395 matches
-
a consemnat chiar și afirmarea originii berbere. Printre caravlahii din Bosnia circulă mitul descendenței de la Karađorđe Petrović. La băieși nu există o conștiință de grup extinsă la toate țările în care trăiesc, fiind totuși conștienți de existența altor comunități de băieși din apropiere, și chiar din localități mai îndepărtate, cu care mențin legături de diferite tipuri, formând o așa-numită „continuitate mentală” sau „rețea mentală”. Aceasta este uneori și transfrontalieră, de exemplu între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
din apropiere, și chiar din localități mai îndepărtate, cu care mențin legături de diferite tipuri, formând o așa-numită „continuitate mentală” sau „rețea mentală”. Aceasta este uneori și transfrontalieră, de exemplu între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc băieși, de regulă autoritățile statului, populația majoritară și celelalte minorități naționale și etnice îi includ pe băieși printre romi. Totuși, există cazuri în care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
o așa-numită „continuitate mentală” sau „rețea mentală”. Aceasta este uneori și transfrontalieră, de exemplu între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc băieși, de regulă autoritățile statului, populația majoritară și celelalte minorități naționale și etnice îi includ pe băieși printre romi. Totuși, există cazuri în care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
autoritățile statului, populația majoritară și celelalte minorități naționale și etnice îi includ pe băieși printre romi. Totuși, există cazuri în care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența ca și rudarii, prin ocupația tradițională a acestora, prin limba lor maternă
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
rudarii, prin ocupația tradițională a acestora, prin limba lor maternă, româna, și prin obiceiul gurbanului. În același timp, elitele romilor de limbă romani, la care gradul de organizare este mai avansat, caută să-i includă în rândul lor și pe băieși. Aceasta se observă de exemplu în Croația, unde sunt băieși care, sub influența organizațiilor neguvernamentale rome, se declară romi. Etnicitatea băieșilor este mai mult sau mai puțin afirmată în funcție de țară. La aceasta contribuie și reprezentarea lor prin organizații politice și
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
româna, și prin obiceiul gurbanului. În același timp, elitele romilor de limbă romani, la care gradul de organizare este mai avansat, caută să-i includă în rândul lor și pe băieși. Aceasta se observă de exemplu în Croația, unde sunt băieși care, sub influența organizațiilor neguvernamentale rome, se declară romi. Etnicitatea băieșilor este mai mult sau mai puțin afirmată în funcție de țară. La aceasta contribuie și reprezentarea lor prin organizații politice și civice proprii. Un nivel mai semnificativ de reprezentare prin organizații
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
limbă romani, la care gradul de organizare este mai avansat, caută să-i includă în rândul lor și pe băieși. Aceasta se observă de exemplu în Croația, unde sunt băieși care, sub influența organizațiilor neguvernamentale rome, se declară romi. Etnicitatea băieșilor este mai mult sau mai puțin afirmată în funcție de țară. La aceasta contribuie și reprezentarea lor prin organizații politice și civice proprii. Un nivel mai semnificativ de reprezentare prin organizații se găsește în Bulgaria. Există Partidul Patriei, prin intermediul căruia rudarii își
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
ERA, care desfășoară activități culturale de promovare a folclorului rudăresc, trimite tineri rudari la studii în România, încearcă introducerea predării facultative a limbii române în școli. Și în Croația există mai multe asociații: "Krovna zajednica Bajaša Hrvatske" (Uniunea Generală a Băieșilor din Croația), "Udruženje Roma »Ludari« Rumunjskog porijekla Grada Slavonskog Broda" (Asociația Romilor „Ludari” de Origine Română din Orașul Slavonski Brod) etc. Și în Ungaria există organizații rome locale care cuprind și băieși. Printre altele s-a adoptat și un imn
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
asociații: "Krovna zajednica Bajaša Hrvatske" (Uniunea Generală a Băieșilor din Croația), "Udruženje Roma »Ludari« Rumunjskog porijekla Grada Slavonskog Broda" (Asociația Romilor „Ludari” de Origine Română din Orașul Slavonski Brod) etc. Și în Ungaria există organizații rome locale care cuprind și băieși. Printre altele s-a adoptat și un imn al băieșilor. În România nivelul de organizare este mai puțin semnificativ. Se poate aminti ca exemplu Asociația Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi). În Serbia situația este asemănătoare. În 2004, în suburbia Ripanj
