447 matches
-
mi deapănă tot felul de istorii pline de învățăminte, de miez...) Și fiind strada principală în pantă și fiind, în plus, dreaptă ca trasată cu o riglă, noi pornim pe săniile noastre din capătul de sus al orășelului, din dreptul băcăniei numite Căsuța Albă, și nu ne oprim decât în capătul celălalt, jos, lângă poștă, aproape de port și de feribot. Mașinile nu ne stau în cale. Nici într-o zi obișnuită nu circulă prea multe mașini, le poți număra pe degetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ziaristul poate citi resemnat: „Când orice se vinde,/ Când orice e marfă -/ Trezește un sunet bătrân/ Din antica harfă”. Episodul mătrășirii dlui Turturică încheie un spectacol jalnic, în care nici una din părțile implicate nu a ezitat să se facă de băcănie - nici o aluzie la circul de la România liberă. Ringier și-a acordat reacțiile față de echipa editorială mai mult în funcție de interesele politice ale PSD-ului și de cele financiare ale unor intermediari extrem de influenți, decât în funcție de performanțele ori contraperformanțele ziarului. Un comportament
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ne-au spus povestea lor. Sunt de naționalitate albaneză - tată și fii - iar firma lor este atestată sub numele din titlul capitolului de aproximativ 87 de ani. Stabilit în Slatina în urmă cu mulți ani, tatăl bătrânului, care deținea o băcănie, s-a remarcat cu ocazia venirii unui circ în oraș. Un luptător de la circ a pariat că va oferi 300 de ludovici celui care va reuși să-l dovedească în luptă. S-a desprins din mulțime albanezul. S-au uleiat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
rezervați, dar amabili - mai ales femeile lor Îmbrăcate În negru à la turca și mai ales cu noi, copiii vala hilor de aici; Întemeind În Bucureștiul de până mai acum patruzeci de ani, cu comerțul lor cinstit și aplicat la băcănie și la cârciumă, adevărate dinastii de mari negustori, precum fură Tarpo, Duro și Dodani. Am fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților Împărați Constantin și Elena
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și neconducând la nimic În viață! - Mansardele noastre din hanul Vlasto și cea dintâi căsnicie a noastră Încropită cu un „primus“ din care ieșeau adevărate minuni. - Viziune pitorească și suculentă a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cu halele, băcăniile, brân zăriile, mezelăriile și „birturile naționale“, mândriile acestui oraș de bonvivanți cu pipota sănătoasă. Considerații gene rale despre civilizația bunului trai și despre aportul nostru național la această civilizație. - O zi la românii noștri dintre Vidin și Timoc, cu varza
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de acum aproape o jumătate de veac, adică lângă halele mari de la Bibescu-Vodă, hala de carne, alta de pește, alta de zarza vaturi și alta de fructe, cum și lângă mulțimea vie, Împestrițată, colorată și aromată a prăvăliilor dimprejurul halelor: băcăniile cu produsele tuturor climatelor, continentelor și ale mărilor Îndepărtate, de la cele ale pământului nostru prea blagoslovit până la colonialele, conservele, condimentele și sardelăriile de tot felul, aflate pe atunci la Îndemâna oricărei pungi; apoi brân zăriile miro sind de departe a tot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meni nevoiași. Imediat ce au ocupat Bucureștii, nemții i-au luat cantina. Dumitru și-a adunat familia și În 1917 s-a mutat la Stroești. Cât timp a durat războiul a făcut negoț; adu cea de la București gaz roșu, produse de băcănie, păcură etc., pe care le vindea În Stroești. Aici cumpăra prune, făcea magiun și țuică, pe care le vindea la București; și așa a reușit să asigure hrana familiei. Încă din tinerețe, Dumitrache Georgescu s-a apropiat de mișcarea socialistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trecute: 2 fabrici de mezeluri, 1 fabrică de unt, 6 ateliere de rotărie, 19 ateliere de tâmplărie și mobilă, 1 fabrică apă gazoasă, 21 ateliere de fierărie, 127 ateliere de croitorie, 77 ateliere de încălțăminte, 91 magazine de comerț și băcănie, 6 brutării, 16 măcelării, 6 cafenele și ceainării, 38 întreprinderi comerț și restaurant. În anul 1931, la cererea Prefecturii județului, Primăria orașului trimite o situație privind existența „fabricilor și atelierelor din orașul Dorohoi”. Potrivit acestei situații, aflăm că în oraș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru exercitarea comerțului lor45. Într-o situație privind „averea mobilă și imobilă a comunei Dorohoi”, din anul 1936, figurează un număr de 135 de întreprinderi comerciale, care erau în proprietatea evreilor. După felul lor, acestea erau: 91 de comerț și băcănie, 38 comerț băuturi și restaurant, 6 cafenele. Activitatea de credit și cooperație din Dorohoi era dată de existența unor cooperative de credit (bănci populare) și cooperative de consum. După o situație din anul 1934, în județul Dorohoi funcționau 5 bănci
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru că, nu am găsit un salariat priceput de origine etnică român. Voi căuta ca acest evreu să fie dublat și de un român. La 14 iulie 1943, Dumitru Ursaciuc (domiciliat în Dorohoi, str.I.C.Brătianu, nr.47), proprietarul unui magazin de băcănie și precupie, solicită eliberarea unei autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii pentru evreul David Groper. În cererea sa, Dumitru Ursaciuc motivează că fiind concentrat și în situația de a închide magazinul, am angajat pe evreul David Groper
