802 matches
-
Adevărata autoritate stătea în mâinile viceguvernatorului general, Miyoshi Nagayoshi, dar acesta îi predase controlul, aproape în toate domeniile, unuia dintre servitorii săi, Matsunaga Hisahide. Acest lucru ducea la disensiuni neelegante și la o administrație ineficientă și tiranică. Oamenii de rând bârfeau că putera lui Matsunaga avea să se prăbușească în curând, din proprie inițiativă. Care era tendința vremurilor? Nimeni nu știa. Luminile ardeau viu în fiecare seară, dar oamenii erau cufundați în beznă. „Mâine e mâine,” își spuneau ei, iar prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și gol unde iarba creștea deasă. Primii soldați ai Castelului Inabayama care văzură grupul crezură că era alcătuit din oameni de-ai lor. Postați la depozitul de combustibil din vecinătate și la magazia de orez, își luau masa de dimineață, bârfind. Cu toate că trecuseră câteva zile de lupte continue, aceea era o citadelă mare și toate evenimentele aveau loc în jurul porții din față. Aici, în spatele acelei fortărețe naturale, domnea atâta liniște încât se auzeau ciripiturile păsărilor. Când se desfășurau lupte în fața castelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
merge, nici Ieyasu și nici Nobuo nu vor putea face nimic în timp ce noi îi vom lua prizonieri. Shonyu voia să înfăptuiască o izbândă de merit, pentru a compensa înfrângerea ginerelui său. Dorea să privească triumfal în urmă spre oamenii care bârfeau cu răutate pe socoteala lui. Deși înțelegeau că acestea-i erau intențiile, nimeni dintre cei de față nu era dispus să i le critice. Nimeni nu era gata să spună: „Ba nu, planurile deștepte rareori atrag merite. E periculos.” La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lase în spate amintirea României, România cea nemulțumitoare, cea care nu-și recunoaște valorile, cea care nu-și iubește eroii, cea care nu-și aplaudă învingătorii, cea care, încontinuu, singurul lucru pe care poate să-l facă este să-i bârfească, să-i tragă în jos, să-i urască, să-i ademenească în noroi. Urâtă introducere. Invitații mei în această seară: Mihai-Răzvan Ungureanu și Bogdan Chirieac. Urâtă introducere, cumva așa exagerată, generalizatoare de fel de fel de afirmații de astea: România
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
lesne uitătoare i-au înnegrit fără de judecată memoria, ingrații care îi înconjurau odată tronul părintelui său au aruncat fiere în inima nenorocitei mume - nici ocazia asta nu putea trece fără ca o jurnalistică lipsită de demnitate și de sentiment să nu bârfească contra celui abia săvârșit din viață; noi, descoperind încă o dată vălul negru ce acopere fața palidă, fină și brăzdată de suferințe a împărătescului tânăr, dorim sufletului său repaosul ferice a celor buni! [16 iunie 1879] ["AFLĂM CĂ D. N. T.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plăcuse, se părea că în sfârșit Petea și-a găsit femeia care să-l iubească și să se căsătorească cu ea, să-și întemeieze și el o familie a lui, cu copiii lui, care să-l iubească, nu să-l bârfească în oraș, ba chiar și mai rău. Petea tânjea după iubire! Ei, da! asta era cheia sufletului lui Petea! Auzind-o pe Matilda exprimîndu-se astfel, ai fi putut crede că Petea era un suflet ales, că în timp ce noi ne bălăcăream
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi putut deveni penibilă... IX " Crezi că nu se observă că îți place bleaga aia?" zise Matilda după ce rămaserăm singuri. "Văd, zisei că nu vrei să infirmi ce se spune, că abia pleacă musafirii și gazdele și încep să-i bîrfească." "N-ai nici o grijă, și ei fac la fel, zise ea. Sânt sigură că te căinează și se întreabă ce-i fi găsit la mine!" "Ai dreptate, și eu mă întrebam ce-o fi găsit el la prima lui nevastă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă era o inadaptabilă pățită... Nu-mi spusese ea însăși că trebuie să mă duc, să nu se creadă că ași avea ceva cu economista? Și totuși se retrăsese apoi prea devreme, înfruntînd acest risc... Curios, întîrziai, să văd, o bârfea cineva, știa cineva cine e? Nu; n-o luase în seamă nimeni, nu-i auzii numele pronunțat de vreuna din aceste cucoane care aveau acum limbile destul de deslegate ca s-o facă, în bine sau în rău, sau în treacăt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lucrează, după analogia lucrări sale își arată măsura credinței, primind măsura harului după cum a crezut. Iar cel ce nu lucrează, după analogia