381 matches
-
postmodernă) Metodologie redempțională raționalizată. Formalism, cercetarea formelor, morfogeneză Structurare politică Ieșirea din absolutismul puterii Societăți totalitare, sub umbrela "drepturilor omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar vrea să treacă. Pentru ca o opinie sa fie considerată legitimă, ea trebuia să se încadreze între cei doi poli: "idealism", la un capăt al spectrului, și "realism", la celălalt capăt. Conform acestor marxiști, anumite fapte erau excluse în mod axiomatic din câmpul cercetării. Tensiunile în interiorul societății, precum luptele de clasă sau competiția economică între puterile coloniale în această perioadă, o explicație marxistă populară a originilor războiului nu au fost serios luate, în considerare, în acest moment în interiorul disciplinei. Un comentator
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a se singulariza și de a domina schimbul de idei. În planul argumentativ, avem de-a face cu argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a facilita coerența ideatică), aserțiuni categorice cu verbe verdictive și comportative (J.L. Austin), enunțuri cu caracter axiomatic, strategii proleptice etc., dublate de o juvenilă gesticulație retorică. Astfel, tonul capătă accente patetic-imperative sau retoric-interogative care simulează efortul persuadării. De fapt, avem de-a face cu piruete gratuite, executate condescendent în locul în care discursul riscă să fie afectat de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
initio, ipoteza înaintării spre acest adevăr prin maieutică. Astfel, ambilor destinatari (cel de-al doilea, conturat ca un grup eterogen, angajat în susținerea unor principii, dacă nu opuse, cel puțin diferite) li se furnizează o viziune (concepție) inedită, cu caracter axiomatic, căreia i se pot solidariza sau pe care o pot contesta. În teoretizarea lui Marc Angenot, retorica manifestului este o "retorică a continuității explicite", adică "ea întărește în enunț ceea ce, altundeva, ar putea fi presupus ori lăsat într-o stare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și are câteva caracteristici care nu pot fi nicidecum eludate: ▪ implicitul polemic rezidă în negarea prin afirmație categorică. Atunci când își exprimă un punct de vedere teoretic, Arghezi o face radical, direct, într-o manieră tranșantă. Adevărurile sale au un caracter axiomatic, de aceea nu se întemeiază pe demonstrații decât rareori. În discursul de tip manifest, enunțul dat ca adevăr incontestabil din perspectiva poetului dobândește, în timp, valențe aforistice printr-o veritabilă carieră a citării. Spicuim doar câteva dintre cele mai sonore
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Pentru Arghezi, teoretizarea în sensul de critică (de)valorizantă dublează, în subsidiar, practica poetică și, prin urmare, dobândește valențele unui discurs prodomo: uneori explicit, în care formulările exprimă o atitudine defensivă directă (bunăoară, în Dintr-un foișor), alteori, prin enunțuri axiomatice, afirmînd categoric propriile convingeri, ca o modalitate imperativă de a-și susține și legitima creația; ▪ convingerile privind arta poetică apar ca sentințe inexorabile. Iată și motivul pentru care, la Arghezi, deontologia proprie este afirmată maniheistic. Atunci când stabilește condițiile artisticității, polemistul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
arghezian, considerăm oportună o analiză mai amănunțită. Mai întâi, trebuie remarcat că grotescul arghezian sancționează obiectul nu prin exces de devalorizare, ci prin metamorfozare șocantă, într-un spirit afin celui baudelairian: "râsul provocat de grotesc are în sine ceva profund, axiomatic și primitiv, care se apropie mai mult de viața nevinovată și de bucuria absolută decât râsul provocat de comicul de moravuri, care e limbaj clar pentru vulg; grotescul (comicul absolut) se opune comicului obișnuit sau semnificativ. Comicul e din punct
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Elvin urmărește cum "umbra" marelui dramaturg "se profilează peste scrisul lui Gh. Brăescu, Mihail Sebastian sau Camil Petrescu"8. În afara acestor analize de factură comparatistă, destul de sumare, de altfel, despre autoritatea caragialiană în arealul comicului românesc nu există decât formulări axiomatice, inserate, de regulă, în concluziile unor cercetări care au ca obiect anumite aspecte ale operei lui Caragiale și nu stabilirea conexiunilor acesteia cu manifestari literare ulterioare. De pildă, V. Mândra în Istoria literaturii dramatice românești de la începuturi până la 1890 conchidea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se poate baza și față de umorul din care se desprinde, satira deține elementul de