546 matches
-
setul de date incluzând toate țările europene și explică 31,8% din variația totală a variabilelor ce măsoară încrederea în fiecare instituție în parte. KILOMETRIO = 0,772, iar cea mai mică comunalitate este 0,199 (pentru extracție am folosit Principal Axis Factoring). Am testat nivelul de adecvare a modelului de analiză, rulându-l pentru fiecare societate în parte. Rezultatele confirmă existența unui factor de încredere difuză în instituții având aceeași structură pentru fiecare dintre cele 43 de societăți luate în considerație
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și generozitatea diletantătc "Eseul și generozitatea diletantă" Emanciparea subiectivității auctoriale a impus noi practici discursive nu doar în filozofie și literatură, ci mai ales în artele vizuale. Centrul se identifică acum cu subiectul, iar opera acestuia se transformă într-o axis mundi. Eseul devine alternativa la tirania iconoclastă a „sistemelor”. Fragmentele de sens ale cotidianului sunt studiate cu mai multă atenție. Laborator al psihologiei sociale, eseul filozofic privilegiază raportarea oblică la totalitatatea experienței. Mai mult decât un simplu capriciu al oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Co, Boston. Vaillant G.E. (ed.) (1992), Ego Mechanisms of Defense, American Psychiatric Press, Washington. Vaillant G.E. (1993), The Wisdom of the Ego, Harvard University Press, Cambridge. Vaillant G.E. și Drake R.E. (1985), „Maturity of ego defenses in relation to DSM-III Axis II personality disorder”, Archives of General Psychiatry, 42, 597-601. Vaillant G.E., Bond M. și Vaillant C.O. (1986), „An empirically validate hierarchy of defense mechanisms”, Archives of General Psychiatry, 43, 786-794. Van der Leeuw P.J. (1971), „On the development of
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o cupă (coxofemurala, scapulohumerala), forme care permit o foarte mare mobilitate în mai multe planuri; c) articulații cilindroide sau balamale, cu cele două variante: trohleară, ca la articulația cotului, și trohoidă, ca la articulația radiocubitală superioară sau între atlas și axis; d) articulații elipsoide, cu cap articular condiloidian, ca la articulația genunchiului; e) articulații selare, cu una din suprafețe concavă și cealaltă convexă, ca articulația trapezometacarpiană a policelui (Sbenghe, 1987). Testarea musculo-articulară oferă posibilitatea de a aprecia, calitativ și cantitativ, capacitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
1975), Psychomotricité et relaxation psychosomatique, Doin, Paris. Stambak, M., Lheriteau, D., Auzias, M., Bergès, J., de Ajuriaguerra, J. (1964), „Les dyspraxies chez l’enfant”, Psychiatrie de l’enfant, 7, pp.381-496. Stan, L. (2004), Fundamente ale succesului educațional, Editura Fundației AXIS, Iași. Străchinaru, I. (1994), Pedagogie specială, vol. I, Editura Trinitas, Iași. Stroescu, I. (1979), Recuperarea funcțională în practica reumatologică, Editura Medicală, București. Swanson, D.W. (2002), Clinica Mayo: despre durerea cronică, Editura ALL, București. Șchiopu, U., Verza, E. (1981), Psihologia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Nicolae, Războiul pentru independența României în context european (1875-1878), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Ciachir, Nicolae, Bercan, Gheorghe, Diplomația europeană în epoca modernă (1566-1919), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Clivetti, Gheorghe, România și crizele internaționale. 1853-1913, Editura Fundației AXIS, Iași, 1997. Conea, Ion, Spațiul geografic românesc. Geografie și istorie românească, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice "Dacia Traiană", București, 1944. Constantinescu-Mircești, C., Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1928, p. 119. 162 Apud Sorin Liviu Damean, România și Congresul de Pace de la Berlin (1878), p. 15. 163 Ibidem, p. 16. 164 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 635; Gheorghe Clivetti, România și crizele internaționale. 1853-1913, Editura Fundației AXIS, Iași, 1997, p. 219. 165 Apud Sorin Liviu Damean, România și Congresul de Pace de la Berlin (1878), p. 17; Emil Diaconescu, Acordul de la Reichstadt (1876) și Tratatul de la Budapesta (1877), Monitorul Oficial și Imprimeria Statului, Imprimeria Națională, București, 1943, p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stâlpul pătrunde în Cer se află "Poarta Lumii de sus". Calea Lactee nu este altceva decât imaginea, vizibilă pe Cer, a Stâlpului cosmic. Universul, această lucrare a zeilor, este preluat însă și imitat de către oameni, la scara și după puterile lor. Axis mundi, care se vede pe Cer sub forma Căii Lactee, este prezent în casa de cult sub forma unui stâlp sacru. Acesta este un trunchi de cedru, lung de zece-doisprezece metri, din care mai mult de jumătate iese prin acoperișul casei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a avut loc în același timp o "deschidere" pe sus (lumea divină) sau pe jos (regiunile inferioare, lumea morților). Cele trei niveluri cosmice - Pământul, Cerul, regiunile inferioare - pot astfel comunica. Această comunicare este uneori exprimată cu ajutorul imaginii unei coloane universale, Axis mundi, care leagă și susține în același timp Cerul și Pământul și care este înfipt în lumea de jos (ceea ce este numit îndeobște "Infern"). O asemenea coloană cosmică nu se poate afla decât în chiar centrul Universului, pentru că întreaga lume