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Croația), "Udruženje Roma »Ludari« Rumunjskog porijekla Grada Slavonskog Broda" (Asociația Romilor „Ludari” de Origine Română din Orașul Slavonski Brod) etc. Și în Ungaria există organizații rome locale care cuprind și băieși. Printre altele s-a adoptat și un imn al băieșilor. În România nivelul de organizare este mai puțin semnificativ. Se poate aminti ca exemplu Asociația Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi). În Serbia situația este asemănătoare. În 2004, în suburbia Ripanj a Belgradului exista o asociație pentru cultivarea și cercetarea trecutului
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
nivelul de organizare este mai puțin semnificativ. Se poate aminti ca exemplu Asociația Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi). În Serbia situația este asemănătoare. În 2004, în suburbia Ripanj a Belgradului exista o asociație pentru cultivarea și cercetarea trecutului cultural al băieșilor, a folclorului tradițional, a limbii, care căuta colaborarea cu asociații și organizații românești din Serbia. Conștiința faptului că vorbesc românește este prezentă în unele comunități de băieși din afara României, iar în altele nu. Aceasta reiese din modul în care își
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Ripanj a Belgradului exista o asociație pentru cultivarea și cercetarea trecutului cultural al băieșilor, a folclorului tradițional, a limbii, care căuta colaborarea cu asociații și organizații românești din Serbia. Conștiința faptului că vorbesc românește este prezentă în unele comunități de băieși din afara României, iar în altele nu. Aceasta reiese din modul în care își caracterizează vorbirea. În Bulgaria și în Serbia spun în general că vorbesc românește. În Croația unii spun că vorbesc românește, alții că vorbesc țigănește. În sud-vestul Ungariei
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
spun în general că vorbesc românește. În Croația unii spun că vorbesc românește, alții că vorbesc țigănește. În sud-vestul Ungariei afirmă că vorbesc băieșește, în schimb în estul acestei țări spun că vorbesc românește. În țările din afara României, aproape toți băieșii sunt cel puțin bilingvi, vorbind limba populației majoritare. Acest lucru este valabil și pentru cei din Transilvania, în localitățile cu populație majoritar maghiară. Excepția o constituie copiii care nu merg la grădiniță sau la școală, și în familia cărora se
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
vorbitorii sunt mai tineri și mai școliți, cu atât cunoașterea limbii este mai slabă, deoarece aspectul limbii este în esență oral, nefixat prin norme în scris, iar școlarizarea se face în limba majoritară. Un motiv în plus este conștiința la băieși a inutilității practice a limbii lor în afara comunității proprii, deși există excepție și în privința aceasta. Pe litoralul bulgar al Mării Negre a devenit utilă cunoașterea limbii române din cauza marelui număr de turiști români care merg acolo. În ceea ce privește folosirea limbii, aceasta se
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
număr de turiști români care merg acolo. În ceea ce privește folosirea limbii, aceasta se mărginește la mediul familial și al comunității. În afara acestora este uneori folosită ca o „limbă secretă”, când vorbitorii nu vor să fie înțeleși de ceilalți. Limba maternă a băieșilor este peste tot româna. În România o vorbesc în varianta regională a românilor din zonă, cu mici deosebiri, de exemplu în Oltenia cu [ʃʲ] ([ʃ] palatalizat în loc de [t͡ʃ] din româna standard ([ʃʲinʃʲ] în loc de „cinci”), pronunțare specifică subdialectului bănățean
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
ʃʲ] ([ʃ] palatalizat în loc de [t͡ʃ] din româna standard ([ʃʲinʃʲ] în loc de „cinci”), pronunțare specifică subdialectului bănățean al românei, și au posibilitatea de a beneficia prin școlarizare de cultivarea limbii în varianta standard. În afara României se vorbesc multe variante locale, băieșii emigrând în grupuri relativ mici din regiuni diferite ale României actuale, fiind răspândiți pe un teritoriu mare în comunități relativ izolate una de alta și fiind în contact cu populații care vorbesc limbi diferite. În ansamblu se constată deosebiri importante
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la ceilalți "cucuruz". Graiurile băieșilor păstrează și unele arhaisme, elemente care nu se mai găsesc astăzi nici în graiurile din România. Bunăoară, în graiurile muntenești din Baranja se întâlnește [e̯a] în loc de [e] în poziție accentuată, de exempul „vearde”, „vorbeaște”, „rumâneaște”. Un cuvânt arhaic
