4,354 matches
-
univers unde Moara aceasta nu ajunge. E universul interior, care nu intră în ecuația ei, universul în care noi rămânem neatinși de scurgerea clipelor. Simțim scurgerea implacabilă a timpului în lumea exterioară, dar în cea interioară nu va ajunge să bântuie. Aceeași sete de frumos, de bine, aceeași sete de dragoste, de împlinire ne însoțesc până în ultima clipă, ba mai mult, dorim cu toată ființa noastră să o avem, chiar și mai împlinită, dincolo de zările albastre, în acea lume pe care
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
deschis, sincer se manifestă printr-o concordanță totală între ceea ce simte și ceea ce declară că a simțit. La polul opus se află fățarnicul, ipocritul, cel care încearcă să prezinte raportul dintre gust și valorizarea intrinsecă într-o lumină falsă, artificială, bântuită de raze ce fie că dispersează, fie că orbesc. Muzica e pretutindeni. O asculți dacă vrei au ba. Industria de sunete a escaladat întreaga planetă. Te duci la munte: puzderia de wați se revarsă printre arbori și stânci. Te duci
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
meu, în neliniștile nopților cînd stăteam la coadă la Teatrul Mic ca să văd "Maestrul și Margareta", spectacolul Cătălinei Buzoianu în scenografia avangardistă a Liei Manțoc, ca să-l văd pe Woland-Dan Condurache într-un rol uriaș, uriaș, și pe Ștefan Iordache bîntuit de Maestrul său, și pe Valeria Seciu ca o ispită veșnică în Margareta, ca să văd alaiul lui Woland, și pe Koroviev, și pe Behemoth și Azazello, ca să-mi imaginez în fel și chip balul, magiile și vrăjitoriile, ca să fiu Margartea
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
mai apoi, Praporii, Hrana, exterioarele și interioarele de biserici, florile, Grădinile, Stîlpii și peisagistica străbătută de convulsiile vederilor toledane, creează un ansamblu de o rară încordare a dicției, cu un tonus interior menținut mereu la același nivel și prin care bîntuie o irepresibilă voluptate a formulării. Și acest ansamblu trebuie privit și înțeles dincolo de articulările mecanice pe care el se sprijină, pentru că pictura lui Bernea este ca o frază complexă, cu multe subordonate și plină de trimiteri conexe, dar al cărei
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
care aceste regimuri comuniste au tolerat puncte de vedere revizioniste sau chiar alternative. Pentru a da un sens prezentului, trebuie să cunoaștem trecutul, iar pledoaria pentru deschiderea arhivelor din perioada comunistă devine explicită: "O mare parte din suspiciunea care încă bântuie în lumea postcomunismului românesc (dar nu numai) provine tocmai din faptul că trecutul este încă ignorat, neglijat ori distorsionat. Accesul cât mai liber la arhive, renunțarea la clișee patriotarde și curajul de a recunoaște momente mai puțin glorioase drept parte
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
08): - Dați-mi Dosarul! Dați-mi dosarul meu de securitate și îl fac public!... - Dați-i, bă, actu' lu' dom' Președinte, mormăie Haralampy cam abțiguit, apropiindu-se amenințător de MegaVijăn-ul nostru. Are dreptate Haralampy, așa că simțim cu toții cum ne bântuie dintr-odată un sentiment de înduioșare și solidaritate, iar adrenalina începe să ne vâjâie prin urechi... Ba deznădăjduitul strigăt prezidențial era cât pe ce să producă victime la noi în sufragerie, fiindcă soacra lui Haralampy, care tocmai ațipise, a fost
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
în jurul căruia gravitează romanele Ego. Prozei: obsesia neantului, eșecului, vidului existențial populat de spectre și fantoșe ale adevăratelor vieți. Hazul de necaz funcționează asemeni unei cortine coborâte asupra realului, care, la ridicări succesive, lasă să se întrezărească tarele unei nații bântuite de fantasme individuale și colective. Drumul către și dinspre sine traversează spațiul arid al imediatului; originalitatea, diferența fac legea prozei ce descoperă lumea ca spectacol de operetă în varii acte și distribuții. Înclinația spre dialog, verbozitatea spontană, ușor naivă, a
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
