907 matches
-
persistat anul acesta pe meleagurile noastre și a primăverii capricioase care... ba venea... ba nu venea, timpul e întârziat cu 10-15 zile. După aproximativ o oră ne-am despărțit, cu promisiuni de alte vizite ocazionate de venirea ei la familia bârlădeană din care provine. Concomitent cu beatificarea fostului Suveran Pontif Ioan Paul al II-lea, posturile de televiziune de pe mapamond anunță cu satisfacție lichidarea teroristului mondial nr. 1, Osama Bin Laden, omul care a adus atâta suferință în lume, dacă un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Cutremurul s-a produs la peste 100 km adâncime, producând imense pagube materiale și un număr oarecare de morți și răniți. Lumea înspăimântată stă mai mult pe străzi, așteptând reașezarea straturilor tectonice. Pentru 21 mai 2011, la Societatea literară „Academia Bârlădeană” are loc o ședință deosebită de lansare a două cărți ale unor personalități locale, în prezența dlui acad. prof. dr. Constantin D. Zeletin (C.D. Zeletin), președintele de onoare, a cărui onomastică o sărbătorim. Domnia-sa a făcut o importantă donație
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
meu a fost primit cu multă bucurie, după care am discutat câteva minute. Mi-am permis gestul și aprecierile cuprinse în autograf, după ce am avut bucuria și plăcerea să citesc unele volume ale Președintelui de onoare al Societății literare „Academia Bârlădeană”. După ședință, pe o ploaie torențială am fost adus acasă de dl. Giușcă, președinte-director al Casei de Cultură „George Tutoveanu” din Bârlad, căruia i-am donat pentru bibliotecă toate cele trei volume ale mele, cu promisiunea că va urma și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
descris pe parcursul mai multor articole sau în monografii, utile tuturor specialiștilor în domeniu. Motivația și necesitatea lucrării Majoritatea descoperirilor au fost grupate în repertorii județene sau regionale, unele constituind vaste corpusuri arheologice. Lucrările au inclus parțial cultura materială a bazinului bârlădean și, deci, nu au evidențiat-o în mod special. În consecință, această monografie și-a propus o analiză detaliată a siturilor respective, care reprezintă o parte importantă din patrimoniul național, în contextul general al descoperirilor din Moldova secolelor VI-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
informații, a fost necesară realizarea unor cercetări de suprafață pe ruta Negrești-Băcești (jud. Vaslui), pe valea Bârladului ori a Șacovățului și au fost utilizate informații obținute în urma săpăturilor sistematice de la Roșiori-Dulcești (jud. Neamț), de pe valea Moldovei, atât în aria bazinului bârlădean, cât și în afara acestuia; rezultatele obținute au permis identificarea de noi puncte și stabilirea unor analogii pertinente, utile în momentul aplicării metodei comparative. După analiza detaliată a descoperirilor arheologice, a fost necesară sistematizarea unei baze de date extrem de vaste, constând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prefațată de abrevieri și introducere, conținutul fiind împărțit în patru capitole, care la rândul lor au subcapitole, urmate de considerațiile finale, corpusul descoperirilor și bibliografia. Capitolul I, intitulat Considerații generale fizico-geografice, conține date despre cadrul geografic, limitele naturale ale bazinului bârlădean, cursul și afluenții acestuia, elemente de relief ce au favorizat stabilirea comunităților umane în perimetrul respectiv. Capitolul II se referă la Istoricul cercetărilor și menționează pe scurt perieghezele (cu începere din a doua jumătate și finalul secolului XIX) și cercetările
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite din dealuri sub formă de culmi prelungi, orientate de regulă nord-sud și separate între ele de afluenții Bârladului și ai Siretului. Aceste culmi, cvasiparalele, se termină spre sud, în Câmpia Piemontană
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cele mai izbitoare oscilații de nivel sunt întâlnite la râurile de stepă, ca Jijia, Bahlui și Bârlad, deoarece precipitațiile au un caracter neregulat, iar albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie de vărsare. Într-o interdependență cu elementele respective se află rețeaua hidrografică, ce poate fi densă sau rară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județului Vaslui, iar o mare parte din afluenții săi, care au irigat zona de sud a județului Iași, trec și în județul vecin (cazul Șacovățului, Stavnicului, Vasluiețului și Crasnei), al cărui teritoriu ocupă cea mai mare parte din bazinul hidrografic bârlădean. Dacă urmărim doar culoarul râului Bârlad observăm că el pătrunde în județul Vaslui în zona Băcești, continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului. De altfel, pădurea constituie principala resursă naturală (la finalul anului 1996, suprafața împădurită fiind de 84.258 ha, dintre care doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
