1,215 matches
-
de un reușit spectacol artistic susținut de elevi ai școlii din Oncești, coordonați de către doamna directoare de atunci a școlii, d-na Lăcrămioara Prosie, în prezența unor oficialități ale județului precum domnii Brăneanu și Chiriac și din partea Asociației Scriitorilor Băcăuani - domnul Viorel Savin, a unor rude ale ilustrului filolog și a unui numeros public local, totul sub girul administrației locale, condusă de către primarul Gheorghe Baban. Biblioteca noastră se bucură de sprijinul secției de cultură a județului Bacău, în mare măsură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai avut scăpare. Din nou, viclenia a condus la o victorie care, inițial părea imposibil de obținut. La fel s-a întâmplat și la data de 5 iunie 1456, în scurta confruntare cu tătarii de pe Valea Berheciului, evocată de către istoricul băcăuan Eugen Șendea. Prinși la strâmtori Din vremea lui Mihai Viteazul (domn al Țării Românești între anii 1593-1601), răsună ecourile biruinței de la Călugăreni, pe Valea Neajlovului, repurtată împotriva turcilor lui Sinan Pașa. Atrasă într-un loc strâmt și mlăștinos, armata otomană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Elisabeta, 128, 216 Hutton, Patrick H., 12, 15, 17 I Iakovlev, Alexander, 10 Iancu de Hunedoara, 43, 46, 53, 55, 57, 58, 65, 66, 87, 90, 192 Ierunca, Virgil, 226 Iloaia, Romică, 180 Imbert, Francis, 19 Inculeț, Ion, 154 Ioachim Băcăuanul, 73 Ioan Albert, rege al Poloniei, 48 Ioan Paul al II-lea, papă, 245 Ioanid, Doina, 37 Ion Neculce, 45, 80 Ion Vodă cel Viteaz, 48, 87, 207 Ionescu, Andrei, 17 Ionescu, Gelu, 274 Ionescu, Matei, 215 Ionescu, Nicolae, 74
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 33. 163 Biserica de la Borzești (jud. Bacău) nu a fost, inițial, zugrăvită. În 2003-2004, Grigore Popescu a pictat integral interiorul, rezervând ciclului ștefanian un spațiu amplu și vizibil, chiar deasupra intrării. În formularea dr. Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, "Borzeștiul reînnoit devine astfel Betleemul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar Putna, Ierusalimul românesc de unde voievodul veghează de cinci veacuri cum românii își structurează identitatea spirituală și națională [...]" (vezi broșura de prezentare a Complexului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
componentele sintactice se modifică, semnificația standard a piramidei are de suferit: în FIG.11, configurația mâinii, care ia forma unei piramide, condensând volumul intern al palmei, pare să sugereze două lucruri: pe de o parte, faptul că acest slogan electoral "Băcăuanii spun DA!" este mesajul esențial, iar pe de altă parte, arată ca Băsescu este total încrezător în propriul enunț. Dar prin orientarea frontală, piramida pare să indice un moment prezent, cănd Traian Băsescu vorbește cu votanții sau contracandidații. Astfel, piramida
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru cercetare și achiziții. În ciuda dificultăților inerente începutului, noua instituție de cultură a evoluat rapid, diversificându-și activitatea prin apariția de secții de istorie, artă, științe naturale, care, după ce au trecut prin mai multe etape, au dat naștere rețelei muzeistice băcăuane. Din mai 1990, fosta secție de istorie a Muzeului regional (care între timp s-a mai numit Muzeul Județean Bacău și din 1984 Complexul Muzeal Județeană, a devenit Muzeul Județean de Istorie, incluzând în titulatură și numele primului său director
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
valoros patrimoniu. Astfel, în 1977 numărul obiectelor cu valoare muzeală de istorie și arheologie era de 18.709, iar în prezent dispunem de 35.000 de obiecte de patrimoniu. Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale naționale. În sprijinul acestor informații vin piesele descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Itești, Măgura (cu peste 2800 piese sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbești, Bacău, Oncești și de tezaurele monetare de la Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă și ea un loc aparte în cercetările specialiștilor băcăuani. Aceasta cu atât mai mult cu cât Bacăul a fost, pentru o perioadă, una dintre reședințele voievozilor moldoveni. Cercetările efectuate la Curtea domnească de la Bacău, începute chiar de către Iulian Antonescu, au oferit interesante piese de patrimoniu și un vast material
