2,818 matches
-
asigură că așa i-au fost descriși și ei, după care lăsând câteva secunde libere, ca pentru vâlvă de trâmbițe, îmi spune că românii mei dragi au spus că provin din cea mai proastă zonă a țării. Familia de intelectuali bănățeni expandase Vasluiul până la cuiul hărții. Zâmbind triumfătoare, îmi bagă sub nas cutia cu ciocolată. Când a venit soacră-mea la nuntă în România a stat lângă Ion Iliescu Când a venit în România pentru nunta noastră, am plimbat-o prin
Români alergici la România. O familie de timișoreni m-a pârât soacră-mii din UK că eu provin din cea mai proastă zonă a țării by https://republica.ro/romani-alergici-la-romania-o-familie-de-timisoreni-m-a-parat-soacra-mii-din-uk-ca-eu-provin-din-cea-mai [Corola-blog/BlogPost/339678_a_341007]
-
de excepție organizată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Încă de la început trebuie să menționăm că locația în sine este specială, librăria fiind, de fapt, o casă veche, așezată la un colț de stradă și care păstrează stilul arhitectonic bănățean. Intrăm înăuntru și, surpriză, locul acesta se dezvăluie a fi primitor și prietenos ca și gazdele noastre. Încăperi cu cărți frumos așezate pe rafturi, camere decorate simplu, dar cu mult bun gust, ne învăluie într-o atmosferă boemă, propice evenimentului
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa by http://uzp.org.ro/uzpr-si-a-prezentat-jurnalistii-scriitori-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
aș fi ajuns o secundă unde sunt. De unul singur nu poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici, acolo am
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_nu_pot_sa_rezist_fara_romania_fiecare_dintre_noi_avem_un_destin_.html [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ASOCIAȚIA ASTRA ROMÂNĂ PENTRU BANAT- PORȚILE DE FIER ȘI ROMÂNII DE PRETUDINDENI • MITROPOLIA BANATULUI • PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA • UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA • UNIVERSITATEA POLITEHNICA TRAIAN VUIA TIMIȘOARA • ASOCIAȚIA ISTORICILOR BĂNĂȚENI • INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ • LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA BANAT CONGRESUL INTERNAȚIONAL Identitatea culturală a tuturor românilor IMPERIUL ROMÂNO-BULGAR - CONSECINȚELE POLITICE ediția a XX-a Timișoara 28- 31 octombrie 2011 FELIX ROMULIANA (Gamzigrad, Serbia de Nord-Est P R O G
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Congresul_international.html [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
Scurtă istorie a imperiului clădit de trei frați valahi/armâni la sud de Dunăre) Prof. ILEANA COSTA, Prof. ISABELA CATALINOIU, Prof. GHEORGHE BOAGHE, Bechet, județul Dolj • Statul Asăneștilor între Roma și Bizanț Prof. univ. dr. RADU PĂIUȘAN, Președintele Asociației Istoricilor Bănățeni • Aspecte inedite privind istoria românilor din Ungaria. Scriitorul ALEXANDRU FLORIN ȚENE, membru corespondent al Academiei Americană Română, Președintele Ligii Scriitorilor Români • Membrii Ligii Scriitorilor ambasadori ai culturii române Prof. DOINA DRAGAN, Președintele Ligii Scriitorilor din România - Filiala Banat • Matricea identității
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Congresul_international.html [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
a II-a: LITERATURĂ, LINGVISTICĂ, FOLCLOR, ETNOLOGIE Moderatori: Doina Drăgan, Andreia-Elena Anucuța, Mariana Strungă, Mariana Sperlea, Vasile Barbu Prep. univ. ANDREIA-ELENA ANUCUȚA, Universitatea Tibiscus Timișoara • Tineri români, plecați pe meleaguri străine-lumea este țara mea! Prof. IONEL CIONCHIN, vicepreședintele Asociației Istoricilor Bănățeni • Limba daco-română, obiceiuri și tradiții la românii timoceni VASILE BARBU, publicist, poet și editor, președintele Societății Literar-Artistice Tibiscus • 20 de ani în slujba păstrării și afirmării identității naționale românești Poetesa MARIANA SPERLEA, Timișoara • Colaborarea dintre S.A. Sorin Titel din Timișoara
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Congresul_international.html [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > EUGEN D. POPIN - VIUL ȘI APROAPELE Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului EUGEN D. POPIN - „VIUL ȘI APROAPELE” Cunoscutul poet bănățean, Eugen D. Popin, ne-a oferit recent un nou volum de poezii intitulat „Viul și aproapele”, apărut la Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016, cu o prefață de Geo Vasile. Motivul central al cărții este de sorginte romantică: antinomia dintre artist și
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1493623778.html [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
mea / de est european...” Remarcăm un alt motiv romantic în creația lui Eugen D. Popin, acela al lumii ca teatru. Însuși Eminescu l-a preluat în celebra sa Glossă: „Privitor ca la teatru / Tu în lume să te-nchipui...” Poetul bănățean la rându-i observă apetența, chiar obsesia apropiaților, a semenilor săi, de a se produce pe scena vieții, pe care își doresc, zor-nevoie, o evoluție cât mai spectaculoasă în bătaia luminilor rampei: „ceea ce căutăm / și de obicei nu avem / e
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1493623778.html [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
că zac în mine atâția demoni. Pentru fiecare gând, fiecare trăire, câte unul: mai incisiv, mai docil, mai guraliv sau mai taciturn. Dar , fără îndoială, slujind și satisfăcând mofturile stăpânilor întunericului.”, sau să caut în postfața semnată de eruditul scriitor bănățean Eugen Dorcescu, care vine, cu argumentele specialistului, în întâmpinarea mirării cititorului grăbit: „Titlul este în acord perfect cu substanța prozelor, la nivelul lor cel mai adânc, la palierul structurilor generative. Stihia ce bântuie ființa lăuntrică a naratoarei este, după convingerea
