1,215 matches
-
bine cu muzeele din Piatra Neamț, Focșani și Onești. După desființarea abuzivă a Facultății de Istorie-Geografie am funcționat, până în vara anului 2006, la Liceul „G. Bacovia“, azi Colegiul Național „Ferdinand I“ din Bacău. La catedra universitară sau la catedra celebrului liceu băcăuan am conlucrat foarte bine cu cele peste 40 de generații de studenți și elevi. Munca la catedră, activitatea cu tinerii m-au stimulat în cercetarea științifică. Datorez mult acestor tineri. Nu știu cât îmi datorează ei, dar eu simt că le datorez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
literaturii române. Vă mulțumim! 133 VASILE ORAC: Fiecare carte are universul ei Stimate Vasile Orac, la sfârșitul lunii octombrie ați deschis, la Galeriile „Arta” din Bacău, o excelentă expoziție de grafică de carte, desen și pastel. De ce ați ales simezele băcăuane pentru prima dumneavoastră ieșire în public de unul singur? Pentru că, anul trecut, în Tabăra de creație plastică de la Tescani, pictorul Ilie Boca, președintele Filialei UAP, mi-a făcut o invitație în acest sens, reînnoită cu prilejul expoziției de proporție, deschisă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
într-o culegere editată de Casa Regională de Creație din Bacău. În deceniul în care a fost redactor la „Ateneu”, a semnat și cronici teatrale. Pe lângă volumele de versuri, a scris și piese de teatru, nepublicate, dintre care, la teatrul băcăuan, s-au reprezentat Totul într-o noapte (1973), postum O oră de poezie (Arena cu paiațe) (în stagiunea 1975-1976) și 24 de ore din viața unui geniu (în stagiunea 1977-1978). A utilizat și pseudonimele Grigore Aburel, Cititor, Ioana Parava, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
de un reușit spectacol artistic susținut de elevi ai școlii din Oncești, coordonați de către doamna directoare de atunci a școlii, d-na Lăcrămioara Prosie, în prezența unor oficialități ale județului precum domnii Brăneanu și Chiriac și din partea Asociației Scriitorilor Băcăuani - domnul Viorel Savin, a unor rude ale ilustrului filolog și a unui numeros public local, totul sub girul administrației locale, condusă de către primarul Gheorghe Baban. Biblioteca noastră se bucură de sprijinul secției de cultură a județului Bacău, în mare măsură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai avut scăpare. Din nou, viclenia a condus la o victorie care, inițial părea imposibil de obținut. La fel s-a întâmplat și la data de 5 iunie 1456, în scurta confruntare cu tătarii de pe Valea Berheciului, evocată de către istoricul băcăuan Eugen Șendea. Prinși la strâmtori Din vremea lui Mihai Viteazul (domn al Țării Românești între anii 1593-1601), răsună ecourile biruinței de la Călugăreni, pe Valea Neajlovului, repurtată împotriva turcilor lui Sinan Pașa. Atrasă într-un loc strâmt și mlăștinos, armata otomană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
componentele sintactice se modifică, semnificația standard a piramidei are de suferit: în FIG.11, configurația mâinii, care ia forma unei piramide, condensând volumul intern al palmei, pare să sugereze două lucruri: pe de o parte, faptul că acest slogan electoral "Băcăuanii spun DA!" este mesajul esențial, iar pe de altă parte, arată ca Băsescu este total încrezător în propriul enunț. Dar prin orientarea frontală, piramida pare să indice un moment prezent, cănd Traian Băsescu vorbește cu votanții sau contracandidații. Astfel, piramida
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de-și făceau copiii prin grosuri, pînă au început a grăi și unii a umbla în picioare." Nicolae Muste descrie în Cronica sa grosul de sub turnul bisericii de la Curtea Domnească din Iași din vremea lui Ștefan Tomșa 242 și ocna băcăuană în care rar se întîmpla ca un ocnaș să trăiască mai mult de 4-5 ani. Pînă la jumătatea secolului al XVII-lea regimurile de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le administrau
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Timpul, Reșița, 2001, pag. 73 - 76; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 94, 95, 212; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 12; Cornel Galben Personalități Băcăuane, Ed. Corgal Press, Bacău, 2003; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 19; Albumul Patrimoniu. Cultură Tradițională Arta Naivă, editat de Ministerul Culturii și Cultelor și de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Timpul, Reșița, 2001, pag. 113, 114; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 140, 141, 219; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 12; Cornel Galben Personalități Băcăuane, Ed. Corgal Press, Bacău, 2003; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 9; Albumul Patrimoniu. Cultură Tradițională Arta Naivă, editat de Ministerul Culturii și Cultelor și de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