nelucrării își arată măsura necredinței, lipsindu-se de har după necredința lui. Prin urmare, face rău invidiosul că bârfește. Căci de el atârnă și nu de altul să creadă și să lucreze, și după măsura credinței să primească harul”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 14, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 240) „Iar despre credință și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că nu avem ocazia să decădem împreună cu voi! Abia așteptam să mă întrebe cum e pe la noi prin țară, dar Paul se ferea totdeauna să aducă vorba. Știa ce știa. Eram însă pregătit. Anglo-americanilor nu le place deloc să-ți bârfești țara, astfel încât nu eram sigur cum aveam să fac față, conformându-mă principiului lor, dar să mă fi și răcorit, cât de cât... O singură dată strigase spre mine, îndreptând asupra mea un deget osos, îngălbenit de nicotină: Youuu Criticismus
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
cu burțile dezgolite adunați în fața unor cîrciumi sordide. E ora prînzului și soarele arde totul în jur. Pîrjolește și destinele. Cui îi pasă? Femeile, desculțe și cu basmale pe cap, țipînd între afuriseli la plozii îndopați cu cartofi și pîine, bîrfesc pe băncile din fața porților. Pîlcuri și pîlcuri, ierarhii și ierarhii pe ulițele satelor ce se înșiră toropite pînă la Joița. Peisaj hibrid în jurul meu: un amestec de industrie părăsită - vagoane de tren ruginite, scheleți de fier abandonați - și agricultură neîncepută
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
grave pe care le face de ani de zile și în ceea ce mă privește pe mine, și în ceea ce îi privește pe alții și nu mai vreau să existe în România astfel de instituții securiste, cu șefi de instituții care bârfesc. Nu mie mi-a transmis, într-un cadru privat.
Dragnea, atac furibund la un șef de așa-zis Serviciu secret by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34592_a_35917]
-
stupefiantul imaginar" de care vorbea Aragon își arată efectul nu atît într-un registru violent, cît într-unul blînd halucinatoriu. Aspectul corespondențelor programatic bruscate pare produs prin diluarea lor în apa cotidianului stătut, monocord: Aici oamenii fac dragoste se plimbă bîrfesc pe cei de alături tăcerea mea e insuportabilă geamantanul meu a născut azi dimineață o bibliotecă veverițele de aici și-au pierdut libertatea gesturile lor fac parte din civilizație tariful biletului nostru roz de sindicat" (Poem la Soveja). Sau: "o
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
mult prea palid, uneori chiar stîngaci, fără urmă de fior, insistînd doar pe anumite cuvinte cheie, deși ar fi putut induce o atmosferă care să compenseze tratarea rezumativă. Personajul acesta colectiv joacă diferite personaje secundare, lumea de la bal, lumea care bîrfește, dar constituie și un decor viu, care în mișcare realizează schimbări, definește spații, obiecte. În acest punctaj teatral, nu există răgaz pentru profunzimi actoricești. Singurul actor care face mai mult decît o schiță este Vladimir Găitan în Karenin (dar nu
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
multe luni. Eu și verișoara mea Yuhang stăteam tot timpul Împreună, de dimineața până seara. Eram ca două surori, deși ne vedeam doar o dată pe an. Cu ocazia acelei vizite, mi-a povestit că i-a auzit pe părinții ei bârfind cu niște prieteni - pe atunci era singurul mod În care puteam afla adevărul. Bârfeau despre căsătoria tatălui meu cu Mama Scumpă. Fusese stabilită Înainte ca ei să se nască. În 1909, doi tovarăși, din medii sociale complet diferite, au jurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
seara. Eram ca două surori, deși ne vedeam doar o dată pe an. Cu ocazia acelei vizite, mi-a povestit că i-a auzit pe părinții ei bârfind cu niște prieteni - pe atunci era singurul mod În care puteam afla adevărul. Bârfeau despre căsătoria tatălui meu cu Mama Scumpă. Fusese stabilită Înainte ca ei să se nască. În 1909, doi tovarăși, din medii sociale complet diferite, au jurat că dacă revoluția care avea drept scop Înlăturarea dominației dinastiei Qing va reuși, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tine, drag ostaș, de toate gradele și de toate vârstele, fiindcă patruzeci de ani mintea mea s-a trudit pentru tine și sufletul meu a pătimit pentru tine. Am dorit și am visat, am luptat și am îndurat, am fost bârfit și am fost lovit, fiindcă am vrut să pun în mâinile tale vânjoase cea mai