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
reprezentată de o "deschidere" care permite trecerea dintr-o regiune cosmică în alta (de la Cer la Pământ și invers: de la Pământ la lumea inferioară); c) comunicarea cu Cerul este exprimată printr-un anumit număr de imagini care privesc toate acel Axis mundi: stâlp (cf. universalis columna), scară (cf. scara lui Iacov), munte, arbore, liană etc.; d) în jurul axului cosmic se întinde "Lumea" (= "lumea noastră"), și deci axul se află "în mijloc", în "buricul Pămîntului", este Centrul Lumii. Din acest "sistem al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Lumii. Întâlnim în numeroase culturi asemenea munți, mitici sau reali, aflați în Centrul Lumii: Meru în India, Haraberezaiti în Iran, muntele mitic numit "Muntele Țărilor" în Mesopotamia, Gerizim, căruia i se spunea și "Buricul Pământului, în Palestina".6 Fiind un Axis mundi care leagă Cerul de Pământ, Muntele sacru atinge într-un fel Cerul și reprezintă punctul cel mai înalt al Lumii; teritoriul care-l înconjoară și care alcătuiește "lumea noastră" este deci considerat ținutul cel mai înalt. Este ceea ce se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la îndemîna sa, în orașul său, și nu trebuia decât să pătrundă în Templu ca să comunice cu lumea zeilor. Însă homo religiosus simțea nevoia să trăiască mereu în Centru, ca australienii achilpa care duceau peste tot cu ei stâlpul sacru, Axis mundi, ca să nu se depărteze de Centru și să rămână în legătură cu lumea supraterestră. Pe scurt, oricare ar fi dimensiunile spațiului său familiar - țara, orașul, satul, casa -, omul societăților tradiționale simte nevoia de a exista mereu într-o lume totală și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
atât teritoriul, cât și casa) este transformată în Cosmos și capătă astfel valoare de imago mundi: a) asimilarea cu Cosmosul prin proiecția celor patru zări pornind de la un punct central, în cazul unui sat, sau prin așezarea simbolică a unui Axis mundi, în cazul locuinței familiale; b) prin repetarea, într-un ritual de construcție, a actului exemplar al zeilor, în urma căruia a luat naștere Lumea din corpul unui Dragon marin sau al unui Uriaș primordial. Nu vom insista asupra deosebirii radicale
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de Weltanschauung dintre cele două mijloace de sanctificare a locuinței, și nici asupra a ceea ce presupun ele din punct de vedere istoric și cultural. Vom spune doar că primul mijloc - "cosmicizarea" unui spațiu prin proiecția zărilor sau prin așezarea unui Axis mundi - este atestat încă din stadiile cele mai arhaice de cultură (de pildă stâlpul kauwa-auwa al australienilor achilpa), în vreme ce cel de-al doilea pare să fi fost inaugurat de cultivatorii arhaici. Ceea ce ne interesează în cadrul acestei cercetări este faptul că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ne interesează în cadrul acestei cercetări este faptul că, în toate culturile tradiționale, locuința comportă un aspect sacru și prin aceasta este o reflectare a Lumii. Într-adevăr, locuința populațiilor primitive arctice, nord-americane și nord-asiatice prezintă un stâlp central, asimilat cu Axis mundi, cu Stâlpul cosmic sau cu Arborele Lumii, care fac legătura, după cum am văzut mai înainte, dintre Pământ și Cer. Cu alte cuvinte, simbolismul cosmic este cuprins în structura însăși a locuinței. Cerul este conceput ca un cort uriaș susținut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
păstorii crescători de animale din Asia Centrală, însă locuința cu acoperiș conic sprijinit pe un stâlp central fiind aici înlocuită de iurtă, funcția mitico-rituală a stâlpului este preluată de deschizătura din partea de sus, prin care iese fumul. La fel ca stâlpul (Axis mundi), copacul cu crengile tăiate, al cărui vârf iese prin deschizătura din acoperișul iurtei (și care simbolizează Arborele cosmic) reprezintă o scară care duce la Cer și pe care urcă șamanii în călătoria lor către înalt, luîndu-și zborul prin acea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
șamanii în călătoria lor către înalt, luîndu-și zborul prin acea deschizătură din acoperiș.22 Stâlpul sacru, aflat în mijlocul locuinței, se mai întîlnește în Africa, la populațiile de păstori hamiți și hamitoizi.23 În concluzie, orice locuință se află așezată lângă Axis mundi, pentru că omul religios dorește să trăiască în "Centrul Lumii", cu alte cuvinte în real. Cosmogonie și sacrificiu de construcție O concepție asemănătoare se întîlnește într-o cultură foarte evoluată, precum a Indiei, dar aici se poate remarca și celălalt