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
România. Bunăoară, în graiurile muntenești din Baranja se întâlnește [e̯a] în loc de [e] în poziție accentuată, de exempul „vearde”, „vorbeaște”, „rumâneaște”. Un cuvânt arhaic folosit în aceste graiuri este de exemplu „a custa” pentru „a trăi”. În afara României, graiurile băieșilor sunt influențate de limbile populației majoritare, în principal în domeniul lexicului. Importanța împrumuturilor se vede și în faptul că printre acestea sunt și cuvinte gramaticale. Exemplu înregistrat în Croația: Constatându-se tendința de a se pierde limba băieșilor, a apărut
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
României, graiurile băieșilor sunt influențate de limbile populației majoritare, în principal în domeniul lexicului. Importanța împrumuturilor se vede și în faptul că printre acestea sunt și cuvinte gramaticale. Exemplu înregistrat în Croația: Constatându-se tendința de a se pierde limba băieșilor, a apărut ideea de a se împiedica aceasta prin dotarea ei cu un aspect scris, ca să poată fi cultivată, prezentă în media și predată tinerilor într-un mediu școlar, cu scopul de a contribui la păstrarea și întărirea identității băieșești
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Începutul a fost făcut încă în 1982, printr-un mic dicționar băieșesc-maghiar cu difuzare restrânsă, într-o publicație universitară, și nu s-a mai continuat până în anii 1990. În 1992 a apărut prima culegere bilingvă de cântece. În 1993, idiomul băieșilor a fost recunoscut oficial ca limbă minoritară, cu dreptul de a fi predat în școli la cerere. În 1994 a apărut o a doua ediție, adăugită, a cărții cu cântece și o culegere de basme. Pe baza textelor culegerilor a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
1996 se poate da un examen de limba băieșească la centrele abilitate pentru aceasta, iar din 2006, proba de această limbă este opțională la bacalaureat. Începând cu 2011 există și materiale online de învățare a limbii. În Ungaria, standardizarea limbii băieșilor se face pe baza graiurilor ardelenești, majoritare în această țară. Sistemul de scriere nu pare încă să fie definitivat. Publicațiile dinainte de 2009 sunt scrise cu grafia limbii maghiare, plus literele „ă” și „î”, dar în gramatica din 2009 se propune
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
dar în gramatica din 2009 se propune altă grafie, parțial diferită. Totuși, în materialele online se folosește tot grafia propusă inițial. În Croația, revista "Romano akharipe - Graju alu căganjilor - Glas Roma", apărută în anii 1994-1999, publica și texte în limba băieșilor. Revista a reapărut în 2003 sub titlul "Graju alu căganjilor - Glas Roma". Prima carte din Croația în limba băieșilor a fost un catehism catolic apărut în 2005. În același an a fost elaborat și publicat primul glosar băieșesc-croat și croat-băieșesc
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
propusă inițial. În Croația, revista "Romano akharipe - Graju alu căganjilor - Glas Roma", apărută în anii 1994-1999, publica și texte în limba băieșilor. Revista a reapărut în 2003 sub titlul "Graju alu căganjilor - Glas Roma". Prima carte din Croația în limba băieșilor a fost un catehism catolic apărut în 2005. În același an a fost elaborat și publicat primul glosar băieșesc-croat și croat-băieșesc ca material ajutător pentru predarea limbii croate ca limbă nematernă copiilor băieși care nu o cunosc. La Universitatea din
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Roma". Prima carte din Croația în limba băieșilor a fost un catehism catolic apărut în 2005. În același an a fost elaborat și publicat primul glosar băieșesc-croat și croat-băieșesc ca material ajutător pentru predarea limbii croate ca limbă nematernă copiilor băieși care nu o cunosc. La Universitatea din Zagreb, studenții Departamentului de limbi romanice al Facultății de filozofie pot opta pentru disciplina „Limba romilor băieși din Croația - graiuri românești băieșești”. În Croația, limba băieșilor se transcrie cu grafia limbii croate, plus
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
primul glosar băieșesc-croat și croat-băieșesc ca material ajutător pentru predarea limbii croate ca limbă nematernă copiilor băieși care nu o cunosc. La Universitatea din Zagreb, studenții Departamentului de limbi romanice al Facultății de filozofie pot opta pentru disciplina „Limba romilor băieși din Croația - graiuri românești băieșești”. În Croația, limba băieșilor se transcrie cu grafia limbii croate, plus literele „ă” și „î”.
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]