săptămânalul „Contrapunct” (martie 1990-ianuarie 1991), redactor principal (din 1991) și redactor-șef (din 2001) la „Viața românească”. Concomitent, din 1991 este, succesiv, redactor, consilier și publicist-comentator la ziarul „Cotidianul”. S. debutează în 1967, cu poezie, în pagina culturală a ziarului băcăuan „Steagul roșu”, iar editorial cu volumul de versuri La fanion, apărut în 1980 și distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. A mai colaborat la „Luceafărul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „22”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Antiteze” ș.a. Privită în ansamblul generației ’80, poezia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
opera, București, 1967, 30-31, 43-49; N. Gr. Stețcu, Eugen I. Vaian, ATN, 1969, 8; Ion Munteanu, Trei tineri socialiști, CNT, 1976, 5; Dicț. lit. 1900, 881; Ioan Dănilă, Condamnat la uitare?, „Deșteptarea”, 1997, 2 204; Tiberiu Lovin, Centenarul unui scriitor băcăuan care s-a sinucis la Paris, „Monitorul de Bacău”, 1997, 199; Ioan Dănilă, Un înstrăinat. Eugen Vaian, ATN, 1997, 9. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
despre C. Sturzu, pentru monografia pe care o preconizați 674. Aceasta la Începutul anului viitor. Nu voi Întârzia prea mult. Pentru activitatea sa ziaristică e bine totuși să consultați o broșură tipărită de Biblioteca municipală Bacău (Gh. Pătrar, Publicațiile periodice băcăuane Între 1867-1967). La paginile 80-81 se dau referințe asupra ziarului „Moldova” de sub conducerea lui C. Sturzu - profesor. Ziarul s-a tipărit la Bacău, la Piatra Neamț și În continuare la Deva, până la Încetarea apariției ( În acea publicație - pe care nu o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
conducerea lui C. Sturzu - profesor. Ziarul s-a tipărit la Bacău, la Piatra Neamț și În continuare la Deva, până la Încetarea apariției ( În acea publicație - pe care nu o am - m-am găsit și eu colaborator la revista „Înfrățirea”, a studenților băcăuani, apărută În anul 1929). În concluzie, ca și dvs., sper că o colaborare Între noi ar fi posibilă și v-ar fi de oarecare folos. Nu am Însă o activitate „prestigioasă”, cum ziceți dvs. E destul de modestă chiar. Cu bune
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu V.G. Popa. Eram În plină campanie de strângere a materialelor. A venit Însă plecarea mea la Suceava, moartea profesorului Popa și am rămas doar cu frânturi din activitatea acestui ilustru cărturar fălticenean, care a trudit mai mult pe plaiuri băcăuane. Aprecierile lui G. Călinescu, N. Iorga, colaborările cu Ovidiu Papadima, C. N. Turcu, Vasile Ciurea, Constantin Mătase, sunt suficiente pentru a dovedi valoarea preocupărilor sale. 1014 ȚANU, Dumitru 675 1 București, 26 N-brie 1974 Stimate Domnule Dimitriu, Alăturat vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
funcționa ca referent literar (1997), director (1997-1998), ulterior consultant artistic (1998-2000) la Teatrul „G. Bacovia” din Bacău, director al Bibliotecii Județene „C. Sturdza” din Bacău. Va fonda revistele „Teatrul românesc” (1997-1998) și „Cartea” (2001), în 2003 devenind director al ediției băcăuane a cotidianului „Monitorul” și director al Editurii Casa Scriitorului. Din 2002 conduce Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România. Debutează cu proză la „Ateneu”, în 1969, iar editorial cu piesa Ovidiu la Tomis, în volumul colectiv Teatru. Din creația dramaturgilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
Ghițulescu, București, 1997; Jocuri (de unu, de doi...), Iași, 1998; Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv, Bacău, 1999; Pagini alese, pref. P. Isachi, Bacău, 2000; Evanghelia eretică sau Melec, purtătorul de nucă și de nyvas, Iași, 2000; Scriitori băcăuani (în colaborare cu Eugen Budău), I, Bacău, 2000; Despre starea autografului. Cărți cu olografe, Bacău, 2001; Etnologul Dorinel Ichim (în colaborare), Bacău, 2002; Tragedii în fond, Iași, 2002; Biobibliografie Octavian Voicu (în colaborare), Bacău, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, [Viorel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
