378 matches
-
stradă fără să se topească. Ceea ce nu împiedica însă ca treburile să meargă mai departe, ci dimpotrivă, căci iarna este cel mai mănos anotimp al călcătoreselor. În prăvălie era strașnic de bine! Acolo nu vedeai niciodată geamurile înghețate, ca la băcanul și la negustorul de tricotaje de peste drum. Mașina îndopată din plin cu cărbuni întreținea în prăvălie o căldură de baie; rufele abureau de s-ar fi putut crede că-i toiul verii 212. Scena descrisă este evocată prin prisma unei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
N. Filimon. Un „boier negustor“ va apărea și în Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi, sub chipul lui Chir Lacherdopolos, pretendent la mâna eroinei titulare: „Chera mu! Eu sânt un boiar neguțitor, pentru că desi sinto sluziaris [= sluger] sinto și bacalis [= băcan].“ Semiotica, spune Umberto Eco, „este în principiu disciplina care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți. Dacă ceva nu poate fi folosit pentru a minți, atunci nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul; de fapt, nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a] presat”, l-a supus „acelorași legi de aramă” ca pe toți proletarii 5). Orientarea sa antiburgheză e întrucîtva surprinzătoare, fiindcă el însuși făcea parte dintr-o familie de mici burghezi, ba chiar a celor mai antipatici dintre aceștia: a băcanilor 6). La data la care își publică „Serenada muncitorului”, la noi, o asemenea orientare încă mai scandaliza. în alte părți ale lumii, îndeosebi în Franța (cu Baudelaire, Flaubert, Villiers, Courteline și mulți alții), ea avea o lungă și consistentă tradiție
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la indicațiile fotografului. La rîndul său, acesta nu știe ce e clientul, căci dacă ar fi știut, i-ar fi scos un profil de ins frămîntat. Așa l-a „luat” din față. La nas și la ochi seamănă cu tatăl, băcanul, dar prin comparație cu acesta e firav și-i îmbrăcat de un croitor priceput. De altminteri frapează costumul nou, cu revere tari, călcate ferm. După felul în care-i compusă, fotografia e „cuminte”; - sigur nu era destinată vreunei reclame. Autorul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
D. Papastate, EPL, 1968, p. 114). 4. în „Noaptea de ianuarie” (Opere, 2, ediția cit., p. 94). 5. „G.Bacovia la 65 de ani”. Un interviu luat de Eugen Jebeleanu, în Opere, p. 448. 6. Versul cuiva „Nepăsator ca un băcan” sintetizează o impresie aproape generală a intelectualilor din epocă. (V. Wath, „Epitaf ”, în Cronica Moldovei, 1, nr.5, aug.1915, p. 98) 7. A.W. Raitt, Villiers de l’Isle-Adam et le mouvement symboliste, 1965, p. 166. 8. Apud: Nicolae
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sensibilitate”. Chiar după a doua și a treia cernere, mai găsesc încă destule fișe pe care, recitindu-le, regret că nu le-am fructificat în compoziția paginilor evocatoare din primul volum al Dosarului. Știind că tatal lui Bacovia a fost băcan, m-am întrebat, de pildă, ce se putea găsi într-o băcănie la începutul secolului trecut. Iată o listă savuroasă și frumos mirositoare rătăcită printre hîrtii: „masline în sticle sau în tinichele; zahăr rafinat, în căpățîni, în bucăți sau pisat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spune eseistul Henri d'Alméras între cele două războaie mondiale, au calități însemnate și redutabile pe care nu le-aș putea tăgădui, însă dacă dăm deoparte elita lor, care este o elită slabă, nu sunt la urma urmei decât niște băcani colosali și titanici. Sunt în stare mai degrabă să cheltuiască decât să chibzuiască. Creierul lor e împărțit în trei compartimente, în care se găsesc un registru de casă, o biblie și respectiv o carte de telefon. [...] Americanul, americanul get-beget, nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pare că și constituie subiectul filmului lui Lee. Într-adevăr, viziunea lui DRT abundă de preceptele naționaliste ale lui Molcolm X afirmînd astfel anumite poziții politice moderne. Unul dintre filosofii de la colț de stradă își exprimă uimirea și mîhnirea că băcanul corean poate transforma o clădire din scîndură într-o afacere prosperă, în timp ce negrii nu sînt în stare să facă acest lucru. Aceasta este, cu siguranță, o trimitere la opiniile lui Malcolm X cu privire la autosuficiența negrilor și la independență economică și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