bună armă, în sufletul tău cinstit, cea mai bună credință, în inima ta curată, cel mai viforos avânt, pe corpul tău trudit, cea mai simplă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de situația aceasta, și care sublinia, cu o enervare stăpânită, strania tăcere a poetului. Vlahuță releva impresia produsă de campania lui Lazu; făcea, pe cât mi-aduc aminte, unele observații despre toate lucrurile aceste și termina cam așa: "toată lumea vorbește, toată lumea bârfește; poetul singur tace. Fericită natură!". Mai târziu lucrurile aceste au trecut. Cu ele, au trecut și aprehenziunea și tristețea noastră. Am înțeles curând de altfel că, în artă, sursa de inspirație n-are decât un rol secundar și că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi luat calea seifului din birou, pe care mulți l-ar fi vrut deschis și verificat de-o brigadă frontală (o să vă spun mai târziu ce înseamnă asta; nu e de bine). Nimeni nu se plângea însă pe față, se bârfea în grupuri mici, pe hol sau la o țigară la geam. În plus, colegii se cam obișnuiseră: te simțeai ca-n Agatha Christie, avea deja farmec să stai cu ochii pe toată lumea și să anticipezi ce urma să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vorba de colege. Recunoaște că te gudurai și tu puțin pe lângă ea...“ „Tot nu mi-ai spus: ce căutăm noi în jurnalul lui Paul?“, am schimbat eu vorba. „N-o întoarce!“, m-a prins Mihnea. „Ce, n-ai chef să bârfești?“ Aveam, cum să nu. Eu îi spuneam altfel, „comentariu“: îmi plăcea să „comentez“. Vrem, nu vrem, ne simțim bine răscolind prin viețile altora, după știri proaspete sau detalii ascunse: la ce se gândea Gheorghidiu? cu cine ieșea Dania? pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lumina, fumul, încăperea, oamenii, purtând fiecare din viețile astea incomplete spre o direcție de nimeni cunoscută și cu-atât mai puțin controlată. Totul mergea ca pe roate. Știam din romane chestia aia cu timpul: se urcă două-trei trepte și se bârfește o familie întreagă; se croșetează un ciorap și se-amintesc zeci de întâlniri; se stă o zi pe closet și se deapănă o viață. Eu procedam altfel. Marfa mea era elastică, impalpabilă. Lanțurile de informații se formau din mers și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se strice tovărășia. Vorbe rele câtă frunză și iarbă, dar patriotul adevărat n-asudă de vorbă. Ei, vorba lui Grigorie Alexandrescu "s-a schimbat boierul, nu e cum [î]l știi". De aci geaba s-o mai ținea reacția să bârfească asupra patrioților că n-au stare și învățătură. Acu [î]și întreiesc capitalul cu bani de hârtie, au bancă și directori și cenzori, s-au făcut toți oameni cu dare de mână, căci le-a cântat cucul și le umblă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se profita de căldura animalelor și a se mai economisi astfel combustibil. Fără alt scop decât socializarea și economia, aceste adunări au devenit adevărate reuniuni locale, În cadrul cărora se exprimau păreri, se dădeau vești legate de agricultură și sfaturi, se bârfea și se spuneau povești religioase sau basme, În timp ce participanții spărgeau nuci sau coseau. Având În vedere faptul că fiecare se putea mândri cu o viață Întreagă de aplicată observație și de asumate consecințe ale deciziilor luate În probleme de agricultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
intersectează cu ai Doniei în momente esențiale pentru viitorul personajului care, totuși, rămâne doar o potențialitate. Donia e, așa cum am arătat, un factor de destabilizare a "cumințeniei" pe care o doresc locuitorii satului și, îndeosebi, oamenii școlii. Arătată cu degetul, bârfită de-a dreptul și în sat și la școală, tânăra profesoară are neîmplinirile ei, deziluziile care o determină să-și arate personalitatea distinctă de a celorlalți. Aceste date o îndeamnă să-i facă o vizită neanunțată lui Daniel Durban pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-mi dădea nimeni nimic, căci eram doar o secretară cu propaganda și nu semnam documente, nici nu aveam influență când se lua o hotărâre. Mă încerca uneori regretul că nu primesc nimic și trebuie să cumpăr orice produs alimentar. O bârfeam deseori pe primăriță, încurajată din plin de contabilă. Aceasta, cu diplomație, mă trăgea de limbă să afle și cele pe care nu le putea afla ascultând pe la uși sau citind corespondența imediat ce plecam pe teren. Avea cheie de la biroul nostru
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]