949 matches
-
zona îngrădită a Pieții Libere. Ca semn de recunoaștere propun poziția stând într-un picior, evident pentru economie de ghete. PE RUȘI Zi de târg animalier la marginea pieții de brânzoase. Doamna Eulampia, reputată cultivatoare de pisici și ciuperci de bălegar, bagă sub nasul cârn al cump ă ră torului cușca în care se zbate eroic un motan ușor atins de râie. E o după-amiază al naibii de frumoasă. Personaje: EULAMPIA CLIENTU Episodicu Mâța Așa, păsărică mică, mumușică...Ciripi te-ar hingherii. Domnu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
înaintea Evului Mediu. Aparent, un mister. în realitate, nimic mai simplu. Dar nici mai ingenios. Locuința respectivă era așezată pe buza unei stânci. Dedesubtul ei se afla staulul oilor, al vitelor, al cailor. Căldura degajată de animale, dar și de bălegarul acestora, urca și încălzea tavanul staulului, care era podeaua casei de locuit. Ce este așa de complicat?!... - Să știi, țigăncușo, că și mie îmi place foarte mult legenda legată de numele Les Tours de Merle. - Mă bucur să aud asta
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
teza, dragă tradiționaliștilor mai ales, că eternitatea s-a născut la sat. Cei care văd țăranul ca o ființă folclorică o aprobă din complezență. Cei care socotesc țăranul o barieră în calea modernității strâmbă din nas. Veșnicia miroase cumva a bălegar? zic ei. Adevărul e undeva la mijloc. În Lisa (cea cunoscută de mine) nu era absentă grija zilei de mâine. Dar ea nu se extindea și asupra posterității! Judecată ca încredere în posteritate, în sensul că urmașii vor trăi după
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
conduce niciodată. Vino cu mine în mașină, spuse Bonnie. El cântări propunerea. —Poate așa mai merge, spuse el. Dar femeia asta trebuie să aștepte aici zece minute după ce plecăm noi. Nu vreau să încerce vreo porcărie. Aerul era saturat de bălegar și pesticide. Câmpurile - plante încâlcite de soia, porumb înalt până la genunchi, pajiști împestrițate de vaci ce-și acceptau soarta cu resemnare - se desfășurau în toate direcțiile. Când Karin ajunse la Homestar, Mark stătea pe veranda din față, cu capul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
scandal atît de mare c-au trebuit să-l scoată din celulă. Se spune că țipetele și urletele lui se auzeau pînă-n capătul pieței, și l-au dus jos, cică În temniță, dar nu era decît o pivniță veche, cu bălegar pe jos, care fusese odinioară un fel de grajd. Ei, asta a fost scăparea lui Hensley: a spus că a coborît ca să stea de vorbă cu el și să-l lămurească să se potolească, iar povestea lui a fost că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cai într-un galop lînced în drumul lor spre grajd. Trupurile lor enorme au trecut pe lîngă mine pe amîndouă părțile; era prea tîrziu să mă feresc din cale. Coaste, frîie, piele scrîșnind. Le-am simțit sudoarea caldă, mirosul de bălegar și pămînt. Cineva sudui și spuse că ar trebui să am grijă pe unde merg. S-a auzit înăbușit printre arbuștii înalți ca și cum ne-am fi găsit sub apă, chiar mișcarea cailor părea să fi devenit mai lentă. Apoi o
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
aceea, ori de cîte ori mă simțeam singur, mă tîram în coteț prin una dintre ușițele pentru găini, furam un ou de sub o pasăre, mă duceam în ogradă sau staul și pretindeam că l-am găsit sub fîn sau prin bălegar. Apoi îl duceam fermierului, care întotdeauna mă mîngîia pe creștet și-mi dădea o bomboană de mentă. Cred că știa probabil de unde am luat celălalte ouă, dar era frumos din partea lui că se prefăcea. Pesemne că îi plăceam. Copiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
suindu-se la galerie, oprindu-se să vadă pictura din alte unghiuri și strigînd unul altuia: — De-aici văd tot zidul cu fereastră. — Dumnezeule, are un scufundător. — Pomul arată cel mai bine de sus. — Dar eu văd un gîndac de bălegar pe care tu nu-l vezi. Macbeth se lăsă greoi lîngă Thaw și zise: — Și-au obținut diplomele. Pot rîde acum. în cele din urmă coborîră, iar Drummond zise sobru: — E foarte bine, Duncan, n-ai de ce să-ți faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu vîrfuri surprinzător de tari, iar extremitățile i se afundară în cutele unei răni umede care se deschidea într-o peșteră mlăștinoasă, în care mici gemete înfloreau în întuneric ca niște violete. Erau mirosuri fetide