596 matches
-
pe biata poartă. Laura se dezmetici abia când auzi poarta trântindu-se, zguduind casa până în temelii. Simți mânuțele lui Ionuț cum o înconjoară, îi simți tremurul și îi văzu ochișorii unde lacrimile stăteau gata - gata să izbucnească. Îi luă căpșorul bălai în palme și începu să-i sărute frenetic fiecare părticică, păr, ochi, obrăjori, mânuțe, era puiul ei, odorul ei, sufletul și viața ei. Va pleca, îl va lua și nu se va mai întoarce aici sub nici o formă, niciodată. Ionuț
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
o dor mâinile. Cu glăsciorul lui spunea atâtea și atâtea, încât vrând, nevrând îți încolțea zâmbetul pe buze, oricât ai fi fost de supărat. - Haide, mami, spune-mi o povestioară, așa cum numai tu știi să-mi spui! Își puse căpșorul bălai în poala Laurei, iar aceasta, cu glas șoptit, începu să-i depene povestea preferata, cea cu Harap Alb. Ionuț adormi în simfonia roților de tren și a vocii blânde a Laurei și, din când în când, zâmbea, cine știe ce vise frumoase
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
Atunci o să cresc mai repede și o să mă pot face doctor, o să vezi tu că mă țin de promisiune! Era tare de entuziasmat de perspective, era păcat să-i spulbere visele. Îl strânse cu drag în brațe sărutându-i părul bălai, care crescuse și acum îi cădea pe umeri. - Dragul meu, o să treacă mai mulți ani până o să ajungi acolo, doar să fim noi sănătoși și împreună și sigur că vei face ce-ți dorești tu când vei fi mai mare
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
a pățit nimic, nu-i așa? Uitase de accidentul Laurei, dar acum îi revenise în minte și i se citea teama în ochișorii lui frumoși. Angela își dădu seama de temerile lui, îl luă în brațe, îl sărută pe capul bălai și încercă să-l liniștească. - Dragul meu, nu te speria, Laura este pe mâini bune cu Gabi, sigur nu i s-a întâmplat nimic rău, doar ca a trebuit să rezolve mai multe treburi de oameni mari și au rămas
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378428_a_379757]
-
mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” Dacă ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
dar și mâine este o zi. Ionuț o luă la fugă înainte, dornic să povestească bunicii totului tot, dar nu înainte de a-i da doi pupici lui Gabi, care îl luă în brațe și-l sărută cu drag pe părul bălai și obrăjori. O ajută pe Laura la plasele cu cumpărături, dar nu mai intră în casă. La ușă nu se putu abține să nu o strângă în brațe și să-i fure un sărut, nu se putea mai mult, se
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378847_a_380176]
-
de suav și suplu, Mă ascund ca fineței să nu fiu sinistru.. Când noaptea-i cel mai bun pilduitor, Și sufletul nu mai poate de atâta dor, Înălțând Cerului acea mare rugă, Antena Îngerului ce n-o să mă spună, Înger bălai, mai Frumos decât orice, Când apăru să-i spun, nu mai pot ce.. Când noaptea-i cel mai bun sfeșnic, Nu mai merg aiurea ca un bezmetic, Alintându-mă când alint un îngeraș, Atingându-i mâna ca al cerului imaș
CE ÎNALȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379150_a_380479]
-
și-apoi să mergi pe malul Bucovului pe sub sălciile pletoase s-adune maci și brebenei și lăptucă de baltă... Și când trecu cu trăsura prin dreptul porții, îl aștepta lângă gard o fată frumoasă, ruptă din rai: spuma laptelui de bălaie, toată îmbrăcată într-o rochie albă de crep satin și pe cap cu o pălărie tot albă cu boruri largi să n-o ardă soarele. Norocel rămase împietrit când o văzu, o luă frumușel de mână și o sui pe
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
facându-ș' cruși cu amândouî mânurili.... XX. CÂND O FOST SÎ MĂ ÎNSOR..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015. când o fost sî mă însor eram tari încurcat... azi îmi e ciudă, de mor, că bălaia... a-nțărcat! n-am fost hotărât de loc, nu puteam s-aleg mireasă; pe una o iubeam cu foc, dar avere n-avea... ioc! și tata îmi spunea: ‘’hai, lasă!’’ pe alta n-o iubeam eu mult, însă, Doamne, ce... bogată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
