1,758 matches
-
contractat În cursul expediției printre fișiere m-a Învățat minte pentru totdeauna care erau urmările unei Întâlniri romantice cu un calculator neprotejat de un antivirus performant. „Ești un ignorant“, m-a certat Olaf a doua zi, „te râd și fetișiștii. Băiete, computerul este o cale, nu un scop“, mi-a explicat el, făcându-mi apoi atât de necesarul update În educația sexuală. Olaf m-a introdus În nenumărate site-uri matrimoniale, m-a luat cu el la câteva petreceri online, școlindu-mă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Halal autor, am răspuns, după ce-am luat o gură de vodcă. Unul care nu e-n stare să Încheie nici măcar o povestire cu detectivi, doldora de clișee și glumițe răsuflate. Demiurgul a zâmbit. — Oricine poate-avea o pană de inspirație, băiete. Ei, cum Îți merge? Cam frig? — Mă descurc, am zis, Înălțând sticla de vodcă. — Aha, a făcut Kuznețov. Vechile obiceiuri dispar greu, așa-i? Am lăsat capul În jos și-am Început să râd. — Acum Înțeleg de ce scrii dialoguri atât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
manuscrise și anonime, între anii 1840-1866 de C. D. Aricescu, București, 1884. Fiind vorba de texte în versuri, întregirea măcar parțială a pasajelor omise devine uneori posibilă. Cîteva exemple. Mai întîi, din Satire de Petrache Eliat 1. No. 5: "Măi băiete surugiu,/ Deșteaptă-te, fii mai viu;/ Că-ți găsi Doamna 2 cusur/ Nu sălta așa mereu,/ Ca și tovarășul tău,/ Că lui Vodă-i pare rău." No. 6: ". . . . . . . . și patru bani!/ Azi aici, mîine-n Focșani;/ Și la nouă mă cunun
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
în 1981, am fost angajat corector la "Orizont" (la presiunile lui Cornel Ungureanu și beneficiind de fina "lucrătură diplomatică" a Adrianei Babeți), redactorul-șef, Ion Arieșanu, mi-a comunicat, în stilul său sec-intempestiv, dar care ascundea o mare delicatețe sufletească: "Băiete, să știi că dacă vrei să te căpătuiești, n-ai nimerit locul. Munca e multă și plata puțină!" Așa a și fost, într-adevăr. Dar nu cred că mi-aș fi dorit, nici atunci, nici de-atunci încoace, alt loc
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
angajați În marina comercială, și se gîndea ca, după lăsarea la vatră, să le urmeze exemplul. Probabil că magazinul avea să rămînă surorii sale Jessica, acum În vîrstă de abia șaptesprezece ani, dar care lucra deja la magazin ca vînzătoare. — Băiete, Îl rugă Vic pe un ton cît se poate de calm și Înțelegător, vorbește-mi de presimțirea aceea. Ce anume a presimțit? — A presimțit că-i umbla cineva prin buzunare, răspunse Iuffo. — Cum a presimțit asta? se miră Vic. — Păi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Vic. — Păi... CÎnd ne apropiam de postul N2, mai aveam doar cîțiva pași pînă acolo, s-a Întors spre mine și a strigat: hei, Iuffo, naiba știe ce se Întîmplă, am impresia că mă pipăie cineva, Îmi umblă prin buzunare! — Băiete, fii atent, asta nu Înseamnă că a presimțit..., Încercă Vic să-l corecteze. — Ba a presimțit! susținu soldatul cu Încăpățînare. Fiindcă s-a Întîmplat mai Înainte. Nu putea fi contrazis, deoarece văzuse cu ochii lui. Grăbise pasul spre Khapsek, dar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
colegă. Naggie se tulbură imaginîndu-și că aceea era chiar prietena lui. Apoi, căpătînd curaj, Începu să probeze la Întîmplare tot felul de haine, aproape fără să le privească. În cele din urmă găsi ce căuta, o fustă scurtă și strîmtă. — Băiete, vreau să probez fusta asta, poți să mă ajuți un pic? Întrebarea era precisă, eficientă, părea spontană și excludea inițiativa vînzătoarei cu care el stătea de vorbă, sau a oricărei alte vînzătoare. De prisos să mai adăugăm că Naggie o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obraji și se umezeau Între degetele tale. Acesta era indiciul că ai reușit și că, dacă erai norocos, puteai să vâri Înăuntru și degetul. Dar multe fete nu te lăsau să faci asta, doar cele mai mari. „Îmi pare rău, băiete. Va trebui să tragi frâna cu Greta. “ Am Început să mă ating mai mult Întâmplător, nu din cauza Îndemânării. Nu În jos sau Într-o parte, ca până atunci, ci Înainte și Înapoi. Mi-am dat seama că senzația nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
