1,216 matches
-
Sibiu, la simpozionul cu tema « Însemnătatea vieții și operei Sfântului Vasile cel Mare pentru misiunea și slujirea Bisericii » cu studiul intitulat: « Învățătura Sfântului Vasile cel Mare despre educația tinerilor și pastorația creștinilor » 11 - 13 Noiembrie 2009, am participat la Mănăstirea Bârsana, județul Maramureș, la simpozionul organizat de către Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Universitatea de Nord din Baia Mare, dedicat « Moștenirii spirituale a Sfântului Vasile cel Mare și a tuturor Sfinților Părinți Capadocieni » cu referatul ce poartă titlul: « Învățătura Sfântului Vasile cel Mare
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
vreo două mii cinci sute de suflete. Rasova este o localitate foarte veche, atestată de peste o mie opt sute de ani. La un moment dat prin secolul nouăsprezece era socotită un orășel, cu vreo șase mii de locuitori, majoritatea români, mocani și bârsani ce au migrat din Transilvania, odată cu transhumanța. Adriana văzu o tăbliță bătută pe un gard din blănuri de brad, cu numele străzii trecut pe ea. - Uite, văd că aveți botezate și străzile. - Așa-i mai nou acum. Toate localitățile, indiferent
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
le aștern...) : Concursuri cu monoplane, la Viena și Aspern ! La București, Sibiu, Brașov, Ploiești, Lugoj, dar și Blaj La Alba, Mureș, Orăștie, Arad, Iași, fără picaj ! A avut și sufletiștii, ce i-au fost prieteni buni : Vlahuță, Iosif și Gârleanu, Bârsan, Haret, buni români ! Traian Vuia, ca și A.S.T.R.A., după puteri, l-au ajutat ; Armata Țării și Guvernul, cât au putut, au finanțat ! A "treișpea" zi din Răpciune, pilotând peste Carpați S-ajungă la Orăștie, lângă A.S.T.R.A. și-ai
EROULUI NAȚIONAL AUREL VLAICU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374953_a_376282]
-
Alexandru, Vasile Posteuca, Virgil Mateiaș, Virgil Maxim, Andrei Ciurunga, Dumitru Leontieș, Octavian Goga, Mihai Rădulescu, Nicolae Stroescu-Stânișoară, Dan Lucinescu, Monahul Ioasaf, Pr. Gheorghe Dincă, Demostene Andronescu, Gheorghe Iscru, Ioan Scurtu, Radu Teodoru, Ion Vlăducă, Gh. Jipa Rotaru, Marin Naidim, Cornel Bîrsan, Dragoș Vasile Pâslaru, Mircea Platon, Tudor V. Cucu, Petre C. Baciu, Ion Coja, Ilie Tudor, Dan Puric, Aspazia Oțel- Petrescu, Dinu Zamfirescu, Vasile Parizescu, Vasile Danion, Pavel Chirilă, Costion Nicolescu, Răzvan Codrescu, Sorin Dumitrescu, Viorica Enăchiuc, Alexandru Nemoianu, George Rocă
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
în 1856 avuseseră loc șaptesprezece reprezentații date în localul Casinei Naționale, precum și altele în anii următori. Se mai cunosc reprezentații date de trupe românești cum a fost cea a Teatrului Național din București în iulie 1881, cea a lui Zaharia Bârsan precum și diferite concerte ale cântăreței Gabriele Ionescu în 1895, ale baritonului Nicolae Corfescu în anul 1905 și altele. Localul Casinei fiind prea mic, prin 1883 se dădeau reprezentații în Șura mare, care nu era decât o adevărată șură din lemn
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
acestei perioade, comunitatea formată a primit vizită mai multor pastori și evangheliști din Romania.Ei au contribuit la formarea și zidirea sufletească a Bisericii.II amintim pe frații : Moise Ardelean, Ștefan Movila, Teofil Babutia, Rivis Tipei Pavel, Caba Ioan, Tălpos, Bârsan, Purtan ... În luna Iulie 2003 fratele Grigore Cretă a fost ordinat că prezbiter în Biserica.In luna Octombrie fiind ordinați frații Teo Pribec și Marius Lupau că diaconi.Un an mai tarziu, în 24 octombrie a avut loc învestirea în