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și un întreg sistem de corespondențe microcosmice și macrocosmice, ca de pildă asimilarea pântecelui sau a uterului cu peștera, a intestinelor cu labirinturile, a respirației cu țesutul pânzei, a venelor și arterelor cu Soarele și Luna, a coloanei vertebrale cu Axis mundi etc. Nu toate aceste omologări între trupul omenesc și macrocosmos sânt atestate la primitivi. Unele sisteme de corespondențe om-Univers nu au fost definitivate decât în culturile mari (India, China, Orientul Apropiat antic, America Centrală). Punctul lor de plecare este totuși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la cea supraumană, ci transcendența, abolirea Cosmosului, libertatea absolută. Există o diferență enormă între semnificația filozofică a "oului spart" de Buddha sau a "acoperișului" spart de arhați și simbolismul arhaic al trecerii de la Pământ la Cer de-a lungul lui Axis mundi sau prin gura de fum. Filozofia și mistica indiană au ales, dintre simbolurile care puteau reda ruptura ontologică și transcendența, această imagine primordială a acoperișului spart. Depășirea condiției umane se înfățișează, imagistic, prin distrugerea "casei", adică a Cosmosului personal
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fost genul de zi pe care nu o poți nici programa, nici anticipa. O zi care se face cu oameni, inclusiv cu copii mici, în care fiecare sfințește un pic. Dar o astfel de zi trebuie întotdeauna să aibă un axis mundi. Aici e Maria. 28 octombrie Diverse neajunsuri. Unul este că bestia asta de telefon nu mai spune minutele pe care le am și nu mai știu pe ce să mă bazez. Mă apucă toți nervii. Mi-am cumpărat cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
atroce mutilate, altele, numai înjunghiate, unul singur (care a fost găsit sub un alt cadavru, cu toată partea dorsală ciopârțită) prezentând o mușcătură unică, profundă, în regiunea cervicală, cu secționare de medulla oblongata, prin compresia ireversibilă a vertebrelor atlas și axis. Ca supliment, în câteva dintre aceste cazuri, autopsiile ulterioare au depistat și niște alcoolemii neobișnuite, dintre cele mai impresionante! Lucru mai rar întâlnit, buzunarele pantalonilor acelei victime hăcuite pe spate, erau pline, dar nu cu bani, ci cu o sumedenie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Buzducea, Doru, Aspecte contemporane în asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Cojocaru, Ștefan, Cojocaru, Daniela., Managementul de caz în protecția copilului. Evaluarea serviciilor și practicilor din România, Editura Polirom, Iași, 2008. Cojocaru, Maria, Managementul serviciilor de asistență socială, Editura Fundației Axis, Iași, 2003. Neamțu, Nicoleta, Managementul serviciilor de asistență socială, Editura Accent, Cluj Napoca, 2008; Zamfir, Elenă, Sistemul serviciilor de Asistență Socială în România, în Zamfir, C., Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert, București, 1999. lect. univ.drd. Oana Bădărău Consilier
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de piersică (laitmotiv la nivelul întregului ciclu) sau simte că picioarele tale îmi alergau prin creier / și strugurii tăi îmi cătau setea. Femeia sa e arhetipală, poetul e un nou Pygmalion, creator al unei noi Galatei, care devine, pentru el axis mundi. Dar, dacă, în sfera socialului și în relația cu politicul, e mai mult constatativ, față în față cu actantele iubirii se recunoaște înfrânt: Îmbrățișarea ta îmi face întotdeauna țăndări / turnul în care încerc să mă retrag, fiindcă Pe trupul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
hei!... sar în sus și mă sperii: tata!... / (venea după două luni, din detașare, de pe șantier, la / CFR)... Din întrepătrunderea de imagini decupate din cotidian sau din trecut se remarcă fascinația exercitată asupra eului liric de către lumea fabuloasă a copilăriei, axis mundi pentru existența sa, cu care legătura ombilicală pare a fi pentru totdeauna, lucru demonstrat prin tendința permanentă de întoarcere spre aceasta, având drept explicație, de asemenea, și teama de singurătate: Singurătatea vine ca un dinte de lapte. Pentru a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Omul acesta e un adevărat gânditor care înnobilează cuvântul prin modul superior de realizare artistică.” Această apreciere poate fi transferată și pentru a caracteriza personalitatea scriitoricească a domnului nostru profesor Mânăstireanu. Doresc să poposesc asupra satului natal Priponești - o veritabilă ,,axis mundi” (axă a lumii) pentru autorul cărții. Acest cuvânt derivă de la substantivul ,,pripon” - funie de care se leagă ceva...Cuvântul concentrează chiar prin semantismul său legătura indisolubilă a veneratului profesor Mânăstireanu cu familia, cu locurile natale unde a trăit, legătura
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]