476 matches
-
răcoroasă, fiind protejate ferestrele de umbra plopilor înalți din grădină, și-au făcut câte un duș călduț apoi s-au culcat, urmând să servească prânzul pe la ora unu. Nu au stat pe plaje mai mult de jumătate de oră, restul bălăcindu-se în apa mai rece. Cât Ana era sub duș, Cristina a intrat și ea în baie să se spele pe față. Observând că Ana mai are nisip pe spate, a încercat să i-l îndepărteze cu buretele, fără să
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > BROASCA ȘI BARZA Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului (Fabulă) Într-un stat îndepărtat Nu știu cum din întâmplare, Că ajunse împărat O broască cu gura mare. Bălăcindu-se-n mocirlă, Peste măsură de-avară, Ar fi vrut, gândind senilă, Doar a ei întreaga țară. Staff-ul întreg și-l adună, Ceru sfaturi și păreri Ce metodă e mai bună Să strângă rapid ... averi. Sfătuită de-oarecine, Gând
BROASCA ȘI BARZA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379733_a_381062]
-
a mai făcut cineva complimente. Au căzut asupră-mi ca un tăvălug, accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ..., și dumneavoastră sunteți foarte ..., foarte frumoasă ! Râse ascuțit și se ridică în picioare. - Mergem în apă ? Peste câteva clipe ne bălăceam în apa înspumată, loviți ușor de valuri. Acesta a fost începutul. ********************************** Sfârșitul poveștii, o cumpănă în viața mea ! Am fost un ghinionist viața întreagă în privința femeilor. Trei zile am trăit într-un adevărat rai, aici pe pământ, cu Mădălina. A
MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ŞI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379232_a_380561]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului DOAR AMINTIREA ! În copilărie ne povesteam, ți-aduci aminte ? filmele de capă și spadă vizionate când de una, când de cealaltă, mai ales prin vacanțe. Apoi vara, mergeam la plajă să ne bronzăm și ne bălăceam în ape limpezi pe vremea aceea, cu ametiste pe fundul albiei, fără a ști prea bine a înota, eventual doar pluteam cu fața spre cerul înalt și limpede la rându-i, corpul unduindu-ni-se pe luciul apei îmbrățișat cu
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
putini te referi, la cea cu varză sau la cea cu prune pentru țuică? - Mai bine te-ai spăla pe tine că miroși a hoit... - Nici o problemă, gârla-i aproape! Și drăcușorul țâșni peste gard cu direcția gârlă unde se bălăci în voie. Elena, ușurată că a scăpat de el, închise ușa și se strecură sub așternut. Dar abia ațipise că la fereastră auzi o voce care fredona, fals, o melodie. Deschise instinctiv ochii și mare-i fu mirarea când văzu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
țară. Am râs așa de una singură, fără să mă privească nimeni cu mirare că doar eram în țară unde oamenii zâmbesc și cântă tot timpul. Și, în ciuda faptului că este cald și că toată suflarea autohtonă a Madridului se bălăcește acum în Mediterana sau în Pacific, am hotărât eroic să descopăr maiestuoasa metropola, cot la cot cu miile de turiști străini care au invadat străzile, parcurile, barurile, restaurantele, hotelurile și autobuzele “Madrid-Vison” înarmați cu hărți și încălțați invariabil în teniși
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
țigarete, erou al muncii socialiste, portretul președintelui colectivei din Hapăi, de altfel, om rotund, portretul mulgătoarei fruntașe Pachița din Popești, peisaj turnătorie Nicolina, peisaj stație de îmbuteliere etc. etc. Or, ținta noului secretar era tocmai această mică formațiune care se bălăcea în apele stătute ale decadentismului occidental. Tematica era, ce-i drept, corespunzătoare, tratarea însă lăsa de dorit tocmai prin ploconirea în fața Apusului. Să se termine deci cu ploconirea în fața Apusului! Și, destul de repede, nu s-a mai pictat în unghiuri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oameni cari pot zice că fierbeau în clocote și cari semăna că simt cea mai mare plăcere în această chinuire! Aceasta îmi amesteca toate ideile asupra plăcerii și durerii, căci ceea ce era durere pentru mine, pentru ei era plăcere, văzîndu-i bălăcind în apa în care eu mă opărisem. Așa îmi luai hotărârea să nu mai crez simțirilor mele și să mă las cu binele a face orice vor voi cu mine, ca să văz unde o să iasă. Gâzii mei dar mă aflară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