BISERICA PENTICOSTALA ROMANA FILADELFIA PARIS de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345124_a_346453]
-
1970 în SUA LITERATURĂ ADAM SERGIU, n.16 august 1936 la Cosmești, prozator ARHIP GEORGE, n. 8 martie 1962 la Brăhășești, prozator ARION GEORGE, n. 5 aprilie 1946 la Tecuci, prozator BATOG-BUJENIȚĂ MIHAI, n. 25 octombrie 1945 la Aldești, epigramist BÎRSAN ION, n. 1932 la Independența, poet, prietenul intim al compozitorului D.Cuclin BRATEȘ MIREL, n. 1936 la Galați, publicist și regizor film BRUMĂ AUREL, n. 30 mai 1946 la Nicorești, scriitor, realizator radio CASIAN NINA, n. 27 noiembrie 1924 la
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
DIASPORA, REALITATEA, VEGHEA; vicepreședintele Ligii Culturale Române centrale, Președintele Departamentului Moldova • prof.univ.dr. Vasile BURLUI, președinte Universitatea APOLLONIA Iași • Biblioteca Județeană ‘’V.A. Urechia’’ Galați, director prof.dr. Ilie ZANFIR • Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ Galați, rector prof. univ. dr. ing. Gabriel Iulian BÎRSAN • Universitatea ‘’Danubius’’ Galați, rector-fondator prof. univ. dr. Benone PUȘCĂ • Arhiepiscopia Dunării de Jos, arhiepiscop Î.P.S. dr. CASIAN • Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Galați, președinte prof. David SAVA • Inspectoratul Școlar al județului Galați, inspector școlar general prof. Mioara ENACHE • Societatea Scriitorilor
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
fi avut un stat românesc” (unitar, centralizat - n.ns.). În viziunea sa, strămoșii au trăit în comunități conduse de voievozi, risipiți pe pământul românesc unic, iar oamenii se numeau după natura locuințelor lor aflată în vecinătatea unui râu: olteni, jieni, bârsani, ialomițeni, moldoveni, sireteni, dar sub raport social-politic, ei își spuneau generic români. „Numai vicisitudinile istorice, concepțiile diferite de la o epocă la alta - sublinia profesorul Iorga - au făcut ca poporul român să trăiască în state diferite”. După opinia sa, pe trei
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Mirela-Monica, prof. Lăstun Otilia-Bogdana), pentru înțelegerea trăirii acestui eveniment, probabil unic, în istoria școlii. Le mulțumesc colegelor care s-au implicat în organizarea evenimentului, în mod special doamnei prof. Eleonora Tudoran și doamnei prof. Margareta Vecerzan dar și domnului Ilarion Bârsan, care mi-a spus imediat după ce a fost aprobată acordarea titlului: „Ți s-a împlinit visul. Te vei întâlni cu dragostea ta ...literară!”. M-am bucurat că au fost alături de noi, două colege de liceu ale doamnei Irina Petraș (Cioca
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
primăverii” ediția 2017. O surpriză foarte plăcută a fost prezența la eveniment a doamnei profesor Ionela-Silvia Nușfelean, împreună cu patru eleve laureate ale concursului nostru, de la Palatul Copiilor Bistrița, cărora le suntem recunoscătoare, deoarece au dovedit, precum remarca și domnul Ilarion Bârsan în timpul festivității, că „Bistrița poate fi mai aproape decât Agnita”. Mulțumim doamnei Irina Petraș, pentru bucuria pe care ne-a oferit-o, de a veni la Agnita, la liceul care îi este drag și pentru cuvintele calde adresate în cadrul ceremoniei
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