o zi n-am mai răbdat, am tocmit doi lăutari și de nevastă mi-am luat pe cea cu țâțele mai... mari! Citește mai mult când o fost sî mă însoreram tari încurcat...azi îmi e ciudă, de mor,că bălaia... a-nțărcat!n-am fost hotărât de loc,nu puteam s-aleg mireasă;pe una o iubeam cu foc,dar avere n-avea... ioc!și tata îmi spunea: ‘’hai, lasă!’’pe alta n-o iubeam eu mult,însă, Doamne, ce... bogată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
viața Sa. De aceea, copiii o îndrăgeau pe bunica, de parcă era mămica lor. Cu mult drag își învăța bunica pe nepoții ei, dar mai ales pe Milan, care-i era cel mai drag, fiind o frumusețe de băiat, cu părul bălai, cuminte, bine dezvoltat și bun la suflet. Îi învăța să aibă milă de oameni, să fie drepți, să ajute pe cei nevoiași și pe cei fără de adăpost. Îi învăța cele zece porunci, una dintre ele părea bunicii foarte însemnată: Să
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Și-obrazu-ți palid brusc s-a luminat. Precum e crinul, ființă-adorată, E dragostea crescută dintre spini, Cu aroma ei inima-ți îmbată Și nici nu simți când calci pe mărăcini. Noaptea își toarnă ploaia ei de stele, Cunună peste părul tău bălai, Iar razele se scurg ca niște perle Pe chipul tău serafic de din rai. Într-un târziu, când zorile se varsă, Și te trezești din visul auriu, Ți se chircește inima și, arsă, Viața-ți toată este un râu pustiu
ȘI TE-AM STRIGAT ... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381936_a_383265]
-
POEZIE Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului ASCUNDE-MA ÎN POEZIE Ascunde-ma în poezie de răul dintre noi, În nopțile înguste, nu ma uită în ploi Care în pletele-mi bălaie urmează să înghețe, Prea ferecandu-mi chipul în umbre de tristețe. În lumea-n care suntem, o lume uluitoare, Măi mor pe rând iluzii iar viața încă doare, Mai sunt atâtea care ar mai fi fost în plan Dar care
ASCUNDE-MA IN POEZIE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381953_a_383282]
-
său, nu exista nici o viețuitoare fără sălaș, iar regulile oceanului făceau ca toate lucrurile să meargă așa cum trebuie, spre mulțumirea tuturor. Algus avea o mândrețe de fată, pe nume Anemona, cu ochii verzi precum ierburile de pe fundul oceanului și păr bălai precum nisipul ce se strecura printre stâncile de pe țărm. Mama ei, Marina, regina sirenelor, se transformase la nașterea ei într-o stea de mare, lăsând-o în grija lui Algus, pentru că, dacă nu știați, nu e în legea firii sirenelor
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
întreagă cu paloșul său fermecat.” Elementele reale se îmbină cu cele fantastice, încă de la început, când, cavalerul este ademenit, cu și fără voia lui, vrăjit, luptând cu împotrivire și dorință fascinantă: „plutea într-un vals ademenitor o fecioară cu părul bălai revărsat peste umerii goi, cu sânii dezveliți și numai cu un voal alb spre auriu căzându-i peste nuditate, lăsându-i dezvelite coapsele frumos conturate. - Vino, iubitul meu! - îl chemă ea cu o voce caldă și melodioasă.” Soarta - nu ține
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
în față, răsfirat ca un pieptăn maroniu. Fața îi era purpurie de pișcarea gerului și ochii negri, blânzi și calzi invitau parcă la intimă apropiere.”( Foc de paie). Alt personaj sublim este Fluieraș din schița cu același nume:” Avea păr bălai, curs lin în plete pe spate, fața rotundă ca banul de aur, ochi albaștri de umbră umedă, trup drept și energic și doar picioarele cam lungi . De pășea rar îl putei asemana cu un cocostârc. Privirile îi erau mereu pierdute
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Printre sfinți și flori de munte Printre sfinți și flori de munte Cu amurg căzut din cer, Caut gânduri risipite Doruri la care mai sper. Caut chipul tău pitit Printre umbrele bălaie, Pașii care au vâslit Pe la mine prin odaie. Ochii-mi fug în risipiri Poate te zăresc cumva, Mă răsfăț cu amintiri Dorul să-l trimiți cândva ! Dar nu ești. Nălucul vis E mai șters și mai departe, Eu te văd
