252 matches
-
sociologie a formelor sociale. Este și cazul "lumilor" construite de Boltanski și Thévenot (1991) pornind de la "principii de justiție" invocate de agenți. În acest caz, sistemele de valori sunt asimilate sistemelor de practici, ceea ce realizează Heinich din anii 1990, studiind axiologia practicanților, în afara oricărei apartenențe sociale (1998). Toți acești autori se inspiră, în parte, din filozoful american Walzer, care fondează structura socială pe ceea ce el numește "sfere de justiție", adică diferite regimuri de repartizare a "bunurilor sociale" (Sphères de justice. Une
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noțiunii și pe multidimensionalitatea ei: valoarea trimite la un preț (se vorbește de "valoare monetară"), care este format prin întâlnirea mai mult sau mai puțin regulată între cerere și ofertă (Rouget et alii, 1991); ea trimite, de asemenea, la o "axiologie", adică la un sistem de ordine etică, din momentul în care cineva decide să-și atașeze persoana de cutare bun sau serviciu. Ea are de-a face, în consecință, cu judecăți (morale și de gust). Aceasta este dimensiunea ei propriu-zis
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
capitalismului la Marx și Engels. El trimite la pierderea sensului: individul nu mai este subiectul vieții sale, ci obiectul unui mare mecanism care îl depășește. Se învecinează cu noțiunile de "fetișizare" (a mărfii) și de "reificare" (transformarea subiecților în obiecte). Axiologie: discurs rațional care pune în evidență valorile ultime care motivează acțiunile noastre. Neutralitatea axiologică este atitudinea de suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
166-172, 173-174, 176, 178, 181, 185, 194, 196, 205, 220, 247, 250-251, 253-254, 258, 261, 275-277, 288. Artizan, 171. Audiență, 48, 98, 110, 216. Audiție muzicală, 117, 121. Autonomie, 30, 99, 162, 280, 287-288 Autonomizare, 48, 167-168, 269, 271, 274. Axiologie, 252. B Bestseller, 193, 241. Birocratizare, 193. Biserică, 41, 114, 170, 183. Bricolaj identitar, 131, 157. Buget pentru cultură, 201-204, 240. Bun colectiv / corporal / cultural / ideal / industrial / material / simbolic, 11, 27-28, 47-48, 56, 56, 67-70, 77. C Cadre, 125, 127
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile așteptării a ceva și acceptării acelui ceva. În realitate, nu există un silogism care să ne asigure că este corectă transformarea de sensuri de la psihologie la axiologie pentru a valida comportamente la nivelul praxiologiei, adică de a lua decizii raționale bazându-se pe toate sursele cunoașterii, deci inclusiv pe impresii, bunăoară. Pe de altă parte, nu avem o grilă care să ne ofere posibilitatea de a lega
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de formule) și, în altă variantă, o trecere de la cunoașterea care decurge invariabil din real la cunoașterea care se confirmă pe sine în timp ce construiește contexte de înțelegere și explicație (de la ontologia care generează gnoseologie la praxiologia care se confirmă prin axiologie). Ceea ce numim inversiune nu este un fenomen al lumii reale, ci al stărilor specifice cogniției, ca proces mental prin care se produce o mișcare întoarsă (de întoarcere), ca o schimbare de spin la nivelul cuantic și în spațiile riemanniene (Penrose
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Colecția CURSUS 37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
construiește și se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identității personale și în modificarea acesteia în adolescență. Multitudinea și varietatea valorilor constituie un fapt ușor de constatat, una din preocupările de bază ale axiologiei este și aceea a clasificării valorilor, a stabilirii unei tipologii acestora pentru a ne orienta mai bine în fața diversităților 42. Valorile pot fi clasificate în funcție de diverse criterii, unul dintre aceste criterii fiind suportul valorilor, după care valorile sunt materiale și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere 11. BLAGA, Lucian, Automatul doctrinelor, în vol. Ceasornicul de nisip, Editura Dacia, Cluj, 1973. BOBOC, Alexandru, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, Editura Științifică, București, 1971. BOBOC, Alexandru, Heidegger și ontologia umanului, în "Revista de filosofie", 2/1978. BOBOC, Alexandru, Fenomenologia și științele umane, Editura Politică, București, 1979. BOBOC, Alexandru, Confruntări de idei în filosofia contemporană, Editura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1992. FLORIAN, Mircea, Introducere în filosofia istoriei, Editura Garamond, București, 1997. FOUCAULT, M., Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Humanitas, București, 1996. GEHLEN, A, Der Mensch, Berlin: Junker und Dunhaupt, 1940. GRÜNBERG, Ludwig, Hermeneutică și axiologie: proiectul unei ontologii a umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. GUEROULT, M., Renouvier et l'histoire de la philosophie, în "Revue de theologie et de philosophie", VI, 1967. GUISSARD, L., Mounier, Éditions Universitaires, Paris, 1962. GULIAN, C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relației gândire-limbaj, București, Editura Academiei, 1989, p. 177. (A se vedea și ediția ultimă a acestei lucrări: Teoria formelor prejudicative, București, Editura Academiei Române, 2005.) 39 Kant, Anthropologie..., Paris, Librairie philosophique de Ladrange, 1863, p. 3. 40 Alexandru Boboc, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et l'histoire, p. 182. 42 Gheorghe Vlăduțescu, Ion Bănșoiu, Ion Goian, Antropologie, București, 1981, p. 34. 43 Cristian Petru, Ontologia umanului ca ontologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