industriale de prelucrare nu consumau decât într-o măsură cu totul neînsemnată din bogăția acestor materii prime. Mihail Kogălniceanu, de pildă, referindu-se la producția și prelucrarea lânei, a notat la 16 decembrie 1855 că la munte, unde sunt oi bârsane, se confecționa „postav gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cea mai ieftină forță motrice. Desigur că regiunea Târgu Neamț nu era unicul loc în Moldova unde țesătoria căpătase o răspândire recunoscută. Mihail Kogălniceanu a semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Speranția, Eugeniu, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936. Spinoza, Benedict, Etica. Demonstrată după metoda geometrică și împărțită în cinci părți, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Stancu, Radu, Norma juridică, Editura Tempus, București, 2002. Stătescu, C., Bârsan, C., Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000. Stere, Ernest, Din istoria doctrinelor morale, Editura Polirom, Iași, 1998. Vlăduț, Ion, Introducere în sociologia juridică, ediția a II-a, Editura Lumina Lex, București, 1998. Vlăduțescu, Gheorghe, O
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 100-102. 158 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 104-108. 1 Cristina Rotaru, Fundamentul pedepsei. Teorii moderne, Editura C.H. Beck, București, 2006, pp. 224-225. 2 I. Mircea, Vinovăția în dreptul penal român, Editura Lumina Lex, Bucureși, 1998, pp. 12-13. 3 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000, p. 191. 4 I. D. Romoșan, Vinovăția în dreptul civil român, Editura All Beck, București, 1999, p. 13. 5 Ibidem, p. 14. 6 Ibidem, p. 15. 7 C. Stătescu, C. Bârsan
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000, p. 191. 4 I. D. Romoșan, Vinovăția în dreptul civil român, Editura All Beck, București, 1999, p. 13. 5 Ibidem, p. 14. 6 Ibidem, p. 15. 7 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 191. 8 I. Mircea, op. cit., p. 38. 9 Gh. Mihai, op. cit., pp. 186-187. 10 Ibidem, p. 189. 11 N. Popa, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, București, 1999, p. 329. 12 "infracțiunea este fapta care prezintă pericol social
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
189. 11 N. Popa, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, București, 1999, p. 329. 12 "infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală" (s. n.), conform art. 17 C. Pen. 13 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 190. 14 I. D. Romoșan, op. cit., p. 20, C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 191. 15 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 195. 16 Gh. Mihai, Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Vol V, Editura C. H. Beck, București, 2006
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
329. 12 "infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală" (s. n.), conform art. 17 C. Pen. 13 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 190. 14 I. D. Romoșan, op. cit., p. 20, C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 191. 15 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 195. 16 Gh. Mihai, Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Vol V, Editura C. H. Beck, București, 2006, pp. 34-35. 17 Gh. Mihai, op. cit., p. 35. 18 Ibidem, p. 50. 19
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală" (s. n.), conform art. 17 C. Pen. 13 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 190. 14 I. D. Romoșan, op. cit., p. 20, C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 191. 15 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 195. 16 Gh. Mihai, Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Vol V, Editura C. H. Beck, București, 2006, pp. 34-35. 17 Gh. Mihai, op. cit., p. 35. 18 Ibidem, p. 50. 19 Aristotel, Etica nicomahică, cartea a III-a, p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-mi place/sunt de acord nu sunt de acord"; asociere creativă a pasajelor narate cu anumite cântece, poezii, secvențe rimate/ritmate etc.; facilitare a socializării; pregătire a copiilor preșcolari pentru receptarea/prelucrarea textelor literare, în ciclul primar etc. Trimiteri bibliografice Bârsan, Nicoleta, Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării orale a preșcolarilor mari, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 (coord.) Boca-Miron, Elena; Chichișan, Elvira, Documentar metodic pentru activitățile de educare a limbajului la preșcolari, Ediția a 2-a, rev., București, Editura