SĂ TE ARUNCI CU CAPUL ÎNAINTE ÎN VIAȚA ASTA DE IAD! TREBUIE SĂ NE ASCULȚI PE NOI, FĂRĂ STRÂMBĂTURI, MERSI, ȘI FĂRĂ SĂ TE MAI OBRĂZNICEȘTI CU COMENTARIILE TALE ISTEȚE! NOI ȘTIM! NOI AM TRĂIT! NOI AM VĂZUT! NU ȚINE, BĂIETE! EI SUNT O CU TOTUL ALTĂ RASĂ UMANĂ! OR SĂ TE FACĂ FĂRÂME! DU-TE LA HOWARD, EL TE VA PREZENTA LA HILLEL! NU TE ARUNCA IMEDIAT LA O BLONDINĂ, TE RUGĂM! PENTRU CĂ O SĂ PROFITE DE TOT CE-I MAI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un pic de apă peste el, ca să fie treaba sigură. Sigură în ce sens? Tăntălăule, te pomenești că-ți trebuie un săpun cu care să speli săpunul! Mă duc în vârful picioarelor spre closet, mă uit lung la el: „Ehei, băiete, iată o budă cu adevărat goișe. Marfă autentică. În care tatăl prietenei mele își sloboade rahatul lui neevreiesc. Ce zici, ai? De-a dreptul impresionant“. Ești obsedat? Ba fermecat! Pe urmă trebuie să mă hotărăsc dacă să mă așez sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Telefonul funcționează? — Ghinion. Telegraful Își Încetase țăcănitul și Lukici răsuflă ușurat: — Ăsta cel puțin s-a oprit. Soldatul se opri brusc din făcutul cărților și spuse cu o voce nesigură: — Sunt bucuros că n-am fost la Belgrad. — Să lupți, băiete! spuse funcționarul de la mesagerie, În hohote de râs. — Da, spuse Ninici timid, dar erau și ei, nu-i așa, concetățenii noștri. Nu e ca și cum ar fi fost bulgari. — Ucizi sau ești ucis, spuse funcționarul de la mesagerie. Haide, Împarte cărțile, Ninici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
spuse funcționarul de la mesagerie, În hohote de râs. — Da, spuse Ninici timid, dar erau și ei, nu-i așa, concetățenii noștri. Nu e ca și cum ar fi fost bulgari. — Ucizi sau ești ucis, spuse funcționarul de la mesagerie. Haide, Împarte cărțile, Ninici, băiete! Ninici Începu să le Împartă. De câteva ori se Încurcă la număratul lor. Era limpede că mintea Îi stătea la altceva. — Și ce voiau? Ce voiau să obțină cu asta? — Erau „roșii“, spuse Lukici. — Oameni săraci? Faceți pariurile, domnilor, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mai Întâi noroiul, apoi cizmele sale lustruite. Căpitanul Alexici Își umflă obrajii lui rotunzi și roșii: — Puteau să pună niște scânduri. — Nu, nu, noi suntem poliția. Nu ne iubesc. Dumnezeu știe ce fel de prânz or să ne dea. Hei, băiete! Îi făcu el semn cu mâna lui Ninici. Ajută-l pe șofer să descarce lăzile astea. Aveți grijă de sticlele de vin - să rămână În sus și neclintite. — Maiorul Petkovici, domnule... — Nu contează ce-a spus maiorul Petkovici. — Scuzați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
că nici clopoțelul nu prea suna. Dar la pupitrul recepției domnul Kalebgian Înfrunta inerția În haina lui bine croită. — Kalebgian, a sosit domnul Myatt? — Nu, domnule, trenul are Întârziere. Doriți să așteptați? Și-a reținut un living? — Oh, evident! Aici, băiete, condu-l pe domnul În Încăperea domnului Myatt. — Dă-i cartea mea de vizită când sosește. Cele două americance deciseră să nu-i dea domnului Kalebgian o cutie de rahat Deliciul turcesc, dar el fusese atât de drăguț și Încântător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
printre puținii cu studii superioare aici pe vremea aceea... Să te transferi de la ea, că nu suportă decît submediocrii care o laudă. Mai ai și ghinionul cu piesa de la televizor. Zic ghinion, pentru că atmosfera uzinei noastre s-a regăsit acolo. Băiete, încă... face Muraru semn chelnerului cu două degete ridicate. Uite, vezi, la Universitate era altfel. Uneori stau și mă întreb... Eah!... Relaxat total, bucuros de locul cald, Mihai ascultă mai mult din politețe perorația bărbatului de lîngă el, dîndu-și seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
clatină Muraru din cap, după un timp de tăcere -, cred că-i mai bine, totuși, să rămîi în cercetare. Acum, e drept, lucrezi cu Ștefănescu, dar cine știe cît îl vor mai ține pe ăsta șef de secție?! Te descalifici, băiete! În doi-trei ani n-o să știi decît chestii de rutină și-i păcat, păcat de vremea pierdută, căci nu-mi închipui ca tu să fii din ăla ce se consolează cu: "timpul trece, leafa merge", căci, dacă trece pe banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
