii montaignene au anticipat cu trei secole înainte ideea riguros argumentată de ceea ce se va numi ulterior axiologie. Meditațiile înțeleptului retras în castelul său de la Périgord, izolat de numeroasele conflicte religioase într-o Franță bulversată, rămân și azi sau mai ales azi aproape de noi pentru că întrețin interesul maxim pentru umanism, cultură, carte. Ca orice capodoperă, Eseurile îndeamnă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nu putea fi concepută, și-a dăruit tot sufletul reperelor istorice și stilistice esențiale pentru înțelegerea drumurilor muzicii (cine își mai amintește de audițiile muzicale de la Biblioteca "Gh. Asachi" patronate timp de peste patru decenii de ilustrul profesor?), elementelor fundamentale de axiologie culturală, dragostei nemăsurate pentru muzică și muzicieni, iubirii fără hotar pentru tradițiile și locurile muzicale ale Iașilor. "Sunetul era lumina/ Pecetea universului o ține/ Așa cum sufletul în lipsa-i/ N-ar fi decât pustiu și umbră". Un gând de poetesă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
poeți, prozatori sunt și critici. Sau au o conștiință critică acută, care o concurează eficient pe cea a ,,profesioniștilor" în domeniu. Pentru că scriitorul autentic este, trebuie să fie familiarizat cu criteriile valorii și valorizării, în chip mai general-teoretic zise ale axiologiei. Însă, în ansamblu, critica nu mai are rolul și, poate, importanța pentru care era apreciată în anii 70, 80. Eu unul însă am umbra bucuriei de a constata că mai există, totuși, ceva mai puțin de zece critici (încă) activi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ceva curaj pentru a râvni ca scrisul tău să aibă un altfel de ADN, nici pe departe (doar) ,,basarabean". Pentru că, de fapt, ce se întâmplă în Chișinău?.. Hai să zicem, în stânga Prutului, ca să extindem spațiul... Aici nu poate exista o axiologie cât de cât credibilă. Din mai multe considerente. Primul absența criticilor de artă de orientare estetică românească și europeană, care ar domina prin opiniile pe care le propagă. Nu prea opinii, de evaluare, valabile, întru credibilitate... Cu excepțiile demne de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
totodată ca sistem de relații și rețea cu însemne existențiale orice cultură lasă loc aventurii în necunoscut. Psihologie, morală, metafizică și celelalte își topesc impulsurile în tipologii reverificate periodic; se ajunge la simbolisme generalizante, inclusiv la contopirea experienței istorice cu axiologia. Pe scurt, cultura se ridică de la aluviuni inerte la tensiuni în conștiință; trecând peste meandre și bucle încetinitoare, ea se autoreglează; prin decantări, prin suprapuneri și cristalizări în spiritul epocilor, cultura propune un ecumenism verticalizant. Că fundamentul popular al culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
I. D. Bălan ca să nu mai amintim de critici cu mai multă experiență ca Ov.S. Crohmălniceanu, S. Iosifescu, V. Călin, V. Mîndra, M. Petrovanu, S. Fărcășanu, M. Gafița, Radu Popescu, S. Alterescu ș.a.". Paul Georgescu dă sfaturi și rețete de "axiologie" poetică, stabilește noile criterii, dezavuîndu-le pe cele vechi: "Un mod oarecum dogmatic de abordare a problemelor s-a produs și în introducerea unor criterii valorice în poezie, ca "lung" și "scurt", crearea unor opozite false între modalități poetice de expresie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
model de urmat în alte părți. Dar ce surpriză mi-au făcut comentariile pe care ai binevoit să mi le consacri! Ai pus în profilul atât de sugestiv, din gazetă, tot ce era de reținut. Liniile alternând între evocare și axiologie, ritmul frazării și vibrația afectivă relevă o certă artă a compoziției... Mulțumiri și gratitudine! Dumitale o caldă îmbrățișare și urări de noi realizări - iar Doamnei - respectuoase omagii. Cu prietenie. Constantin Ciopraga </citation> (43) Calde mulțumiri, iubite domnule Călin, Cele mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
unul, ci mai mulți „papagali bine dresați”. „Per ansamblu”, artizanatul precumpănește: se fac statistici de cuvinte (Enciclopedia lui Adică, vorba lui Arghezi), se numără cu grijă vocalele și consoanele, se combină idei și atitudini de împrumut. Artizanatul coboară ceața în axiologie. Din fericire, acești impostori nu rezistă în oficiul cel mai solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
elogiul, deși autorul sau lucrarea ar fi meritat. Cert - cine nu știe? -, viitorul (mai ales el) nu iartă nici laudele în exces, nici laudele mediocre. Șansa unuia ca mine de a-l îmbuna nu poate fi deci decît exactitatea. O axiologie fermă impune stimă. *„Repertoriul tău e vetust”, îl înțeapă cu vorba Costin pe Gil Ioniță, folkistul nr.1 al Bacăului, de profesie jurist. „Schimbă-l, domnule! Nu mai «merge» cu ștefan, cu Mihai Viteazul, cu Epistescu [Eminescu], cu Păunescu. Dac-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e cazul să insist, axiologia subîntinsă unor domenii, ci cunoașterea Însăși. Degeaba se scuză Compagnon că nu a abordat literatura din punctele de vedere care jalonează astăzi studiile culturale, dintr-un purism prin care Încearcă să ne spună că studiile literare n-au nevoie decît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin Înainte de Hristos și se termină În Renaștere: de pildă, Albucius, alt fragmentarium despre viața scriitorului roman Caius Albucius Silus). În felul acesta, cronologia devine axiologie: Istoria este timpul uitat al unor vechi esențial diferiți de moderni. Acolo unde Foucault Începe să sape spre Cuvintele și lucrurile, se oprește Quignard. Dacă totuși secolul XX este prezent În Umbrele rătăcitoare, aceasta se datorează explicitării unei atitudini aflate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prescripții cultural, pentru că, știm astăzi, felul În care simțim nu este inocent și depinde de felul În care am fost Învățați să atribuim sens la ceea