italieni și negri mai curînd ca pe un conflict rasial decît unul de clasă. În timp ce Sal, micul afacerist, poate fi privit ca un reprezentant al sistemului bazat pe clase sociale care îi oprimă pe negri, el face parte, ca și băcanul coreean, din clasa muncitoare etnică, chiar dacă deține o mică afacere. Lee susține că a intenționat să se preocupe în DRT doar de clasa muncitoare formată din negri, scriind: În acest scenariu am dorit să prezint clasa muncitoare a negrilor. Contrar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din cavalerie. în anul prim al regiei, veniturile au fost mai mari, firește, decât câștiga comuna de pe urma antreprizei, însă tot nu au fost la înălțimea consumației. Și iată de ce: când antreprenorii au fost în ultimul an al concesiunii, au oferit băcanilor, angrosiștilor, cârciumarilor etc. să le reducă taxele la jumătate, și chiar la un sfert dacă vor voi să se aprovizioneze pe mai mulți ani. Firește că cei mai mulți au primit, iar antrepriza a încasat sume însemnate. De aceea, în anul care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
multe ori petrecerile țineau până la 2, 3 și 4 după miezul nopții, cu băuturică și cu demne tovarășe studențești. Când erau parale mai multe, petrecerea era udată cu vin roșu, cumpărat cu 2 lei butelia de la Păun Popescu sau alți băcani cu bună reputație. Oamenii se culcau lăsând de multe ori o parte din vin nebăut. Dar a doua zi dimineața, vedeau cu surprindere că vinul era evaporat până la ultima picătură. O anchetă minuțioasă a dovedit cum că cucoana gazdă era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și apoi În Vestul țării, În anii mei cei mai sensibili, mai vii, mai „lacomi de realitate”, și ochii acelui copil - ce sunt aproape Întotdeauna „oglinzi carnivore” - au putut contempla cu calm tipurile fundamentale umane și sociale, eterna tipologie romanescă: băcanul, ofițerul, curtezana, ratatul, preotul și funcționarul, țăranul chiar - aflat În mediu străin, orășenesc, dar și la el acasă, În vacanțele lungi la mătușile mele, Nemțoaice, În Banatul sârbesc și cel românesc! -, intelectualul care era adesea profesorul, deci autoritatea, o anume
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de „grota albastră”, dar, mi se pare, mai mult de cartea doctorului suedez Axel Munthe, Cartea de la San-Michele, un enorm bestseller al generațiilor dintre războaie și puțin după...Ă ...- Ei bine... cine e personajul ăsta ce seamănă cu un voios băcan? l-am întrebat pe „Mac”, și el, punând degetul la buze, mi-a șoptit: - Eee... ambasadorul nostru la Paris, tov. Flitan! - Aha, am răspuns eu dumirit; - Șii... cine e individul ăsta în negru, excesiv de amabil, care se repede să-i
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, în Moldova numărul negustorilor a crescut mult. După Iași, orașele cu cea mai intensă activitate de producție și comercială erau Botoșani, Galați, Dorohoi, Piatra, Roman, Bârlad, Tecuci ș.a. De asemenea, o dezvoltare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Război, un individ îi trase două focuri de revolver în spate. După primul, se întoarse repede și voi să-l prindă, dar, simțind sângele curgând și slăbindu-i picioarele, se opri în dreptul străzii Eugen Stătescu, pe atunci Gloriei, la băcanul din colț, și strigă: „Asasinul, asasinul!“ Cârciumarul, care-l cunoștea, și câțiva trecători, împreună cu sergentul de stradă, puseră mâna pe el. Apoi ajutară pe Ionel să se ridice și îl susținură până acasă. Lumea se strânsese și îl urma. Mama
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