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ștefania; Nicu, Gabriela, Jocuri interdisciplinare. Material auxiliar pentru educatoare, București, Aramis Print, 2003 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Baude, Jean-Michel, Pédagogie générale et relations humaines, Paris, Librairie Vuibert, 2002 Bârsan, Nicoleta, Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării orale a preșcolarilor mari, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 Bizdună, Maria; Neagu, Alexandrina, Texte pentru educația limbajului la preșcolari, București, Editura PROGnosis, 2000 Bócsa, Éva, Psihologia vârstelor, Petroșani, Editura Edyro Press
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
4 ani (după cum o arată, de altfel, și practica educațională și nu numai). 210 Belsky&Most (1981), Nicolich (1877), Rubin, Fein&Vandenberg (1983), apud Schaffer 2005: 235. 211 Piaget-Inhelder 1966: 51. 212 Piaget-Inhelder 1966: 50. 213 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 24. 214 Bârsan 1995; exemple de jocuri asociate unor teme ca Onomatopee, Grădinița, Toamna, Animale domestice/sălbatice, Păsări domestice, Sărbători de iarnă, Jocuri și sporturi de iarnă, Profesii, Înfloresc grădinile, Mijloace de locomoție, Îmbrăcăminte, Mobilier, Omul, Lumea poveștilor, Lumea culorilor, Vara, În vacanță
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Educație pentru sănătate: Povestiri istorice (D. Almaș), La plimbare prin orașul (satul) nostru, Cum circulăm?!, La mare, La munte etc. (Tudoran-Sabău-Antal 2004: 52) etc. 294 Vezi exemple de exerciții, jocuri etc. valorificate în acest sens în: Alexandru-Filipescu 1983, Antonovici-Nicu 2003, Bârsan 1995, Kelemen 2006, Măican-Măgură 2004, Moraru-Mateescu 2003, Pintilie 1999, Secrieru 2006, Schulman Kolumbus 1998, Taiban 1976, Vrășmaș 2007 etc. 295 Pentru necesitatea abordării științifice a foneticii/fonologiei în grădiniță, vezi Dănilă 2003: 56. 296 Cîrloganu 2006: 76-77. 297 Bârsan 1995
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2003, Bârsan 1995, Kelemen 2006, Măican-Măgură 2004, Moraru-Mateescu 2003, Pintilie 1999, Secrieru 2006, Schulman Kolumbus 1998, Taiban 1976, Vrășmaș 2007 etc. 295 Pentru necesitatea abordării științifice a foneticii/fonologiei în grădiniță, vezi Dănilă 2003: 56. 296 Cîrloganu 2006: 76-77. 297 Bârsan 1995: 39-47, Pâslaru 2003: 90-91; Zamfir 2007: 62-65 etc. 298 Bârsan 1995: 35-38. 299 Vezi exemple în Pâslaru 2003: 91, Bârsan 1995: 23-29, Schulman Kolumbus 1998: 89 etc. 300 De tipul ,,Un pitic murdar pe șorț,/Plânge singur într-un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Secrieru 2006, Schulman Kolumbus 1998, Taiban 1976, Vrășmaș 2007 etc. 295 Pentru necesitatea abordării științifice a foneticii/fonologiei în grădiniță, vezi Dănilă 2003: 56. 296 Cîrloganu 2006: 76-77. 297 Bârsan 1995: 39-47, Pâslaru 2003: 90-91; Zamfir 2007: 62-65 etc. 298 Bârsan 1995: 35-38. 299 Vezi exemple în Pâslaru 2003: 91, Bârsan 1995: 23-29, Schulman Kolumbus 1998: 89 etc. 300 De tipul ,,Un pitic murdar pe șorț,/Plânge singur într-un colț./ Șorțul i-l fac eu curat/La mașina de spălat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]