21,555 matches
-
unor autori evrei care au avut o orientare politică de stânga, deci antifascistă, ca Eugen Relgis, sau ale unor democrați și antilegionari, ca Mihail Sebastian ( Cum am devenit huligan). Ajungem în felul acesta la scriitorii și istoricii români interziși, unde băgăm de seamă în continuare că cenzorii erau niște bieți amatori în materie literară, dacă nu de-a dreptul semianalfabeți. Ei nu sunt capabili să-și respecte cel puțin criteriile politice anunțate, căci mă întreb: ce o fi fost fascist, nazist
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
adevăr, sunt as). De exemplu, dacă știe cineva un suporter al echipei națonale de fotbal care nu se pricepe să alcătuiască un "unsprezece" mai bine decât Iordănescu, avem de-a face cu un fenomen și trebuie tratat ca atare, adică băgat într-o rezervațe sau stropit cu cloroform și păstrat în alcool medicinal, fiindcă astea sunt exemplare pe cale de disparițe. Nu intru în alte amănunte. Mie, însă, îmi place boxul. De-aceea, cu o incredibilă nepăsare, am sacrificat deconectantele emisiuni TV
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
marinarul Băsescu a evitat, diplomatic, să-l acuze direct pe președintele Iliescu de participare la cabala politică pusă la cale împotriva lui, dar l-a denunțat pe șeful comisiei de la Cotroceni, care e și consilierul președintelui, că vrea să-l bage la apă recurgînd la practici staliniste. Așa că totuși cine are urechi de auzit să audă. l Nici n-a apucat bine Cronicarul să se bucure că Hagi a fost primit ca un profet al fotbalului de suporterii echipei turcești Bursaspor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
cântar. Întâmplarea face ca, de câteva luni, să trec aproape zilnic pe lângă sediul unei „agenții de badigarzi" celebră pentru isprava de-acum un an, când din seiful inexpugnabil au dispărut trei miliarde de lei. În loc să-ți inspire încredere, locul te bagă în sperieți. „Firma" e plasată într-o casă obișnuită, pe-o stradă laterală. Dacă n-ar fi câinii feroci care-și arată colții prin gardurile cam dărăpănate, ai putea trece pe-acolo fără să observi nimic. Dar obligat să-ți
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
100 de angajați, fie ele particulare, fie de stat, sînt obligate să angajeze cîte patru persoane cu handicap. Dacă nu, trebuie să plătească la buget echivalentul cîtorva salarii. E vorba despre o lege care există, dar pe care n-a băgat-o nimeni în seamă. În privința firmelor statului, Legislativul poate propune liniștit asemenea lucruri. Și e lăudabil că a făcut-o. Particularii însă trebuie luați cu binișorul, nu cu strămutarea, pentru că nu Parlamentul le-a înființat firmele, ca să-și permită să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
nimeni în seamă. În privința firmelor statului, Legislativul poate propune liniștit asemenea lucruri. Și e lăudabil că a făcut-o. Particularii însă trebuie luați cu binișorul, nu cu strămutarea, pentru că nu Parlamentul le-a înființat firmele, ca să-și permită să-și bage nasul în afacerile lor. Iar politica discriminărilor pozitive se cuvine făcută cu tact, ținînd cont de sensibilitățile persoanelor cu handicap. Cum se simte un om angajat cu de-a sila la o firmă particulară? l CURIERUL NATIONAL ne anunță: Deși
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
înguste, cu locatari care au îmbătrânit de zeci de ani împreună primind de jos în sus clipitul perpetuu roș-albastru de zi și noapte, fără să se defecteze vreodată în 50 de ani, al firmei fluorescente... Și iată cum, fără să bag de seamă, textul meu riscă să se integreze patetic și inofensiv în realitate. A sunat între timp telefonul. Domnul Geo Dumitrescu. Supărat pe răul american. Îl întreb către ce punct cardinal își deschide ferestrele noii sale locuințe, la bloc, după
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
citite în adolescență și pe care ai vrea să le mai recitești o dată, numai de-ar fi reeditate... O sete veche de iluzii, de amăgiri, de ficțiuni captivante ce să te facă să uiți de existența ta în general ternă, băgându-te în sperienți ca odinioară?... Iar acest amic, oarecum năstrușnic, îmi mai vorbi de un obicei ciudat al cailor de călărie, al celor mai nărăvași, al celor mai sălbatici, reacționând la orișice schimbare din comportamentul și chiar de pe fața stăpânului
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