E un tip destoinic, cinstit, principial..." Să știi un lucru, pe care ai să-l simți, dacă nu l-ai și simțit: incultura nu doare, că spunea Sadoveanu despre prostie dacă ar durea, ai auzi o mulțime de urlete. Incultura, băiete, doare, cînd devine agresivă. De-aceea te iubesc! Băiete, încă două! spune chelnerului care aduce vodca lui Mihai. "Dumnezeule! Cum să mă topesc?! gîndește Mihai cu groază. A trecut la declarații de dragoste; nu-i sănătos..." Luați și paharul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lucru, pe care ai să-l simți, dacă nu l-ai și simțit: incultura nu doare, că spunea Sadoveanu despre prostie dacă ar durea, ai auzi o mulțime de urlete. Incultura, băiete, doare, cînd devine agresivă. De-aceea te iubesc! Băiete, încă două! spune chelnerului care aduce vodca lui Mihai. "Dumnezeule! Cum să mă topesc?! gîndește Mihai cu groază. A trecut la declarații de dragoste; nu-i sănătos..." Luați și paharul ăsta cu apă, s-a încălzit arată Mihai chelnerului spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu fiica lui Săteanu, Theodor Săteanu. Iar noi îi jucăm cea mai proastă piesă pe care a scris-o, așa, să promovăm un autor local. Eu îi car programele, el stă la căldură. Ia treci și ține-mi de cald, băiete, vede-te-aș ajuns cu fiica lui Săteanu, ca matematicianul cu fufa lui, pe care au întins-o destui, că și tu, prostule, ai oarecare suflet și-o să măture nevasta cu tine prin casă...; atunci să te văd eu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dar proasta inspirație de-a-mi fi închipuit că ești femeie normală răspunde Mihai prompt, ars de ironie. Palma Mariei îl lovește în plin peste obrazul stîng, aruncîndu-l în plasa patului de fier. Mai gîndește la hotarul dintre normal și anormal, băiete! îl amenință Maria cu palma întinsă. Nu de alta, dar societatea noastră are niște legi bine puse la punct, conforme cu spiritul nostru sănătos. Dacă te întîlnești cu soțul meu seara asta, să-ți ții gura. N-o să afle nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Charing Cross. Dan revenise de la doctorul Flaherty cu două informații. În primul rând, acesta îi spusese că avusese o stare de comă alcoolică, cunoscută și sub numele de Sindromul Korsakov. În al doilea rând, îi ceruse să nu se îngrijoreze. „Băiete“, îi șuierase bătrânul și multicolorul doctor, „nu ai o problemă cu băutura. Nici un bărbat nu are o astfel de problemă până când nu bea mai mult decât medicul său!“. Și încheiase cu un hohot de râs răutăcios și duhnitor. Acum, medicina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dată, am simțit în privirea sa altceva decât obișnuita aroganță. O sclipire de ură? Sau, în orice caz, înverșunarea pe care o simți în fața unei lovituri sau insulte, fie ea reală sau imaginată. Vocea îi răbufni din nou: — Mă analizezi, băiete, nu-i așa? Mă transformi în ceva ce nu sunt. Un personaj amuzant, o ciudățenie, o figură! Cu fața la mine, se ghemui și îngenunche pe jumătate în spațiul strâmt dintre scaune. Mă privi intens, ca și cum ar fi încercat să se hotărască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pentru a potoli ploaia de scântei aurii produse de retină, mi-am dat seama că totul fusese în zadar. Mă aflam încă în vagon, iar profesorul era tot în fața mea. — Nu încerca să fugi, spuse el. Monstrul îmi citea gândurile. — Băiete, tu ești un ins care pândește trenurile imaginației. Nici mai mult, nici mai puțin. Numai că, vezi tu, de data asta ai căzut între șine. Hanoracul ți-e rupt și murdar, adidașii s-au uzat și ți-ai mai pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cetaceu și duhoarea de Moby Dick! Dar penisului lui Carol aș putea să îi închin un imn. Oricum, penisul e o armă puternică, tulpină solidă, prin care se scurge seva vieții... Ia stai așa! Îmi dau seama de un lucru, băiete. Îmi dau seama că tu te gândești la cu totul și cu totul altceva când eu îți descriu senzațiile celui mai nou membru... interpretezi diferit ceea ce îți spun. Nu-i așa, țărănușule? Vai, vai, vai, ce deștepți suntem! L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mai relaxat și mai amical. Intervenise și o notă bizară de compasiune, care aproape că mă convinsese că ieșirile de mai devreme fuseseră simple prefăcătorii, găselnițe iscusite ale istorioarei sale. — E ceva și cu desfășurarea poveștilor, nu ți se pare, băiete? Autorii spun mereu că nu știu niciodată cum va evolua povestea pe care o spun. Că nu poți să știi ce se va întâmpla în clipa în care pui următoarea filă în mașina de scris. Bineînțeles că așa este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]