pretenția - sau speranța - că, din când În când, rotunjesc ori Întregesc, printr’o replică vegetală, mai desele pledoarii animaliere pentru relații firești cu Natura, dobândite prin cunoaștere, ale prietenului Cătălin Petre Rang. Dar las pe seama unei cât mai apropiate Întâlniri băcăuane sarcina recunoașterii ori infirmării postulatului meu. O imagine a toamnei, deosebită de aceea specifică unei zone viticole evocată prin septembrie, Însă adecvată șesului dar și momentului, ne pune dinainte porumbiștea uscată, foșnitoare și galbenă care, mai ales dacă e adunată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
strada Manta Roșie. Cândva, În primul loc se tăiau capete, În fața barierei capitalei; dincolo locuia călăul... Pe când meditam la aceasta toponimie unică Între orașele moldovenești, ca și capitala, cineva, fără sânge moldovenesc, m’a silit la vrajbă cu prietenii mei băcăuani, fără să mă Împace cu neprietenii ieșeni. Punând În discuție un adevăr istoric: acela că o capitală, fie ea a „regiunii de dezvoltare de nord-est“, nu se caută și nici alege; ea se impune prin vocație, prin spiritul locului. Orice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Consecința? Doar Bucureștii se mai pot lăuda cu un nume tradus În limbile Europei și prin urmare cunoscut, primul lucru de care se va agăța acela care va căuta pe hartă noua regiune de dezvoltare... Până atunci Însă, știu mulți, băcăuani chiar, care au devenit mai ieșeni decât mine, Încât Iașii sunt o Moldovă În miniatură, ba una chiar istorică; iarăși spiritul locului... Sfidând secole de istorie, sub oblăduirea unui Radu al lui Vasile nume voievodal și deopotrivă imperial un premier
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dragă domnule Călin, Scrisoarea dumneavoastră mi-a parvenit acum trei zile. Aș veni la Bacău <footnote id="1">Îi făcusem o dublă invitație: la Salonul Cărții și la Simpozionul „Calistrat Hogaș”. Peste o săptămînă, era anunțat astfel în ziarul local: „Băcăuanii pot saluta astăzi prezența în mijlocul lor a profesorului universitar doctor docent Constantin Ciopraga. în sălile (sic!) expoziției de la Galeriile de Artă, la ora 19, distinsul oaspete va vorbi despre << Personalitatea literaturii române>>” („Salonul cărții”, în Steagul roșu, 27, nr. 5971
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu prilejul unor doctorate. Cît despre apariția voastră trimestrială, o regret și eu. Ea stînjenește, irită și doare pe toată lumea. Dar poți crede în zvonurile optimiste privitoare la o revenire? Sînt sigur că d-ta ai înjgheba o frumoasă revistă băcăuană, după cum se vede din cea de azi. Ți-aș dori să fii sprijinit în consecință. Cu cele mai cordiale salutări, al d-tale, Al. Dima </citation> (11) <citation author=”Al. Dima ” loc="[București]" data =”[ianuarie] 1979” desc =”[carte de vizită
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vrea să crezi. Am motivat mai sus vorbind de „treaba redacției”, în care nu se amestecă decît principialitatea. 2. Am ținut și două conferințe, nu fiindcă n-aveam ce face sau că poate aș fi avut ceva grozav de spus băcăuanilor, ci fiindcă cei din conducerea S.S.F. București m-au solicitat, întrucît tovarășul Cosmescu era în... pană de... orator. Am vorbit despre Viața Românească - rolul lui Ibrăileanu la această revistă și apoi despre un mare ministru al învățămîntului: Spiru Haret. După
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de gândire și adjuvanții ei, tragicul și comicul, procedee ca paradoxul și oximoronul, șarja și parodierea, asocierea cu opera lui I.L. Caragiale prin forța de a surprinde spiritul epocii sunt aspecte ce alcătuiesc o identitate stilistică și culturală a scriitorului băcăuan. Discursul critic se încarcă, la rândul lui, cu mărci specifice autoarei: "Miza esențială fiind negația afirmativă." sau "Ironia spune ceva ce nu spune." Scriitorilor ca Amélie Nothombe, Carlos Ruiz Zafón sau Amos Oz li se justifică succesul prin curajul de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
competentul prof. Florea Cârstiuc.” ... „duminică 18 iulie 1897 se săvârșește în catedrala mitropolitană din Iași chirotonia în arhiereu a P.C.S. Părintelui arhimandrit dr. Conon AramescuDonici. Noul arhiereu, care e absolvent și doctor al facultății teologice din Cernăuți, va lua titlul Băcăuanul și va fi atașat episcopiei de Roman.”... ... Cum se rezolvau în vremea aceea conflictele de idei se arată în ziarul din 15 decembrie 1897: „ o polemică ziartistică care, în focul discuțiilor, a trecut marginile obiectivității s-a încheiat cu o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]