brațele camarazilor săi îl ridică. Durerea din coaste îl săgetă făcând să-și uite nu numai îndoielile, ci și faptul că poate respira. - Cred că am măcar trei coaste rupte, încercă el să zâmbească spre Barna. - Așa pățești când te bălăcești cu meduzele, încercă celălalt o glumă. Dar cum ați scăpat, frate? Durdrin privi zâmbitor spre Oksana. - Zău dacă știu. În tot timpul luptei eu am fost leșinat... " Nu voi face greșeala să neg faptul că lucrurile care unesc comunitatea clonelor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. în bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei neopitagoriciene a unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și stabilit în Italia, devine autorul și actorul acestei transformări. Vila Papirusurilor funcționează în geografia acestei dinamici filosofice. Alunecarea semantică de la epicurianul discipol al gândirii austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii săi: ea datează din acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-l spargă, înainte de a-l scoate de-acolo. Dar acel ceas de aur era însuși sîmburele vieții animalului; Stubb îl atinse, căci, ieșind din starea-i de letargie pentru a intra în agitația de nedescris a agoniei sale, monstrul se bălăci în propriu-i sînge și se înfășură într-o impenetrabilă spumă clocotitoare. Ambarcațiunea primejduită se trase numaidecît înapoi și ieși orbește, cu mare greutate, din acel amurg fantastic la lumina limpede a zilei. Balena, parcă mai potolită, se arătă din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dormeau la teuga în hamacurile lor tresăreau adesea auzind cum se izbeau de coca vasului cozile puternice ale rechinilor, la numai cîteva degete de inimile lor. Privind peste parapet, îi puteai vedea pe rechini îașa cum mai înainte îi auziseși) bălăcindu-se în apa neagră și răsturnîndu-se pe spate ca să poată tăia din trupul balenei cîte un rotocol de mărimea unui cap de om. Această performanță a rechinilor pare de-a dreptul miraculoasă. Cum de izbutesc ei să extragă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iveală ca pe niște țigle sau amfore romane, îngropate în lutul gras al Angliei. Oamenii lui Stubb, ațîțați la culme, își ajutau cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd ambarcațiunea printre talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl învălui ca o pătură, apoi zbură drept înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
numește Prețul întârzierii. În alb-negru, căci era vorba mai ales de arhive din al Doilea Război Mondial. În primele minute, se vedeau soldați sovietici care mâncau, se plimbau de colo-colo, râdeau, stăteau așezați fumând, dansau în sunetele unei armonici, se bălăceau într-un râu, scuturându-se de apă. Apărea apoi Stalin, trăgând din pipă, cu un aer zâmbitor și viclean totodată, iar vocea din off anunța, pe tonul unui verdict, că omul acela era vinovat de... (aici vocea făcea o pauză
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îl transformase într-un munte de gheață și îl așezase la Polul Nord. -Tu, al doilea ou, care mergi spre sud, care-i dorința ta? - a întrebat Văzduhul plin de bunăvoință. -Eu aș vrea să fiu apă de mare, să mă bălăcesc toată viața, să mă simt fără greutate! Să nu-mi fie sete niciodată! Să fiu eu de temut și nu să mă tem de alții! Să fac valuri după pofta inimii, pentru plăcerea mea și a turiștilor. Sper să fiu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