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
interesante piese de patrimoniu și un vast material de studiu. La acestea se adaugă și descoperirile din alte localități, printre care cele de la Tg. Trotuș, Adjudul Vechi, Mănăstirea Cașin, Faraoani. Nici epocile modernă și contemporană nu lipsesc din preocupările cercetătorilor băcăuani. Instituția noastră deține numeroase documente și obiecte din aceste perioade, unele dintre ele având o valoare istorică deosebită. Pot fi amintite aici piesele care au aparținut familiei lui Mihai Sturdza, lui Alexandru Ioan Cuza sau lui Costache Negri și Mihail
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
dava-ei de la Brad și reconstituirea unei secțiuni Expoziția memorială „Iulian Antonescu” este cea de-a treia expoziție permanentă a secției de istorie arheologie. În anul 2001, la împlinirea a 10 ani de la sfârșitul prematur al lui Iulian Antonescu - ctitorul muzeelor băcăuane, se vernisa „Sala memorială Iulian Antonescu”. În cadrul acestei expoziții sunt prezentate piese de mobilier (pat, dulap, rafturi de bibliotecă, scaune, lampadar, ceasuri de perete, birou de lucru, masă, cuier etc.Ă, lucrări de artă (pictură, grafică și icoane, cărți de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Bacău au avut sau au în titulatură numele primului director al muzeului. În anul 1996 patrimoniului Muzeului Județean de Istorie din Bacău se îmbogățea cu o donație foarte importantă și numeroasă, făcută de col. (r. Ioan Dogaru, fiu al meleagurilor băcăuane. Conform actului de donație, dar și datorită valorii donației, a fost organizată o expoziție permanentă intitulată chiar „Colecția col.(r.Ă Ioan Dogaru”. Colecția Ioan Dogaru, la data realizării donației, cuprindea un număr de 205 medalii din varii domenii - istorie
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
oferă și o imagine artistică plăcută privitorilor. Multe din piesele donate (în special medalisticaă au făcut obiectul de studiu al donatorului, concretizându-se în final în elaborarea unor cataloage și lucrări de specialitate. Pentru contribuția adusă la creșterea patrimoniului muzeistic băcăuan și la dezvoltarea culturii, în anul 1996 dl. col.(r. Ioan Dogaru a fost declarat „Cetățean de onoare al municipiului Bacău”, înmânându-i-se și „Cheia orașului” din partea oficialităților Bacăului. Aceste piese își găsesc locul în sala de expoziție alături de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Aman, Adam Bălțatu, Michaela Eleutheriade, Sava Henția, 14 G.D. Mirea, Constantin Stahi, Arthur Verona, lucrări care au constituit nucleul valoric al expoziției permanente de artă. Începând cu 1968, în colecțiile muzeului au fost înregistrate aproape anual lucrări semnate de artiști băcăuani: Ion Burdujoc, Ilie Boca, Ion Diaconescu, Gheorghe Mocanu, Gheorghe Velea, Salomeea Velea, Didina Solomon, Petru Pinca ș.a. În dinamica îmbogățirii patrimoniului un rol important lau avut donațiile. Astfel, în 1970, doamna Elvira Enea, soția pictorului Nicu Enea, donează muzeului 130
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a aparținut doamnei Elena Cuza Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Ordinul „Steaua României”; Ordinul „Coroana României”; Ordinul „Mihai Viteazul” (avers și reversă; Pelerina și cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar” din epoca
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cum ne-am aștepta de învățătura cea mai necesară pentru devenirea generațiilor: "înlăturarea uitării". Așa cum spunea Bacon într-unul din Eseurile sale Fluviul Lethe curge și deasupra pământului, nu numai dedesubt. Fatalitatea uitării (pierderea memoriei) pare să fie obsesia scriitorului băcăuan. Nu înțelege de ce fluviul uitării îneacă cu aceeași egală indiferență, Binele, Răul, Utilul, Inutilul, Frumosul, Urâtul, Meritul etc., de ce cel care nu uită este considerat nebun... Eroii, indiferent de numele pe care-l poartă, par să joace aceeași piesă, un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