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și exercitarea profesiunii. Din documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă la Camera de comerț și industrie Cernăuți, nr.986/1942, cu obiectul băcănie și precupie cu mărunțișuri, capital declarat 50000 lei, cifra de afaceri pe 1942/1943 este de 600000 lei și impozit comercial de 13000 lei. Beneficiarul de carnet de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii, evreul David Groper, 19 ani
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ce mă așteaptă, o tuleam pe stradă. Dacă aș fi încăput pe mâna alor mei, tot biata Virginia ar fi sărit să mă apere. Îl socoteam pe Toderică ipocrit, și aveam pică pe el, deoarece, când mama mă trimitea la băcănia ovreiului din colț să mai cumpăr câte ceva, scorțișoară sau piper, eu zbieram revoltat, dând nărăvaș din picioare: „Acum iar să mă duc, acum iar să mă duc!“ deși nu mai fusesem, iar vărul meu „se băga pe fir“ mieros: „Lasă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Gh. Tacu sunt amici "politici" ai casierului. Al treilea secretar, plătit cu 60 de lei lunar, lucrează pentru toți. Cheltuielile de cancelarie se ridică la sume neobișnuite. Bilanțuri amănunțite nu se fac. Dar s-a înființat și o cooperativă: librărie, băcănie și băuturi spirtoase. Casier e tot d-sa cu o remiză de 1% ceia ce-i aduce vre-o 40 de lei lunar. În târgul gării sunt câțiva negustori români "adversari politici". Se înființează din această pricină și în târgușorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fraza care urmează relevă două aspecte interesante : „Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei doi camarazi ies de la cancelaria lor la șase ore seara și, sub aceeași umbrelă, pornesc pe Calea Victoriei la vale, să se abată pe la o băcănie ; trebuie să târguiască niște mezeluri pentru masă - Mache va prânzi la Diaconescu împreună cu d-ra Cecilia”. Ieșirea din minister se face într-o triplă calitate, ca și cum ar exista un proces de multiplicare a unui cuplu unit până la indistincție prin relațiile familiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la fila 42 din Dosarul VI/1940 Streza Cârțișoara îi ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârțișoara îi ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Iașși, prin adresa No.536 Îmi comunică quă supusulu Român din Rusia Zelman sin Lupu, posedându pașaportu acestei Prefecturi de la 8 Ianuar 1874 sub No.80, a declarat la interogatoriu, că au servitu 3 ani În acestu orașu În băcănia lui Herș Blumenfeld și aici’l cunoașci nevasta lui Blumenfeldu Sura, Froim Herșcovici Tenechegiu din Strada Mari și muma lui Sura Rivca”. Rușii voiau să afle dacă toate cele declarate de evreu erau adevărate. După cercetările de rigoare, polițaiul fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dat rezultatul examenului ultimului an și eram, astfel, declarați licențiați în drept, am pornit vreo șase băieți în jos pe strada Carol și apoi pe str. Lăpușneanu plini de noi și ne-am oprit în Piața Unirii, la colț, la băcănia Ermacof. Să bem licența. Mai cu gustări, mai cu mustul proaspăt din toamna aceea de septembrie, pînă ce ne-am îmbătat toți criță. Întors la Galați cu diploma în geantă, primul meu gînd a fost să-mi fac formalitățile pentru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
etajul al 8-lea și ultimul al unui bloc de apartamente burgheze, ocupat acum de Direcția Generală a Miliției. Cunoșteam exteriorul imobilului situat în plin centru, la colțul Căii Victoriei cu Strada Regală. La parter, fusese până nu demult marea băcănie de lux cu degustări „Dragomir Niculescu“, unde amatorii luau aperitivul sau cumpărau „delicatese“, produse fine de origini diverse, caviar, nisetru afumat, foie-gras și șampanie... În 1949, regimul comunist instalase în acest imobil centrala Miliției, de fapt brațul vizibil al Securității
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a trage mâța de coadă. În Nicorești Târg problema stătea puțin mai altfel, fiindcă altfel nu-mi explic de ce aveam atâția negustori de toate națiile. și-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă. Mai erau Fotache ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole de lux între care nu lipseau pompele de stropit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă. Mai erau Fotache ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole de lux între care nu lipseau pompele de stropit și gramofoanele. Era și pâine, renumită sau nu, oricum fabricată și manual de Franț Tătaru și Petrică. Primului i se mai zicea și Babanu, poate pentru că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă a doua zi trebuia să se împărtășească și să facă slujba la biserică. Mai erau și două mici băcănii, a lui Țoev, aproape de școală și a lui Verbanov, jos, la șosea. Prietenia cu familia Ion și Lucreția Vulpe s-a strâns din ce în ce mai mult, până ne-am făcut cumetri. L-au botezat pe Coca. Am făcut cumetrie mare cu foarte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a dat economatul. șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză și smântână la prețuri convenabile și oricum marfă proaspăt de poaspătă. Volciocul era la trei kilometri de Jibrieni, sat de lipoveni de unde se putea merge
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]