398 matches
-
și cu totul neașteptată scrisoare” și pe care o publică atât în „Neamul Românesc” din august 1917, cât și în „Revista Istorică”, nr. VII (1921) și, din care, reproducem mai jos cele ce urmează: „Cu frățască plecăciune mă închin dumitali, bădiță Ioniță ! Răvașul dumitali, cel mult mie dorit, cu mare bucurie am luat și cele scrise am înțăles”. Apoi îi mulțumește pentru urările de sănătate și continuă: „N-am lipsit a răspunde cu acest plecat răvaș al meu la cele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am lipsit a răspunde cu acest plecat răvaș al meu la cele ce bădica îmi arată, cu un chip de ocară, că întârzierea răvașelor mele s-ar fi pricinuit de vreo oareșcare pricină a uitării. Nu ! Nu ! Să nu creadă bădița. Răspund: fiindcă toate cărțile (scrisorile, I. S.) tatei și a(le) cuconiței Ilenii mărturisese pe larg ce căzută datorie a mea către dumneata, care, cu adevărat, arată neuitare. Măcar că n-am putut prin deosăbite răvașă ades a arăta datoria neuitării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le) cuconiței Ilenii mărturisese pe larg ce căzută datorie a mea către dumneata, care, cu adevărat, arată neuitare. Măcar că n-am putut prin deosăbite răvașă ades a arăta datoria neuitării, pentru care mă rog de iertare, fiind nevreme împiedecare. Eu, bădița, la 9 aceștii luni purceg la Viena și de acolo la Jena, în Saxonia, pentru niște învățături trebuincioasă, și făgăduiesc bădițălui că, cât oi putè, mă voi săli de a face datoria cătră iubitu meu frate cu adesea cercetătoare întregimii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acolo la Jena, în Saxonia, pentru niște învățături trebuincioasă, și făgăduiesc bădițălui că, cât oi putè, mă voi săli de a face datoria cătră iubitu meu frate cu adesea cercetătoare întregimii sănătății dumisale răvașă, pentru care așijdere cred că și bădița nu mă va uita, știind bunătate dumitali. Aceasta, și sunt al dumitali pré plecat, mai mic frati, Costachi Conachi. 1802. de la Pesta, 4 septv”. Și un post scriptum: „Mă rog cu răvașul dumitali cel viitor să mă înștiințăzi și despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lupta pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, ocupate în 1939 conform pactului nedrept Ribentrop-Molotov. Pe fronturile din 1913-1914, 1916- 1918 și în continuare, pe cele din 1939-1944-1945, au căzut mulți eroi din comuna noastră: Vasile Andone, Alecu Aruxandei, Vasile Avram , Vasile Bădița, Ion Balan, Vasile Bertea, Vasile Briceag, Vasile Buhăianu, Ioan Bucșa, Gheorghe Burcă, Vasile Botezatu, Iordache Carp, Tănase Chirilă , Dumitru Ciobanu, Ion Cojoc, Dumitru Crăciun, Ioan Curteanu, Costache Chicuș, Gheorghe Dascălu, Costică Dascălu, Teodor Dimofte, Toader Diaconu, Octavian Tabarcea, Gheorghe Iftimie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doilea volum. Nu mai pomenesc aici de marea armată de versificatori, plodiți parcă pe bandă rulantă, care se simt obligați să consacre „câteva versuri” lui Eminescu. Parcă îi văd cu ochii umezi, înroșiți de băutură, rostind câte un poem-dedicație lui „bădița Mihai”, că îți vine să intri în pământ de rușine... Într-o imagine concentrată și rezumativă i-am putea numi pe aceștia poeți-lipitori, pentru că parazitează pe corpul imaginar al autorului „Odei în metru antic”. Mitul Eminescu în Basarabia este abil
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
-se de izbirea din spate. Dar n-au putut scăpa toți. Mulți au căzut răpuși de suliță și de glonț. Măcar că-i clănțăneau dinții de frig și de spaimă, Onuț tot mai striga. Ferește, bade Mihai!... Spre dreapta... Și dumneata, bădiță Necula, ia stânga... Așa, într acolo nu-i nimeni! Lupta a mai durat încă mai mult de un ceas. O parte din răsculați s-au putut retrage spre lunca Mureșului. Cei prinși în încleștarea luptei au fost uciși! Pe Onuț
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
2); început (2); înflorită (2); îngustă (2); liniștită (2); moară (2); natură (2); obstacol (2); pădure (2); plimbare (2); punte (2); rău (2); seacă (2); țară (2); trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare; în cale; casă; cascadă; căzătoare; să cobori; coborît; colb; colină; copaci; curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum, uliță; drumeție; Dunăre; dus; efort; eliberare; energic; floare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Și-oi păli frunza cu clopul / Și pe mândra cu mijlocul / Ș-apoi cum mi-a fi norocul!"106 Natura personificată devine participantă directă la împlinirea unui destin "scris în carte", paralelismul semantic punând în valoare relația om cosmos: " Măi bădiță, Ioniță, / Leagă calul la portiță / Și-i dă fân cu floricele, / Vin` la mama de mă cere. / De m-a da, de nu m-a da, / Scrie-n carte că-s a ta, / Pe fereastră mi-i fura / Și-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