râului Bârlad, la circa 3-4 m sub aluviuni. Datorită acestor depuneri, lunca s-a ridicat în ultimii 600-700 de ani cu 2-2,5m, acoperind multe din așezările preistorice și antice, situate la niveluri mai joase. Comunitățile stabilite în aria bazinului bârlădean au găsit terenuri mănoase, bune pentru agricultură, pășuni pentru creșterea animalelor, rețele de apă pentru practicarea pescuitului și mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acceptat uzitarea termenului de cultura Costișa-Botoșana-Hansca. În cazul temei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, am fost nevoiți, întrucât datarea culturii romanice include și a doua jumătate a secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor bazinului bârlădean, corespunzătoare cronologic intervalului menționat. Încadrarea corectă a culturii amintite a eliminat acel aparent hiatus, datorat prin aproximarea greșită a finalului culturii Sântana de Mureș și începutul culturii romanice; momentul istoric distinctiv este marcat de evenimentul politico-militar din anul 454, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor, pescuitului și vânătorii, fapt confirmat de-a lungul timpului, inclusiv pentru intervalul secolelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-a trecut și la cercetarea de teren, sub forma unor identificări de situri, pe baza izvoarelor scrise, a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
34 de monede (33 bronz și una argint), de la împărații Phocas (7 exemplare), Heraklius (11 exemplare), Heraklius-Constantin (8 exemplare), Martina (un exemplar) și Constans II (7 exemplare), iar cronologic corespunde secolului al VII-lea. Alături de cele două tezaure, pentru bazinul bârlădean, mai pot fi amintite și descoperiri izolate de monede, majoritatea din bronz, care vor fi specificate pe parcursul lucrării. 3. CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ȘI SISTEMATICE DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Cercetările de suprafață i-au amploare în a doua
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
400), care denotă o locuire teritorială îndelungată, din Paleolitic și până în Evul Mediu târziu (secolul al XVIII-lea). Pentru intervalul de timp corespunzător secolelor V/VI-XI, au fost găsite 523 de puncte, dintre care doar 117 sunt din bazinul bârlădean. În ultimul caz, numărul punctelor arheologice diferă de la o localitate la alta, fiind situații când au fost descoperite și câte cinci sau șase puncte diferite (Roșiești-Gară și Costești). Întrucât numărul acestor puncte arheologice este mare, iar informațiile despre ele sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță completată cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990. Beneficiile acestei etape fructuoase sunt datorate nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor întâmplătoare, care au scos la iveală vestigii, de regulă izolate, cu informații vagi și de multe ori neverificate sau nevalorificate prin săpături de amploare, și o a doua, a cercetărilor de suprafață și sistematice, ca urmare a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o interdependență naturală, bazinul hidrografic al Bârladului traversează de la nord la sud podișul bârlădean, a cărui parte de nord este ocupată chiar de Podișul Central Moldovenesc. 1. AȘEZĂRI La finele culturii Sântana de Mureș, petrecut conform noilor teorii, emise de unii specialiști, la jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou orizont
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110 vestigii, situate în 88 de localități (Anexa 2, harta I), din care doar opt așezări au beneficiat de cercetări (sondaje ori săpături sistematice), iar alte 90 au rămas la stadiul de periegheză. Comparativ cu numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovenesc (peste 150) și în zonele de stepă colinară din sud-estul Moldovei (peste 100), dintre care s-au cercetat prin sondaje sau săpături de amploare doar 45 de stațiuni. Din cele 300 de stațiuni, numai 98 fac parte din bazinul bârlădean, iar dintre ele doar în opt s-au făcut cercetări sistematice: Încă de la prima vedere a hărții (Anexa 2, harta I), cele 98 de situri medievale timpurii indică pe lângă o locuire oarecum uniformă a teritoriului Bazinului Bârladului și existența mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în multe din văile și microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în valea cu același nume, Dumeștii Vechi, Todirești, Negrești, Buhăești, Albești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]