și chiar un iz de bălegar. Rătăcindu-se, se întinse pe spate, simțind că și el este un peisaj, unul mohorît și plat din jurul unui turn care se ridica într-un cer întunecat, ca de plumb. Simți cum, în întunericul de deasupra, oamenii urcă și coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cal, îl adăpam cu o găleată de pânză de la izvorul din imediata apropiere, îl țesălam, îl hrăneam dintr-un sac cu ovăz, mă culcam lângă el, noaptea era frig, de multe ori mă trezeam cu capul pe grămăjoara caldă de bălegar, mâncam din puținele merinde pe care le aveam, toate acestea se petreceau pe un spațiu de patru metri pătrați, dincolo de care mă pândea moartea. Stăteam acolo, pe stratul de frunze umede așternut de-a lungul anilor, câteodată ploua, îmi puneam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și cai frumoși, cu hamuri elegante, cum are lumea bună și măcar un ajutor două la gospodărie, că o durea peste tot și nu mai putea face toată munca singură: spală, calcă, aerisește, șterge praful, îngrijește grădinița de legume, întoarce bălegarul, caută găinile de ouă, gătește, pun’te masă, scoal’te masă, curăță totul ca să fie casa ca paharul și când zici c-ai terminat, o iei de la capăt ca și cum... Nea Cercel o opri: — Eu aș vrea să-mi măresc cotețul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
era ceva ce ar fi trebuit evitat. Stevie, își zise, deși nu-i spuse nimic lui Fran, mincinoasă bătrână ce ești. Oi fi tu o babă cu picioarele pe pământ care la lopată spune hârleț și în majoritatea timpului rânește bălegar cu ea, dar știi că pasiunea e singurul lucru care contează. Fran zări îndoiala din ochii lui Stevie și se apropie ea. — Uite ce e, Stevie, îl ador pe Laurence. Și e normal. E cel mai minunat bărbat pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mult mai mititel, Însă și cu mult mai iute; Stă-n cămașa numai cute, Lumea spune că-i... Ba chiar unul mai de soi Și se cheamă... E subțire ca o ață, De-o atingi, se zvârcolește; Ei îi place bălegarul, Că acolo nu îngheață. O iubește mult pescarul, Că e bună la prins pește. Sunt meseriași de soi, Munca lor nu e-n zadar: Fac bile din bălegar Și le cară câte doi. Umblă mai ales în turmă, Multe sunt
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
subțire ca o ață, De-o atingi, se zvârcolește; Ei îi place bălegarul, Că acolo nu îngheață. O iubește mult pescarul, Că e bună la prins pește. Sunt meseriași de soi, Munca lor nu e-n zadar: Fac bile din bălegar Și le cară câte doi. Umblă mai ales în turmă, Multe sunt și pe la noi; Când se culcă, întâi scurmă, Iar lumea le zice... O-ntâlnești și pe ponoare, Când la deal și când la vale, Umblă pe patru picioare
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
puteai vorbi între Ressu și Brâncuși, numai acolo, conversația, delicată și lubrică, rafinată și trivială, își găsea, între pereții ornați, adevăratul cadru. (...) Era din marea veselie, în trupul cel mai puroios. Ce generații de vechi boieri se strînseseră, ca un bălegar nemernic, pentru nașterea acestui singular pămînt? Și dacă sînt oameni născuți să fie fecunzi și cum fecund și urît e grîul — Bogdan-Pitești era ficusul, făcut să bucure fără folos un salon sau o seră. Pe urma lui rămîne cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în oraș, pe timp de molimă, dar cu Zogru în el era destul de liniștit și, pentru că slugile se uitau alarmate, a aruncat peste umăr un ordin de la cancelarie. Orașul părea într-adevăr părăsit. Pe ici-pe colo se înălța fumul de bălegar și se mai auzea strigătul cioclilor. A luat-o în jos, apoi prin spatele Bisericii Sfântul Gheorghe, iar din Răspântia lui Butuc, pe o ulicioară întortocheată, până în buza bălții. Primprejur erau case mici acoperite de fumul galben, împotriva ciumei. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
buza bălții. Primprejur erau case mici acoperite de fumul galben, împotriva ciumei. O bătrână cu capul înfășurat într-o cârpă pestriță, legată pe ureche cu fundă mare, amesteca cenușa într-o căldare de săpun, sub care ardeau două vreascuri și bălegar mult. - Nu-i ia ciuma, boierule, pe cine face săpun! îi spusese ea râzând, deși Gligore nu întrebase nimic. Balta, mai mult o mocirlă fixată de stuf, era nemișcată, iar dincolo de ea se vedea Biserica Icoanei. O masala uitată ardea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în stânga bisericii albe. Nu era nimic, nu se auzeau decât broaștele și foșnetul lișițelor prin tufele din smârcuri. Zogru a coborât din trăsură și s-a uitat în zare. Era un cer curat, de vară bucureșteană, iar peste mirosul de bălegar ars se înălța din când în când și mirosul nămolului de baltă. Nu era nici o fantomă, căci dacă ar fi fost, ar fi dibuit-o imediat. Când a dat să plece, a auzit foșnetul de papură și s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