militantism, combativitatea expresă, ceea ce presupune un plus al implicării în sfera socialului 4 și o poziție filosofică și etică izvorâtă din convingeri ferme și principii morale axiomatice: "satiricii judecă și condamnă având siguranța caracterului absolut al adevărurilor așa cum nu procedează nici ironiștii și nici umoriștii, convinși de relativitatea lucrurilor și a limbajului"5. Sarcasmul, varianta extremă, usturătoare a satirei (lat. sarcasmus, gr. Sarkazein [fig.] "a sfâșia prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în literatura românească postcaragialiană Identificabil, așa cum am văzut, în proza și în dramaturgia caragialiană, la nivelul personajului, al situațiilor și mai cu seamă al limbajului, absurdul ca termen caracterizează adecvat scrierile lui Urmuz și ale lui Eugen Ionescu. Acceptând drept axiomatică cea din urmă afirmație, vom încerca să argumentăm faptul că absurdul se regăsește și într-o bună parte a dramaturgiei lui Tudor Arghezi, Teodor Mazilu și Marin Sorescu unde poartă încă, într-o măsură mai mare sau mai mică, amprenta
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lentă și nu Îndeajuns de „abilă“, și uneori sugerau că aceste defecte ar putea fi Îndreptate prin creșterea raportului dintre dialog și narațiune, ca și cum nu ar fi existat suficiente momente importante În viață din care dialogul era exclus În mod axiomatic (ca de exemplu, un om care stă Întins În pat și meditează asupra norocului său). Dar, dacă doreau dialog, avea să le dea dialog - și Vârsta ingrată abia dacă mai conținea altceva - și atunci să vedem ce mai aveau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pasiunilor, rebel la exigențele locuinței sau ale sălii de Întruniri.“ Mai Încolo citim: „Le Corbusier Înțelege că o casă e o mașină de trăit, definiție care pare să se aplice mai puțin Taj Mahalului decât stejarului sau peștelui.“ Atari afirmații, axiomatice sau demne de panseurile lui Gâgă, au provocat atunci, pe lângă stupoarea multora, amenințările lui Gropius și Wright, loviți În cetatea lor cea mai intimă. Restul broșurii torpilează Cele șapte lămpi ale arhitecturii de Ruskin, dezbatere care acum ne lasă reci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
întregul său comportament din anii de după război. În ceea ce privește cealaltă libertate, din manifestările sociale cotidiene, pe aceasta Ion Barbu nu a mai regăsit-o niciodată. Articolul lui Stoilow la care se referă D.B. în ultima parte a scrisorii este intitulat " Gândirea axiomatică în matematica modernă" și a fost publicat în "Revista Fundațiilor Regale" nr. 11, 1944, p. 364-381, și nu în 1947, cum se indică în mod greșit în volumul publicat postum S. Stoilow, "Matematica și viața" (Editura Academiei, București, 1972), unde
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
farsa de mai sus. Sunt nițel terorizat de notorietatea, prea caracterizată, care mi s-a creat de unii. Trebuie să învăț din nou să fiu un om liber. Mă voiu resemna să citesc conferința Dumitale, cum am citit și "Gândirea axiomatică" din Revista Fundațiilor, - pentru care am uitat să te felicit. Îți urez un succes așa cum vrei Dumneata: nu de radio ci de aulă. Al Dumitale prieten pe vecie D. Barbilian
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
a rezervelor de care dispune o întreprindere este o conducere științifică. Sau, altfel spus, că de succesul unei întreprinderi, dar și de eșecul ei, poate fi "acuzată" în primul rând conducerea, managementul. Dacă aceste afirmații au devenit, în zilele noastre, axiomatice, nu același lucru se poate spune despre definirea conceptului de conducere, un proces care este departe de a se fi încheiat atât datorită faptului că știința conducerii își "descoperă" permanent noi preocupări, noi domenii de interes, noi direcții de dezvoltare
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Relacje PolskoRumunskie", Zwiazek Polakow w Rumunii, Suceava, 2003, p. 13. 8 Cf. Veniamin Ciobanu, op. cît., p. 13. 9 "From the beginning of modern European History notă Herbert Kaplan the antagonism of France and the house of Habsburg hâd been axiomatic. The reconciliation of these Powers is therefor usually regarded of all diplomatic revolutions. Austria broke of her entente with Britain while France renounced her alliance with Prussia în 1756 (cf., idem, Russia and the outbreak of Seven Years War, University
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor: "Proletarii nu au nicio Patrie"; b) corolarul logic al acesteia este că proletarii care își dau viața pentru patria lor sunt "idioți, dobitoace