descriptiv cu planul verbal, reprezentat de imperativul implorativ, în tandem cu notația incertitudinii și posibilității, prin utilizarea conjunctivului și condiționalului optativ: "Munte, munte, brad frumos, / Apleacă-ți crengile-n jos, / Să mă sui în vârful tău, / Să-l văd pe bădița-l meu; De-ar veni drăguța vară, / Să mă duc cu badea iar, / În mijlocul codrului, / Să sting focul dorului, / Codrule, / La umbra ta, / Tare-i dulce dragostea!"153; "Izvoraș cu apă rece / Pe la poarta mândrei trece, / Iese mândra să se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Îs toate ca florile / Aici cresc, / Colea-nfloresc, / Dincolo se veștejesc. Dar feciorul săracul / Este ca grădinarul, / Când se plimbă prin grădină, / Toate florile-i se-nchină. / Și el se plimbă și tace. Rupe floarea care-i place. Uită-te, bădiță, uite, / Uită-te din deal în șes, / Ce-ai lăsat și ce-ai ales; Ai lăsat floarea de fragă, / Mândra care ți-a fost dragă."157 Alteori, relația dintre om și cosmos este prefațată de refrenul tematic care este reluat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și cu dorul le-am plivit; / La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jalea; Auzi cum sună izvoru / Și mândruța-și cântă doru: / Turturică de pe baltă, / Vină, puică, și te scaldă, / Că apele s-o-ncălzit, / Dorurile s-o-nvăluit. / Leagă doru-ntr-o năframă / Și-i dă drumul pe Suceavă, / Și-i dă drumul să se ducă, / Pe bădița să-l ajungă. Să te-ajungă dorul meu, / Und` ț-a fi drumu mai greu; Să te-ajungă jalea mea, / Und` ț-a fi calea mai grea."174 Inserțiile dialogice ilustrează paroxismul trăirilor, transformând planurile antitetice în completitudine semantică: " Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
însoțit de recitativul tematic, are rolul de a înstăpâni și de a îmblânzi datul sorții. Fracționarea versurilor din cadrul liniei melodice simbolizează tocmai acest du-te-vino ființial al propriei meniri, dialogul recitativ având rolul de primum movens care consacră ritualic destinul: Hai bădiță, hai de mână, / Să-nvârtim hora română, / Hora dragă, bat-o vina, / Mândru joc din Bucovina! Hora și cu cântecu / Îi tot una cu omu! / Cine cântă și horește, / Viața și-o înveselește, / Cine joacă horile / Aibă ochi ca florile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lua, / Peste zări îi petrecea / Și le pregătea ieșire, / Să meargă peste pădure..."167 Martor la trăirile omenești, soarele participă direct la suferință sau la bucurie: "De când badea a plecat, / Soarele s-a-ntunecat, / Nici luna n-o răsărit, / Nici bădița n-o venit..."168 Martor la bucuriile și necazurile vieții, Soarele este chemat la jurământ, pentru deslușirea adevărului: "Jură, lună, jură, soare, / Jurați, păsări cântătoare, / Voi, stele strălucitoare, / Că inima rău mă doare, / C-a meu dor crezare n-are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i floarea câmpului, / Și-i chiar ochiul șarpelui, / Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă trupul tinerel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La școală, pentru a-i "stimula" pe elevi, părintele Ioan aduce "calul bălan". Nică nu se arată interesat de învățătură, face pozne prinzând muște cu ceaslovul și alte năzdrăvănii. Îndrăgostit de Smărăndița popii, face progrese la învățătură, dar dascălul său, bădița Vasile este luat la oaste cu arcanul. Este silit să se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de râie de la caprele Irinucăi, fuge cu pluta spre casă. Nică știe să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Potec, S. Păduraru, L. Diaconescu, B. Cășlaru, C. Herea); locul V -Dragoș Coman la 400m liber; locul VI - Răzvan Florea la 200m spate. În finalele întrecerilor olimpice de la Sydney au mai fost: Camelia Potec (locul VII, la 200m liber), Cezar Bădița (VII, la 400m mixt) și Diana Mocanu (VIII, la 100m fluture). - Atena 2004: Camelia Potec - Locul I la 200m liber (1'58"03 și locul IV la 400m liber (4'06"34); Răzvan Florea locul III la 200m spate (1
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Carmen Herea. Medaliile de ARGINT: Beatrice Coadă-Cășlaru la 400m mixt (4'41"64); Diana Mocanu, la 50m spate (28”85), 100m spate (1'01"54) și 200m spate (2'11"62); Dragoș Coman la 400m liber (3'48"69); Cezar Bădița, la 400m mixt (4'19"42). Medalii de BRONZ: Camelia Potec, la 200m liber (2'00"32) și 400m liber (4'11"76), la ștafeta 4x100m mixt feminin (4'10"05) în componență cu B.Cășlaru, D.Mocanu, C.Potec
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Petre. Ultimii trei băieți pier de copii. Ecaterina moare în 1893, iar Zahei, Maria și Ileana trăiesc până în 1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica sau drumul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
e fără temei-. Și, fiindcă suntem la prima parte a operei, este cazul să amintim câteva dintre năzbâtiile lui Nică, specifice vârstei copilăriei și în care, într-un fel sau altul, ne regăsim: primii ani de școală din Humulești „împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură-; pățania Smărăndiței cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nu trebuie considerată corectă deoarece mai există o însemnare ( identică ) în 1842. 1846 (sau 1847). „Poate să fi fost de vreo unsprezece ani, când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare”, care „clămpănea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în miez de vară la prășit, înghețat de iernile geroase și încălzite cu rachiu fiert, pălea atunci Mariana zicea “una de pe la noi”. Frunză verde foi ca mura ‘Poi nu mă da, mamă, cu sâla, După flăcău din alt sat Cî bădița meu mi-i drag. Că cel de la șteoborăni M-a pune să fac cărări De acolo la mine în sat Când m-a bate pe n’sărat. Lăcrimau muierile, lăcrimau și bărbații. Cu toții știau că Mariana vorbea de fata lui
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]