el. Soarele i se reflectă în vârfurile blonde, și are pe el o pereche de blugi antici și decolorați. Mă uit cum ridică nu știu ce sac greu, îl învârte pe umeri și-l aruncă spre o grămadă care pare a fi bălegar. Fără să vreau, mi-l închipui ridicându-mă și pe mine la fel. Legănându-mă cu aceeași ușurință în brațele lui puternice. Nu cred că sunt mult mai grea ca un sac cu cartofi... Și ce-ai făcut în weekend
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
acum în România. Intitulată Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentista. Cazul lui Antonio Rinaldeschi, lucrarea descrie faptă lui Rinaldeschi, care în vara anului 1501, în iulie, fiind furios pentru că a pierdut la jocurile de noroc aruncă cu o mână de bălegar spre frescă Fecioarei aflată pe peretele exterior al bisericii Madonna de Santa Maria de' Ricci. În cele din urmă este ușor descoperit, arestat și condamnat la moarte prin spânzurare. În jurul acestui subiect se fac apoi comentarii, interpretări și chiar judecați
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Cititorul român este într-un mare avantaj, beneficiind de o încântare estetică, răsfoind și investigând paginile dense și bogate ale lucrării autorilor americani. Gheorghe Lencan Stoica Lista ilustrațiilor Figură 1. Filippo Dolciati, Rinaldeschi pierde la zaruri. Figură 2. Rinaldeschi adună bălegar. Figură 3. Rinaldeschi aruncă bălegar spre Fecioara. Figură 4. Arestarea lui Rinaldeschi. Figură 5. Rinaldeschi este dus la Florența. Figură 6. Rinaldeschi luat din celula. Figură 7. Cercetarea de către cei Opt. Figură 8. Spovedania lui Rinaldeschi. Figură 9. Spânzurarea lui
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mare avantaj, beneficiind de o încântare estetică, răsfoind și investigând paginile dense și bogate ale lucrării autorilor americani. Gheorghe Lencan Stoica Lista ilustrațiilor Figură 1. Filippo Dolciati, Rinaldeschi pierde la zaruri. Figură 2. Rinaldeschi adună bălegar. Figură 3. Rinaldeschi aruncă bălegar spre Fecioara. Figură 4. Arestarea lui Rinaldeschi. Figură 5. Rinaldeschi este dus la Florența. Figură 6. Rinaldeschi luat din celula. Figură 7. Cercetarea de către cei Opt. Figură 8. Spovedania lui Rinaldeschi. Figură 9. Spânzurarea lui Rinaldeschi. Figură 10. Filippo Dolciati
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
la jocuri de noroc bani și îmbrăcăminte, într-o taverna numită "Smochinul". Ieșind din taverna, el a blestemat numele Fecioarei. Apoi, în timp ce traversa o mică piazza din fața bisericii Santa Maria degli Alberighi, s-a oprit să adune un pumn de bălegar uscat de cal. Deasupra unei intrări aflate pe un perete lateral al bisericii, pe o alee îngustă dinspre piața, se află un tabernacul cu o frescă a Bunei Vestiri a Fecioarei, cunoscută drept Madonna de Santa Maria de' Ricci. Rinaldeschi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Deasupra unei intrări aflate pe un perete lateral al bisericii, pe o alee îngustă dinspre piața, se află un tabernacul cu o frescă a Bunei Vestiri a Fecioarei, cunoscută drept Madonna de Santa Maria de' Ricci. Rinaldeschi aruncă pumnul de bălegar spre față Fecioarei. Apoi fugi către o casă din afara orașului și se pare că a rămas în libertate mai multe zile. Este posibil ca Rinaldeschi să fi crezut că bălegarul uscat va cădea la pământ și faptă să va rămâne
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Madonna de Santa Maria de' Ricci. Rinaldeschi aruncă pumnul de bălegar spre față Fecioarei. Apoi fugi către o casă din afara orașului și se pare că a rămas în libertate mai multe zile. Este posibil ca Rinaldeschi să fi crezut că bălegarul uscat va cădea la pământ și faptă să va rămâne nedetectată. Însă, o bucată din el, semănând cu o rozeta de gips sau ipsos (quasi pareva una rosetta secha), s-a lipsit de diadema sau coroană Fecioarei la baza gâtului
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]