așa cum l-a văzut Bulgakov. (Cele două acțiuni Pușkin e în același timp personaj și co-autor al libretului - sunt prezentate mai întâi în alternanță, dar apoi, încetul cu încetul, se combină, se contopesc.) După câțiva ani în care am fost bântuit de problema pluralității și sciziunii individului, mi-am dat seama că tata fusese și el, în felul lui, solicitat nu mai puțin de aceeași problemă: prima dintre aceste opere pune în scenă o ființă scindată, cealaltă o istorie, o tragedie
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Omul are să fie ras de pe fața pământului. Din- tr-o jonglerie cu convențiile povestirii (în Modernism) trans-romanul a alunecat într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că trăiesc sub semnul unei iminente nenororciri planetare. Apocalipsa bântuie trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado este în esență distopic. Povara spaimei că nu mai există un acasă, că orice spațiu și orice timp poate deveni o fatală amenințare e - pentru Era Desperado - o
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
fost însă mai puternică decît prescripția doctrinară. Doamna Cioculescu dă la lumină un set de scrisori ale marelui gînditor dintre care una, adresată lui Bucur Țincu, conține propoziții explicative în chestiune. Cioran îi mărturisește prietenului său gîndurile-sentimente retrospective ce-l bîntuiau în Parisul anului de revoltă 1968: "m-am gîndit la copilăria noastră la Rășinari, singura epocă din viața mea care îmi apare de o extraordinară plenitudine. Faptul acesta îți poate părea ridicul, dar mă simt mai profund legat de satul
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ŕ la Kusturița care, din păcate, a început să se manierizeze - de la Pisica albă, pisica neagră la Viața este un miracol -, oferind exotism balcanic și feerii est-europeeane cu Mercedesuri care împrăștie turme de curcani sau gîște. Acest Ceaușescu care-i bîntuie pe români devine o fantoșă, maimuțărit copios în rol de Moș Crăciun de către capul familiei, - interpretat excelent de Mircea Diaconu. Tot "Tovarășului", întruchipînd cu solemnități de fachir așezat pe divanul cu cuie o prezență abstractă omnipotentă, i se acordă onoruri
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
viitor ce-n veșnic cerc revine. Profunde ceruri de făpturi sunt pline și fiecare-l strigă: vii la noi? Nu-i da să-ți poarte-n mâinile lui fine poverile. Ele-ar veni-napoi, la tine, noaptea, și te-ar bântui, ca furii-n casă ți-ar umbla, rebele, părelnice-ncleștări te-ar vlăgui, conturul ți l-ar sparge bucățele. (din Poezii noi - 1907) Cântări îngerești (fragment) Pe înger multă vreme l-am dorit în brațe prizonier. El s-a supus și
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
căruia guvernatorul îi făgăduise mâna fiicei sale. Fără ca Will să bănuiască măcar, există încă un pericol aproape de neînvins. Asupra lui Barbossa și a piraților săi apasă un blestem, cel al unei comori blestemate, care face ca echipajul „Perlei Negre“ să bântuie veșnic apele marilor, fără odihnă, sub forma unor schelete. Cursa navelor „Interceptor“ și „Dauntless“ se oprește la misterioasă Insula a Morții, unde are loc o confruntare dătătoare de fiori reci cu pirații lui Barbossa. unde? cine? când? Vineri 26 septembrie
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
și stilul, comportamentul sexual al bărbaților și femeilor. Sarah Bartlett: Horoscopul dragostei. Pro Editură și Tipografie S.R.L. , București, 2003. Preț: 150 000 lei. Prizonierul sistemului Un tanar își trăiește dureroasă maturizare în epoca instaurării regimului comunist în Cehoslovacia. Adolescent vulnerabil, bântuit de teama de ridicol, dar de o extremă puritate, poetul Jaromil se simte atras de ideologia marxista, care-i promite o iluzorie revanșa împotriva unei lumi ce nu-l poate cuprinde. Treptat, el devine prizonierul unui sistem care îi cere
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
m-a lovit amnezia și nu am fost acolo!? Poate am visat că am participat undeva, unde nu am ajuns în realitate!? M-au copleșit întrebările retorice, ca o pedeapsă a învățăturilor de minte, inimă și literatură. începuse să mă bântuie gândul de a mă adresa unui medic specialist. Anii au trecut și incidentul a fost dat uitării, agățat în cuiul incert al dilemei, dacă omisiunea a fost neintenționată sau premeditată, dacă a fost reală sau am avut un vis trecător
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