POEME de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379333_a_380662]
-
Sunt toți flăcăii-n jurul ei Mânați de gânduri rele... Toți o iubesc cu foc, dar ei Nu-i pasă nici de fel... Ea s-a născut și a crescut, Și va trăi doar pentru "EL" Feciorul ei cu păr bălai Și ochii precum cerul... Lui ea i-a dat iubirea ei El i-a dscoperit misterul... Nu se iau nici după cărți, Nu după babe sau cafea... Se vor iubi la infinit Ea pe El și EL pe EA! POETA
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
mănoase, înfrățite în grăirile înțelepciunii prisositoare de bine, adevăr și iubire. Frumusețea este un drum senin, auriu desprins de pe streașina cerului pe care se brodează Verdele de brocard al Primăverii Imperiale, care așteaptă în prag solii Astrului înrourați în Ziurelii bălai, cu beteala bunelor vestiri în restul timpului ce curge vremii binecuvântate. Dan Puric-Românul frumos și iubitor de har care, a străbătut pe jos colinele admirabilei și miraculoasei grăiri, rămâne fascinat printre altele și de divina și eterna frumusețe feminină: ...Frumosul
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Eseuri > O IUBIRE ETERNĂ MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE Autor: Miron Ioan Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Îngerul blond” al lui Eminescu a fost Veronica Micle, o doamnă frumoasă, cu părul lung și bălai și ochii albaștri. S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani și mama a doi copii, venise pentru a-și trata o
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
Poezie > Delectare > TU, IUBIRE, MISTER AL MINUNII ... Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Doar o clipă Te implor Mai stai Ca-n lumina Albă a Lunii Să-ți mângâi Părul cel bălai - Tu, Iubire, Mister al Minunii. Să-ți mângâi Sânii cei calzi Și să te-ntorc Cu inima la mine Să te iubesc Cu sete azi Cum nu te-ai mai Iubit cu nimeni Divină creațiune - Tu, Iubire, Mister al Minunii
TU, IUBIRE, MISTER AL MINUNII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381325_a_382654]
-
început când știi ... XXIII. O IUBIRE ETERNĂ MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE, de Miron Ioan, publicat în Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016. Îngerul blond” al lui Eminescu a fost Veronica Micle, o doamnă frumoasă, cu părul lung și bălai și ochii albaștri. S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani și mama a doi copii, venise pentru a-și trata o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
romantice prin oraș și intimitățile care depășiseră cu mult limitele dintre o femeie căsătorită și un tanar artist, neconfirmate oficial însă ... Citește mai mult Îngerul blond” al lui Eminescu a fost Veronica Micle, o doamnă frumoasă, cu părul lung și bălai și ochii albaștri. S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani și mama a doi copii, venise pentru a-și trata o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
jalnic, coșcovit Fapte care toamna se succed în vremi Ca un stol de grauri pe-un drum pustiit. Vântul dirijează simfonia nopții Printre ramuri goale sărace de straie Un câine latră uitat în fața porții Iar luna se ridică peste sat... bălaie. Referință Bibliografică: PEISAJ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PEISAJ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381412_a_382741]
-
în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Ca de obicei, există o femeie minunată în spatele oricărui idiot.” (John Lennon) Doar o clipă să mai stai, în lumina dalb-a Lunii, Să-ți mângâi părul cel bălai - tu femeie - mister al genunii. Să-ți cuprind umerii calzi și să te-ntorc cu fața către mine, Să te iubesc cu sete azi, cum nu te-am mai iubit minune. Să-ți văd în ochi dorința de a cere
CÂNTEC PENTRU FEMEIE (SAU DEFULAREA LUI ADAM ÎN FAŢA EVEI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381420_a_382749]