scuze pentru juvenila-mi gogomănie. În cele peste trei decenii și jumătate de cînd văd și fac teatru, m-am mai întîlnit cu animale vii, prin zonă: tot cu cai în Chirița de la Iași, Hamlet-ul de la Tîrgu-Mureș și o montare băcăuană; în Dănilă Prepeleac, tot la Iași, apăreau o gîscă și o capră care erau hrănite din bugetul instituției. Au sfîrșit banal, adică la cuptor. Am mai observat, cu privire bazedoviană, că mașiniștii creșteau, în alt teatru, în subsol, iepuri (îi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bani, credeți-mă! Cam 5.000 lei, azi). Ca să primim banii însă, Federația avea nevoie de acceptul unui cenzor-evreu: așa se face că la vizionare l-am avut în sală, cu pălăria pe cap, pe domnul Mitică Cojocaru, șeful Comunității băcăuane. Cu o rezervă minoră (unul din actori spunea o rugăciune fără kipa!), dom Mitică a zis da!. Au venit rapid banii. Premiera a avut loc la Teatrul "Bacovia".După spectacol, o echipă a televiziunii bucureștene, condusă de Carmen Ștefănescu, a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de gândire și adjuvanții ei, tragicul și comicul, procedee ca paradoxul și oximoronul, șarja și parodierea, asocierea cu opera lui I.L. Caragiale prin forța de a surprinde spiritul epocii sunt aspecte ce alcătuiesc o identitate stilistică și culturală a scriitorului băcăuan. Discursul critic se încarcă, la rândul lui, cu mărci specifice autoarei: "Miza esențială fiind negația afirmativă." sau "Ironia spune ceva ce nu spune." Scriitorilor ca Amélie Nothombe, Carlos Ruiz Zafón sau Amos Oz li se justifică succesul prin curajul de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fi (fost, compl.ns.) numit un alt director vechi de carieră, care trebuie să vină dela Bacău și, despre care ne face să credem că vom întâmpina aceleași greutăți”. Prin urmare, secretarul utemist vasluian se temea cu anticipație de numirea băcăuanului iar propriul acolit care adusese atâtea servicii „dreptei cauze a proletariatului mondial” ar fi rămas de căruță. Nu am găsit răspunsul primit de la „centru” dar bănuim că a fost unul favorabil tov-ului Popa, spre liniștea tovului Iacob. Înainte de a transmite
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adaugă analiza orașului social și economic, circumscris dezvoltării general economice a județului Bacău, spațiu apreciat de autor, cu o tentă ușor „patriotică”, drept „Prahova Moldovei”. În final, domnul Alin Popa abordează unele aspecte ale vieții cotidiene din Bacăul perioadei, individualizând băcăuanul la nivelul spațiului privat al familiei, al vestimentației, ca patriot în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al lucrării, descrierile sociale ale marginalilor, cuprinși de autor în sintagma „băcăuanul de mahala”, domnul Popa surprinzând fenomenul prostituției și al violenței urbane, al declasării, al alienării omului tradițional în contactul traumatizant uneori cu orașul. La acest fond al abordării subiectului se adaugă Introducerea, utilă pentru demers în ansamblu, cu o prezentare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu proveniența lor, cu problemele pe care le-au cunoscut în perioadă, cazul de onoare al unui ofițer care-și împușcă soția și pe amantul acesteia, un ofițer superior, dar care este achitat sau alte felii consistente de viață cotidiană băcăuană, demonstrând diversitatea noii comunități la nivel social, al preocupărilor, al petrecerii timpului liber și mentalităților colective. De asemenea, demnă de reținut este și una din concluziile de forță ale autorului cu privire la Bacău și la ritmul diferit de dezvoltare și modernizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1895), Enciclopedia județului Bacău (coordonator Emilian Drehuță, Bacău, Editura Agora, 2008), Ioan V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, „Vitraliu” - periodic editat de Centrul Cultural Internațional „George Apostu”, „Ateneu” - revistă editată de Consiliul Județean Bacău sau „Acta Bacoviensia” - anuarul Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale (D.J.B.A.N.). Dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăului”, „Cronica Bacăului”, „Curentul Bacăului”, „Gazeta Bacăului”, „Telegraful Bacăului” și „Tribuna Bacăului”. Având în față provocarea unui serios pariu arhivistic, ne-am propus să fructificăm consistentul material cercetat printr-un portret colectiv cât mai bine contextualizat istoric, un prototip al băcăuanului capabil să genereze propriul oraș. Cu alte cuvinte, vom căuta să reliefăm faptul că istoria orașului Bacău coincide, de fapt, cu istoria locuitorilor săi. Pornind, însă, de la realitatea multietnică a Bacăului de odinioară, am întâmpinat serioase dificultăți în încercarea noastră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]