ce simțim. Tocmai din pricina inefabilului estetic - sau, după alții, din pricina disjuncției dintre bine și frumos -, axiologia literară și-a Împrumutat reperele din exterior și din același motiv i-a fost mereu imposibil să se orienteze după criteriul gratuității (de la Kant citire), un criteriu absolut și obscur În același timp, cedînd intenției de a servi diferitelor cauze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prețuirea individului prin libertate și demnitate; 8) evidențierea distinctă a calităților umane, dincolo de simpla considerare mecanicistă sau reducționistă a personalității. De asemenea, nu trebuie uitat un interes deosebit pentru curentul și „fenomenul hippy”. Dacă respingerea acestor valori din aproape toată axiologia clasei mijlocii părea normală în anii ’50-’60, atunci ignorarea lor la nivel de individ, ca parte din sine, este amenințată foarte mult, din moment ce celor mai mulți oameni li se pare că ei greșesc când alții au dreptate - susținea reprezentantul umanismului psihologic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
elev și notarea lor de cadrul didactic, s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale. Analizând conceptul de evaluare, Genevieve Meyer precizează că „ nici o evaluare nu este pură sau perfectă în sine sau în mod absolut. Perfecțiunea oricărei evaluări provine din adecvarea ei la
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de către elev și notarea lor de către profesor s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale, astfel că, în Dictionnaire de pédagogie, conceptul de evaluare este definit drept „un dispozitiv care a luat naștere spre mijlocul secolului al XX-lea în țările anglosaxone și care
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare în studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată în diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. Sunt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării în raporturile mereu schimbătoare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care trag "iarbă" și care au probleme sexuale... Pentru că altfel, spectatorul se plictisește, bineînțeles, el n-o să se uite la "procesul de învățământ"! Sfințenia ritualului transmiterii unor valori este esențială. Dar nu valori care țin de statistică, ci valori de axiologie, de coloană vertebrală. Asta cred că e important. E o șansă uriașă, de care nu ne dăm seama, poate, la început. De a avea norocul să trăim acel secret, care nu știu dacă se mai poartă astăzi, în care eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în care profesorul spunea că "muzica iaște aceea care ne gâdilă plăcut urechile" există ca fenomen, și poate să ființeze într-un design muzical ideal. Dar dacă în spatele acestui design nu este o credință, nu sunt idei, nu este o axiologie de valori morale, cred că se simte. Poate o parte a publicului nu simte, poate o parte a publicului simte și nu-și dă seama, nu conștientizează lucrul ăsta, dar sunt valori care se transmit. Sunt valori care se transferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
însă că, în general, marii creatori, chiar dacă în viața de toate zilele au fost mai puțin morali, în esența creației au fost foarte morali. Și atunci, obligația mea ca avocat pledant al muzicii lor este de a-mi asuma această axiologie în virtutea căreia ei au funcționat, au creat. Chiar dacă, de cele mai multe ori, negândindu-se în mod special la asta. Este un mister al creației artistice. A.V. Iar realitatea de astăzi, punctuală, ce efect are asupra Dumneavoastră ca interpret? D.G. Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
instructiv - educativ EDP, București 1995 4. Cerghit I., Metode de învățământ, EDP, București, 1980 5. Crețu C., Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 6. Cristea S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998 7. Cucoș C., Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 8. de Katele J.M., L`evaluation, Bruxelles, 1986 9. Geissler E.G., Mijloace de educație, EDP, București, 1997 10. Ilea, Anca, Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1970 Călin M. - Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995 Cerghit I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980 Crețu C.-Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 Cristea S.-Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998 Cucoș C.-Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 Geissler E.G.-Mijloace de educație, EDP, București, 1997 *** - Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979 Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 I. T. Radu- Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001 Ionescu M. - Didactica modernă
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
termeni pedagogici, București, 1998 Cristea, S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, București, EDP, 1994 Chircev, E., Sisteme de educație muzicală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educația muzicală din perspectiva creativității Editura Univ. Muzică București 1998 Cucoș, C. Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 Curriculum național - București, 1999 (I.S.J.) De Landsheare G. Evaluarea continuă a elevilor E.D.P., București, 1980 Gârboveanu, M., Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, E.D.P., 1981 Geissler, E.G. Mijloace de educație, EDP, București, 1997 Ghiduri de
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
instructiv - educativ EDP, București 1995 4. Cerghit I., Metode de învățământ, EDP, București, 1980 5. Crețu C., Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 6. Cristea S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998 7. Cucoș C., Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 8. de Katele J.M., L`evaluation, Bruxelles, 1986 9. Geissler E.G., Mijloace de educație, EDP, București, 1997 10. Ilea, Anca, Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]