realizat tot prin raportarea dintre elementele limbii și concretizat prin diferențele fonice sau grafice. Raportarea limbii la valoare nu privește însă din punct de vedere filozofic aceste situații, valoarea fiind luată aici în perspectiva categorială dată de filozofie și de axiologie. Prima problemă care se pune sub acest aspect este una de logică: valoarea de adevăr conținută de expresia lingvistică. Chestiunea este veche, a fost discutată sub diferite aspecte și a avut rezolvări diverse. Tradiția aristotelică a stabilit însă că problema
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
interacțiunii păcătoase". Ea concretizează intenția unei introduceri la o "teorie generală" a minciunii 21, în orizontul căreia lucrarea sociologului J. A. Barnes s-ar putea înscrie ca o contribuție de referință. Dacă în exercițiile sale intelectuale omul a conceput o axiologie menită să ipostazieze cu precădere valorile afirmative, respectiv o peratologie (Liiceanu) în măsură să marcheze granița dintre contrarii, atunci se cuvine construită și o teorie a valorilor negative, în general, o psematologie (cum i-am putea spune, provenind de la grecescul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
urmă trebuia sacrificat în favoarea stabilității și comodității la care ajunsese leninismul sistemic și de care dorea să se bucure. Renunțând însă la asaltul permanent asupra realității "burgheze" pentru obținerea unui statu-quo, leninismul sistemic a fost penetrat, conștient sau nu, de axiologia burgheză. Viața calmă" pe care o promitea Brejnev avea toate motivele să fie condamnată de veteranul Molotov: reprezenta primul pas în direcția "social-democrației" și o concesie periculoasă și nejustificată făcută inamicului ideologic. Desigur, există argumente politice bine întemeiate pentru a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înseamnă, probabil, că există, tot la fel de natural și anumite identități în modul de a fi, în felul de a fi structurat în conștiință și inconștientul nostru, valori fundamentale și experiențe destinale. Cronologia spune sec: sunt zece luni diferență între noi. Axiologia a trecut prin istoria cea mare și mică, apoi, cursul vieți noastre, prin jocul necesității și al contingențelor (pe care nu prea aveam cum să-l stăpânim nicidecum noi doi ) ne-a făcut, fiecăruia, un dar al vieții, unul rar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
axiologică are un rol extrem de important. Valorile apar așadar ca elemente ale universului simbolic, latent, al realității și ca suport sau produs al nivelului actualizărilor. Studiul valorii s-a dezvoltat până la condiția de disciplină de sine stătătoare, sub numele de axiologie 9. Abordarea axiologicului se pliază evident pe cadrele generale de interpretare a realității. Se desprind și aici cel puțin două mari clase de teorii: cele care consideră că izvorul și natura valorilor se află în subiect (subiectivism); cele care afirmă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a unor distanțări "catastrofice" față de nucleul etnospiritual este falsă. În plan valoric, am căutat să arătăm cum se structurează identificările tinerilor și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
necesare și utile asupra moștenirii gustiste. Dan Dungaciu: Strategiile culturale și ocultarea politicului. Un model. Fundalul prestației pe care o evocăm aici e bine știut: societatea românească a anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
știut: societatea românească a anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării În raporturile mereu schimbătoare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei experiențe psihice profunde și complexe). Înclinarea lui Höffding de a-i atribui marelui humor și un sens "etic" se cuvine pusă pe seama nu doar a consecvenței sale prețuiri pentru Spinoza, ci cu destulă probabilitate 0 și pe aceea a axiologiei propuse de Sprager, odată cu stabilirea celor șase "tipuri ideale, ce se cuvin aplicate ca scheme sau ca niște structuri normale fenomenelor realității istorice și sociale". Oricum, este neîndoielnic că Höffding a dorit să depășească empirismul psihofizic fechnerian și să țină
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
existență: Boala „fără leac“ la care se referă poetul poate fi orice maladie incurabilă, dar și orice boală netratată. Sintagma aceasta poate avea și o accepție umană în această „lacrimarum vale“, lume a contrastelor, a existenței scindate, lume a unei axiologii inversate în care materia își arogă primatul față de spirit și transcendent. Or, filosofia socratică, și cum vom vedea și cea creștină și în general cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin istorie, înfrățit cu natura și supus lui Dumnezeu, ajunsese din timpuri imemoriale la convingerea că realitatea umană e bipolară în unitatea ei, e psiho-fizică, mai precis spirito-fizică, și că sănătatea ei depinde de grija și datoria pentru integralitatea ei. Axiologia medicală dacică, edificată pe preeminența spiritului și neignorarea trupului, nu era numai predicată de sacerdoți ci, ajunsese structurală tuturor triburilor dacice și integrativ tracice. Ceea ce la eleni și romani rosteau înțelepții, dacii aveau în simțirea lor, conectată la voința divină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]