excelează într-un domeniu. Asta te obligă. Orice ai face, ești raportat la el. Și, desigur, la o anumită vârstă mai fragedă, comparațiile nu au cum să te avantajeze. Poate de asta fiul lui Kant s-a împlinit profesional ca băcan. Nu mai e ce-a fost. Asta poți să înțelegi. Acum îmi povestește despre un poet obscur, împreună cu care a petrecut o noapte și a fost inițiat în viața de noapte a Bucureștiului. Demult. - Am fost la un local de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
face o jucărie din oameni și din destinul lor. Tacit, Anale PE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI VEAC, DÂMBOVIȚA TĂIA ÎN două mahalalele copilăriei mele, Mihai Vodă și Izvorul de o parte, Brezoianul și Gorganul de alta, cu cârciumarii lor albaneji, brutarii și băcanii epiroți, meseriașii nemți, unguri și evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și Într-un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai calică, grăbită la treabă. și când vardistul cel blajin, ocrotitorul femeilor cu rele nă ra vuri din mahalaua noastră, Își lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și piper, și din care vardistul mușca, cu untdelem nul prelins pe mustăți și pe bărbie, de-mi lasă și astăzi gura apă. și când făceam fotografii (pe care le păstrez) și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nevastă-sa să-și cultive amân doi, În acest climat de luxurie tarifată, respectivii lor hormoni sexuali obosiți de o Îndelungă practică a amorului conjugal. DOMNU’ BUSUIOC, COFETARUL MAHALALEI NOASTRE, ERA un chiul băieților, de o seamă cu mine, ai băcanului Ghiță Tănă sescu, botezați mai toți de tata; În [cofetăria lui] cu prăjituri din albuș de ou vopsit și cu cofeturi pentru colivă, toate decolo rate În vitrina prăfuită, nu intra nimeni. Fiindcă adevărata Îndeletnicire a lui domnu’ Busuioc, pe după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajunul nunții sale; apoi, pungulițele mele Întocmite dibaci din peticele de oaie vopsite În cafeniu, În galben și În roz tandru, cu zeamă de coji de nucă, de scumpie, de ceapă și alte buru ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastră toate rolurile, mai puțin pe cel al prizonierului. Acești doi veritabili eroi de „Kamasutra” întruchipează absurditatea închisorilor noastre și imensitatea întârzierii noastre. Atletul Wadoux, campionul de semifond al Franței, declară: - Ca și într-un cântec al lui Brel, unde băcani plictisiți asistă la o coridă închipuindu-și că sunt Garcia Lorca sau chiar Nero - tot așa a venit ora când pământenii, stând confortabil în fața televizoarelor, se socotesc Armstrong; aventura cosmică prin persoane interpuse umple deodată un vid din existența lor
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
I. Nicolae 0,39 27 Monea Grigore 0,58 28 Aurel i Banciu la Cârța 0,34 29 Grovu Mihăilă la Șomartin 0,34 30 Mandan Gheorghe 0,34 31 Tarcea Andrei 0,58 32 Gheța Nicodim 0,58 33 Băcan Gheorghe 0,58 34 Stoica Petru 0,34 35 Banciu Toader 0,58 36 Grovu Pavel la Cârța 0,89 37 Bucurenciu Ieronim 1,42 38 Budac Onisim 0,58 39 Tarcea Traian 0,58 40 Stoica Pavel la Șomartin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
42 Ioan S. Cânduleț 4,00 43 Dragoman Trandafir 2,00 44 Nicolae D. Folea 2,80 45 Căpățână G. Gheorghe 2,00 46 Petrache Alexandru 2,80 47 Trântor C. Matei 2,00 48 Boșcă Aurel 2,80 49 Băcan Octavian 2,00 50 Bucurenciu Constantin 2,80 51 Voila Ioan 1,80 52 Folea Gheorghe 1,80 53 Scorobeț P. Victor 2,80 54 Stoica M. Matei 2,00 55 Tarcea Romu 1,80 56 Boșcă T. Nicolae 3
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colierele ei la gât? Și pantofii ei. Și noi ne distram foarte tare când te vedeam târșâindu-ți picioarele și luându-ți poze de mare doamnă... — Mami. Fii atentă. Trebuie să vorbesc ceva foarte important cu tine. — Și au același băcan, acolo în sat. Cel care-ți vindea Mivvis de căpșuni. Îți mai amintești când ai mâncat până n-ai mai putut și ți-a fost rău? Am râs, amintindu-ne. — Mami... — Și familia Tiverton stă tot acolo... dar... — Ce? — Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]