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marea lor majoritate În “Viață și societate”, volum publicat În 1946, eseurile abordează o paletă largă de subiecte. Sunt interesante nu numai prin reflecția filosofică, ci și prin stil, erudiție și conținutul lor bine argumentat științific. Presărate copios cu adevăruri axiomatice frumos prezentate, eseurile sale rămân modele de referință ale genului cum ar fi: Cultură și civilizație, Reforma spiritului I, II și III, Simplismul, Paralaxa gândirii etc. Savuroase și pline de conținut, pornind uneori de la anecdotic sunt și numeroasele schițe și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conferind persoanei care o întreprinde responsabilitate. De aici științele juridice au împrumutat expresia sine qua non actus reus - mens rea, adică "obligativitatea însoțirii actului rău de conștiința rea" ca expresie a responsabilității. Întrebarea "Care este definiția conștiinței?" aparține listei întrebărilor axiomatice, de tipul "Cine este Dumnezeu și ce este viața?". Iudaismul consideră conștiința echivalentă cu Tora care, de fapt, prezentând cuvântul lui Dumnezeu, are o valoare mistică. Einstein consideră Tora și Biblia o poveste frumoasă pentru copii. Filosofii au fost preocupați
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
naturale, prin formarea șirului numerelor naturale ordonate crescător și descrescător, în concentrul precizat. Din punct de vedere metodico-științific numărul natural poate fi introdus pe baza: a. noțiunii de corespondență, element cu element între mulțimi finite; b. noțiunii de succesiune din axiomatica lui Peano; c. exprimării rezultatului măsurării unei mărimi. Suportul științific al primei căi este dat de noțiunea de mulțimi echipotente; două mulțimi A și B sunt echipotente dacă există o bijecție f a mulțimii A pe mulțimea B, sau mai
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
adresat atât cadrelor didactice cât și elevilor, cartea De la macro la microunivers se fundamentează pe un suport științific riguros care punctează longitudinal și latitudinal noțiuni - în accepțiunea cea mai largă a termenului - ce compun obiectul fizicii. La rândul său, dimensiunea axiomatică a lucrării sa materializat în interpretări pragmatice, având ca suport cunoștințe din domeniul fizicii, matematicii, astronomiei, chimiei, biologiei, climatologiei etc. Perspectiva din care sunt prezentate fenomenele fizice este incitantă și poate determina interes ce atrage după sine o înțelegere profundă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mod particular. În acest subcapitol sunt analizate aspecte ale societății românești postcomuniste concentrându ne pe experiența conviețurii în mediul urban, cu accent pe configurarea orașelor din perspectivă comunitaristă. Tendința copleșitor manifestă la noi în ultimele decenii este de a considera axiomatic postcomunismul ca fiind o stare de fapt. Deși există coordonate ale realității care îndreptățesc o asemenea abordare, generalizarea este o eroare ce potențează dezangajarea. Mai mult, dacă ne raportăm la întreg spațiul fost comunist, observăm că nu doar la noi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
informaționala. După opinia lui Alex Osborn, cantitatea produce calitatea. Cu cât avem mai multe date considera autorul cu atât șansa este mai mare ca printre ele să fie și informația relevantă care va duce la finalizarea procesului creativ. „Este aproape axiomatică teza după care cantitatea produce calitate în ideație. Logica și matematica ilustrează adevarul că, cu cât producem mai multe idei, cu atât suntem mai aproape de a o elabora și pe cea bună. Tot atât de adevarat este că cele mai bune idei
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cardinalul mulțimii A. Un număr natural apare astfel drept o clasă de echipotență a unor mulțimi finite. De exemplu, numărul 3 este clasa de echipotență a tuturor mulțimilor care au trei elemente. Cea de a doua cale are suport științific axiomatica lui Peano, care a arătat în 1891 că toate proprietățile numerelor naturale rezultă din următoarele cinci axiome care-i poartă numele. 1. 0 (zero) este un număr natural; 2. Orice număr natural n are un singur succesor n’; 3. 0
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Talisse, cele două principii comportă interpretări foarte diferite de la o concepție (morală, religioasă sau politică) la alta. Pe de altă parte, Dworkin nu ia în considerare faptul că, în anumite concepții, demnitatea umană poate să nu constituie o valoare fundamentală, axiomatică, ci una derivată, una care poate fi compromisă în numele altor valori economice, sociale sau politice. Mai mult, afirmă Talisse, "cei mai sofisticați conservatori" (i.e., conservatori de tip nord-american sau ceea ce noi, europenii, am numi liberali) au o astfel de concepție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]