acțiunii o conduce pe femeie în pragul casei. Obosită până peste poate, scriitorul, parcă se înseninează el însuși: Deschizând încet ușa, o lumină zâmbetul copiilor . Din umbra aparatului de filmat, prozatorul o fixează cu o întrebare nău citoare - Pe unde bântui, femeie ? Extensia oferită în comentariul nostru are menirea de a pune în evidență calitățile de prozator important ale lui Virgil Pătrașcu. Ele se reazemă pe „lecturi fidele” de critică literară despre realism, despre imaginar, despre interferențele acestora, despre importanța atmosferei
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
istoria vigurosului galinaceu! Din același spirit burlesc vine și altă ingeniozitate a fostului diacon - de data asta inocentă. Oricît de hazliu ar părea, Povestea lui Stan Pățitul e fundată pe tema faustică a pactului cu diavolul, mutată la sat. Mefistofel care bîntuie meleagurile moldave și care, dacă nu-l întinerește pe vremelnicul lui stăpîn uman, cel puțin îl îmbogățește și-i găsește o soție convenabilă, se numește Chirică, diminutiv de la prenumele Chiriac - derivat din grecescul Kir, Kirie, adică „domn”, „Dumnezeu”! Moș Nichifor
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
mai constată că șanțurile exterioare, prin care se scurgeau dejecțiile orașului, put îngrozitor, aruncă miasme pestilențiale asupra întregii Cetăți, așa că, îngrozit, îi scrie împărătesei Maria Teresia că «nici nu merită să trimiți un om de treabă aici»“... Mortalitatea era enormă, bântuiau frigurile, chinina era în mâna iezuiților. „Trebuie să vă faceți apă bună“, zice Iosif II și la ordinul lui, după un an se face a doua mașină hidraulică de pe Bega și a patra din Europa. Cei 4 000 de militari
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
niciodată că o să-și descopere un nou tată tocmai când se apropia de vârsta de mijloc. A cunoscut un bătrân straniu tocmai în seara în care s-a mutat cu familia din Chicago în- tr-o casă din Ludlow, care este bântuită de stafii. Familia vizitează și Cimitirul Animalelor, aflat în apropierea casei pe terenul care cu trei secole în urmă fusese Cimitirul indienilor Micmac. Este un loc vrăjit, care comunică cu lumea de dincolo. Stephen King: Cimitirul animalelor. Editura Nemira, București
Agenda2003-31-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281321_a_282650]
-
rătăcită. Asta e! Câte nu inventează omul, doar, doar, și-o găsi un loc și un sens, și câte nu ar face să rămână măcar un punct, semn pe acest pământ. Din câte îți amintești, chiar și pe noi ne bântuiau gândurile. Nici nu terminasem școala și mă și vedeam savant sau măcar un profesor în aura unei universități cu renume. Tu, la fel! Ție ți s-au retezat drumurile. Of! Când îmi amintesc... Abia aștept să-i zic vreo două
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
dragoste, în prag de sărbători, vă scriu și vă spun că o căruță de oameni curați la suflet poate fi suficientă lui Dumnezeu ca să mai rabde o vreme pământul. În consecință, fiți deștepți, feriți-vă de ciumă, de jigodism că bântuie și fiți curați la suflet! La mulți ani!
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
reconstituit, cu tenacitate și inteligență, itinerariul existenței fizice și creatoare, mai poate încă suporta anumite retușuri și întregiri, evident, deloc obișnuite. Omul era imprevizibil, adesea misterios și se relaționa, cu anume timiditate și scepticism, cu cei din preajma sa. Era neîncrezător, bântuit de neliniști, fantast și, rareori, stabilea punți de legătură cu mai tinerii săi confrați. Revelatoare mi se pare a fi și misiva pe care o trimite lui Alexandru Ronetti-Roman, fiul scriitorului M(oise) Ronetti-Roman, de care îl leagă o trainică
Contribuții la biografia lui Mateiu I. Caragiale by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/11840_a_13165]
-
bogată, ca să cunoască valoarea artei și a culturii românești. Atunci cînd în România lui Ceaușescu nu se putea pătrunde în libertate, apartamentul ei era o oază de românism, semnifica România - cum se spune azi - interbelică. Erau ani grei. în țară bîntuia naționalismul ceaușist al Securității, în străinătate, la Paris, agenții lor. Amnesty International publica liste de torturați, ultragiați, distruși de poliția politică din România. Ea ni le arăta, atunci, cu o privire tristă: ,Iată ce a devenit România noastră!", dar niciodată
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]