din București începe să fie mai important ce crede Y din Baia Mare sau ce îi spune Z din Botoșani, decît ce debitează politicienii. Deocamdată această lume e scutită de politicianism. Și atîta timp cît politicienii nu vor încerca să-și bage nasul în ea, ea ar putea fi premisa unei viitoare solidarități civice, fără program, dar cu exigențe electorale unitare. Chiar și acum în spatele celor 32 de echipe finaliste care s-au întîlnit la Constanța se află mii de alte echipe
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
lui Dalí. Ulterior am introdus vise în filmele mele, încercând să evit tot ce e rațune și explicațe. Într-o zi i-am spus unui producător mexican, care nu prea mi-a înghițt gluma: Dacă filmul e prea scurt, o să bag un vis în el". Se spune că în timpul somnului creierul se protejează de lumea exterioară, fiind mult mai puțn sensibil la zgomote, mirosuri și lumină. Dar creierul pare, dimpotrivă, bombardat din interior de o furtună de vise care năvălesc în
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
extragerea lui din mulțimea orașului și parcurgerea unui timp doar în compania singurătății chinului său. Ca de fiecare dată cînd îi încîntă povestea {eherezadei, mă lasă să îi bat. Ajung în fața porții și-mi dau seama că n-am chei. Bag sticlele pe sub gard și mă asigur că nu s-au spart. Mă cațăr cu greu, sar și ajung în altă lume. A mea. Simt privirea și dezacordul țîțîit al vecinilor de după perdea. Ce ți-e și cu insomniile astea... {i
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
eșafod (v. H. Berlioz, Simfonia fantastică), Dansul săbiilor de Haciaturian, totul glazurat cu Dansul focului de De Falla. O minunăție Nu e nici un rictus, nici un falset, fratre torna Poate apa din capul tău sună a mâțăieli 2)... Eu n-am băgat de seamă, că tocmai hoinăream cu Steve și Terry prin Animal-Planet-ul australian...
Între ultraMARIN și NEGRU by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13856_a_15181]
-
cea care, anchetându-l inteligent pe Dan C. Mihăilescu, reușește să-i smulgă mărturisiri complete: "Stimată doamnă Tăzlăuanu, eu nu am fost tare niciodată la teoria literaturii, ba chiar detest teoria, procustianismul, mă rog, nu știu ce este postmodernismul, nu m-am băgat niciodată în chestia asta. Mi s-a spus că sunt un critic tradiționalist, impresionist, dar postmodernist ca stil. De acord, așa oi fi. Ce știu sigur e că direcții în literatură nu pot fi decât una-două pe țară. Să zicem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Flacăra", scrie dl I.Z., insistînd pe calitatea lui de membru de rînd. Adevărul e că am fost un laș, unul dintre cei mulți și mărunți". Atunci de ce s-a supărat pe Cronicar? O fi simțit ironia din faimos? Nu băgăm mîna în foc. Îmi cer public scuze, și pe această cale, celor care m-au auzit cîntînd în acel context, așa cum am făcut-o și la TVR în direct, la o oră de maximă audiență, față în față cu profitorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
buna stare a poporului nostru să crească." În casa noastră, sus la etaj, locuia Dulgheru care era anchetatorul sorei mele, Lena Constante" - Totuși, chiar dacă nu era bine văzut, n-a avut probleme deosebite. - Da, nimeni n-a vrut să-l bage pe Grigri la pușcărie, cu toate că ar fi putut. - De ce? - Eu cred că avea totuși o prea mare popularitate. - Bine, bine, Ceaușescu nu-l suferea; dar cum v-ați strecurat în perioada Dej? - Noi n-am avut niciodată de suferit. Gândește
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
întorceau tramvaiele pe vremuri, fabrica de bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare a bibliotecii de sector. Biblioteca goală. Cărțile par desenate pe pereți, într-o defunctă împietrire, amintindu-mi de un pitoresc pasaj din Filimon ( «Ciocoii...»). Bibliotecara ( nici nu ne bagă în seamă), instalată la o masă, împletește cu andrelele o căciuliță din lînă bleumarin. Încerc să încropesc cu ea o conversație, răspunde rar, monosilabic ( apatie?), lucrează în continuare, atentă să nu sară ochiuri". Totul pare părăsit, părăginit, stigmatizat de ruină
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
distrus sufletește, schilodindu-le și trupurile. Securiștii ăștia sînt vreo cîteva mii. Victimele lor sînt sute de mii, începînd din anii ^50, cînd a fost înființată Securitatea, sabia tăioasă a dictaturii proletare. Să nu mi se spună că cine se băga în Securitate visa la o carieră de Maica Tereza. Să nu mi se spună cît erau de patrioți securiștii și ce conștiință a binelui pe care îl făceau țării era în capul lor. Dacă e așa, de ce nu recunosc ei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