impresia unui bust pe care nu-l aveam. Dincolo de noi, doamne cu guși de pelican pluteau pe platforme de polistiren Încoace și-ncolo, de-a curmezișul bazinului. Costumele lor de baie semănau foarte tare cu al meu. Copiii mici se bălăceau și stropeau În capătul cu apă mai puțin adâncă al bazinului. Există o urmă mică de șansă ca fetele pistruiate să se bronzeze. Obiectul se bucură de această urmă. Cum ne răsuceam noi pe prosoape În acea vară, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și fusta aia mini îngrozitoare. Încerc din răsputeri să-l îndes pe Ben în străfundul minții mele, încerc să continui să-mi amintesc cât de norocoasă sunt să am un bărbat ca Brad. Intrăm un pic în ocean și ne bălăcim ca doi copii, țipând și strigând și stropindu-ne unul pe altul. După ce ne giugiulim în nisip, cu strigăte de încurajare venite de la un grup de băieți care stau lângă un casetofon de ghetou, ne continuăm plimbarea, până ce dăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
voie să stai și tu acolo. Și să te înțelegi cu ei... Nu ți-am spus destule, că am obosit?... 6 ani și 3 luni Copilul care risipea apa Era un copil care risipea toată apa. Îi plăcea să se bălăcească la chiuvetă, lăsa de multe, multe ori robinetul deschis când mergea prin casă și făcea apă pe jos prin baie și prin bucătărie. Și s-a întâmplat odată când a risipit el foarte multă apă, că s-a făcut secetă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
-și brațul opărit, își făcu loc printre arbuști, regăsind cărarea abruptă pe care urcase până la Rutger. înnebunit de durere, se năpusti spre apă, împiedicându-se și ridicându-se în mai multe rânduri. Ajunse la mal aproape în patru labe, se bălăci câțiva pași și căzu în genunchi pe pietrișul de pe fundul apei. O clipă mai târziu, scufundă brațul până la cot în apa curgătoare. Contactul neașteptat cu apa înghețată îi dădu senzația că un cuțit i se înfipsese în creier, dar își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ăsta și și-a organizat hunii, imitând sistemul romanilor. Timp de două luni au jefuit jumătate din Galii și au ajuns aici cu turme imense și cu sute de care pline ochi cu grâu. Firește, în acest moment, nu se bălăcesc în opulență, dar în mod sigur stau mult mai bine decât noi, de asta pot să te asigur. De altfel, trebuie să te gândești că, pentru fiecare zece războinici pe care-i vezi acolo, cel puțin doi războinici cutreieră câmpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe când avea unsprezece ani, în sala de lectură a unei biblioteci publice de pe Broadway, în apropiere de casa noastră. Era o dimineață de sâmbătă, deci fără școală, fără nici o perspectivă presantă în afară de masa de prânz, așa încât înotam lenevos și ne bălăceam printre rafturile cu cărți, pescuind ocazional câte un autor nou, când, deodată, mi-a făcut semn să vin lângă el să văd ce a descoperit. Extrăsese o grămadă de versuri traduse din P’ang, această minune a secolului al unsprezecelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
era vară. Zach și-a desfăcut vesta de salvare și și-a dat-o jos. Doamne, m-a înnebunit, a declarat el aruncând-o într-o parte. De-aici pân’ la Barth e numai apă liniștită. Poți să te mai bălăcești o dată. Zach și Jina s-au sărutat o vreme, apoi s-au desprins din ochiul de apă. Au plutit prin capodopera canionului - dealuri din granit negru ca tăciunele, punctate, din când în când, de câte-un cuib de vultur: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
plăcute drumurile la Turda și vinul de la restaurantul Potaisa. Am descoperit în el un om plin de farmec și cultură, care ar fi putut oricând să ilustreze cu brio o catedră universitară. Dar el înghițea praf de ciment și se bălăcea în viermuiala unsuroasă a orașului, reflectând cu ironie la propria lui ratare lentă, inevitabilă. „Tu nu vezi că am pierdut până și L-ul nobiliar din numele de familie? Pe tata îl cheamă Breazul, pe mine m-au înscris la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]