distrus sufletește, schilodindu-le și trupurile. Securiștii ăștia sînt vreo cîteva mii. Victimele lor sînt sute de mii, începînd din anii ^50, cînd a fost înființată Securitatea, sabia tăioasă a dictaturii proletare. Să nu mi se spună că cine se băga în Securitate visa la o carieră de Maica Tereza. Să nu mi se spună cît erau de patrioți securiștii și ce conștiință a binelui pe care îl făceau țării era în capul lor. Dacă e așa, de ce nu recunosc ei
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
stat autoritarist, cum ar fi, în scrierea marelui autor humuleștean, soacra ( având sau cu) trei nurori: trei provincii aprig stăpânite ce aparțin autorității presupuse. Întâi, despre soacra aceasta intratabilă, cu cicălelile și muștruluielile ei, trebuie să știm că l-a băgat devreme de tot în pământ pe bărbatu-su, tatăl celor trei flăcăi ai lor, "tari de virtute dar slabi de minte" încât ea a ajuns acum capul familiei, un matriarhat foarte sever. După ce bate "cinci-șase sate", strașnica muiere îl însoară
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
cîțiva ani, număr de număr, informații complete despre editurile românești. Ni le-am procurat cum am putut. Nici atunci unele dintre ele nu s-au gîndit să-și semnaleze prezența, programul sau să ne expedieze cărți. În aceste condiții, nu băgăm mîna în foc că nu ne scapă unele titluri. Cînd am acordat Premiul pentru Cartea Anului în toamna lui 2002, o publicație culturală, ca și România literară, s-a grăbit să ne ia peste picior pentru o... singură omisiune. Anul
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
și interpretări eronate. Nu putem închide ochii la infinit, nu putem lăsa impresia că suntem proști, la infinit. Mai sunt unii care știu exact ce este arta, dar de obicei aceștia stau retrași, lăsând astfel liber locul celor ce "se bagă" fără să-și facă probleme de conștiință, celor ce insistă și fac presiuni. Arta nu are nimic de-a face nici cu presiunile, nici cu insistențele, nici cu prezența permanentă în paginile unor publicații sau pe unele simeze. Arta de
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
prost decît cerșetorii de la intersecțiile mai dosnice ale Bucureștiului? |știa iau mită de la părinții lor, ca să-și facă meseria în continuare. Pe avocații care cîștigă procese dificile, uneori împotriva statului, ceea ce la noi nu e chiar de colo, nu-i băgăm în seamă. Îi ignorăm și pe judecătorii care nu se lasă intimidați de presiuni și de amenințări. Să recunoaștem însă că și exasperarea celor care cred că în România nimic nu merge bine și fac asemenea generalizări are temeiuri îndreptățite
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
în vestitul sanatoriu, nu mi s-a prezentat prea iute ocazia de a-mi arăta plin de fală strălucitele mele abilități lingvistice: totul era atît de bine organizat, că n-a fost chip. La coborîrea din avion am și fost băgat printre alte cîteva persoane de origini și aspecte varii, la fel de răbdătoare, cu siguranță, ca și mine, și grupul pe care-l formam a fost condus la un autobuz, iar autobuzul, după un drum nu din cale-afară de lung prin întunecimea
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
bună stare pe măsură ce trec anii. Sora nu părea să dea prea mare atenție cuvintelor mele, poate nu le înțelegea; și - trebuie s-o spun - îndeplinirea datoriei ei profesionale a lăsat mult de dorit: m-a durut destul cînd mi-a băgat acul, chiar dacă m-am abținut să mă plîng, punînd toate astea pe socoteala nervozității vădite. Femeia a ieșit la fel de brusc pe cît intrase și eu m-am întors la pat. O fi fost poate frica, pentru că efectele injecției n-aveau
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
lăsate așa cum sunt. Dacă ceea ce dvs. numiți, ca neprofesionist declarat, "însăilări", dar câțiva amici le gustă cu entuziasm iar alții, cu aceeași atenție și grijă citindu-vă se îndoiesc de valoarea lor literară, asta dovedește diversitatea gusturilor, lucru care vă bagă în ceață. Înclin să cred că fiecare are o solidă justificare pentru opinia proprie, la care n-o să renunțe vreodată, chiar dacă, prin absurd, ați înceta să vă mai amuzați scriind versuri, făcând fie omagiul sărmăluței, fie trecând în revistă produsele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]