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
probleme ale societății de astăzi, ale omului aflat tot mai mult în fața pericolului însingurării și secularizării. - Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, prin voia lui Dumnezeu, ați ajuns Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului. Cum v-au primit credincioșii bănățeni? - Bine ziceți că prin voia lui Dumnezeu, că altfel nu s-ar fi împlinit acest lucru. Am fost primit cu multă bucurie aici. Pe dealul Coșeviței, la intrarea în județul Timiș, zeci de credincioși, preoți, monahi și monahii au venit
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424336994.html [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
care amintim:”Sub pecetea sacră a tainei”,”Distanțele iubirii”,”Popas în armonia timpului”,”Ecou/Echo”,ediție bilingvă româno-engleză,”Steleta cale PoemePoems”ediție bilingvă româno-engleză,”Reverberații”,”La țărmul imaginii”... Scriitoarea a publicat și numeroase studii( Ion Vidu, Mihai Eminescu ... despre satele bănățene,despre doine sau despre excursii literare. A coordonat și îngrijit o multitude de volume apărute la Editura Ando-Tours Timișoara(Surorile Telescu Aurora și Minodora,Monica Csany, Timp de poeme,etc..) Indiferent că este proză sau poezie,opera ei surprinde raporturile
CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Caiete_al_florin_tene_1330089352.html [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
-
DE ISTORIE A PRESEI în colaborare cu ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA TIMIȘOARA INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU” SOCIETATEA ENCICLOPEDICĂ A BANATULUI INSTITUTUL DE CULTURĂ AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA (SERBIA) Parteneri: Consiliul Județean Timiș Mitropolia Banatului Televiziunea Română - Studioul Timișoara Muzeul Satului Bănățean Organizează CONGRESUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE A PRESEI ediția a IX-a, cu tema: TRADIȚII ALE PRESEI ȘTIINȚIFICE Timișoara, 14-16 aprilie 2016 Consiliul științific: Președinte de onoare: acad. Eugen Simion Membri: Acad. Păun Ion Otiman Prof. univ. dr. Ilie Rad, Universitatea
CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI 14-16 APRILIE 2016 de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1455185123.html [Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267]
-
Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” • Drd. Adela Popa, șef Serviciu Cultură, Consiliul Județean Timiș • Conf. univ. dr. Lucian Ionică, director TVR, Studioul Timișoara • Pr. ic. stavr. Zaharia Pereș, consilier eparhial, Mitropolia Banatului • Muzeograf Ion Traia, Muzeul Satului Bănățean Obiectivul major al Congresului este acela de a stimula interesul comunității științifice în privința istoriei presei, de a încuraja cooperarea și crearea unei rețele de cercetare în acest domeniu, precum și de a asigura un cadru de dezbatere academică privind problemele cu
CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI 14-16 APRILIE 2016 de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1455185123.html [Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267]
-
migală” principiul de orientare al relațiilor care trebuia să guverneze „noua societate”, adică principiul luptei de clasă, pe acest unic criteriu find selecționați cei care vor urma cursurile școlare gimnaziale pentru un trimestru întreg pe meleaguri străine(!), în cazul nostru bănățene. Era la nici doi ani de când „contrarevoluția ungară” a lui Imre Nagy fusese înăbușită în sânge de trupele sovietice „eliberatoare”, când încă mai plutea în aer zăngănitul armelor și huruitul greu al șenilelor tancurile diviziei „500 Rostov pe Don”, dincolo de
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mama.html [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > SATUL CU TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂȚEAN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean Satul cu tradițiile și obiceiurile lui se regăsește în sufletul
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
CU TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂȚEAN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean Satul cu tradițiile și obiceiurile lui se regăsește în sufletul fiecărui român. Nu există român care să nu-și amintească cu drag de portul tradițional, de obiceiurile și tradițiile care i-au luminat copilăria, de primii ani de școală, chiar dacă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte... țărănimea bănățeană dă dovadă de un extraordinar simț artistic.“ 2 Ion Vornic Rîncu numit și Moș Ion Rîncu vorbește de satul lui natal, Vârciorova, în poezia „Satu' drag“ punându-l în strânsă legătură cu viața religioasă și anii de școală „Vârșiorova, cuibu-n
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
incinta bisericilor, iar Ion Vornic Rîncu, respectând parcă acea veche tradițe a învătământului ce era legat de viața religioasă a învățat să citească utilizând calendarul bisericesc, ca mai apoi să-și desăvârșească învățătura pe băncile școlii. Multe poezii în grai bănățean prezintă obiceirile omului de la sat în preajma marilor sărbători creștine precum Crăciunul și Paștele. Dorina Șovre în poezia „În ajun dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
și spiritual „babe pocăice“ pentru a fi vrednici de o sărbătoare a luminii, a învierii. Ștefan Pătruț în poezia „În Săptămâna Mare“ prezintă semnificația sunetului de toacă. Toaca cheamă creștinii la biserică, la rugăciune și îndreptare. Unele poezii în grai bănățean vorbesc despre rugă, petrecerea ce se desfășoară după slujba religioasă ce are loc cu prilejul comemorării sfântului ce patronează biserica din sat. „Cu mulce dzâle-năince, / Tot gospodaru’ cu mince, / Casa dă rug-o găceșce / Șî goșcii la rugă-i pofceșce
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
altă mare fală / Să ai casa-n rânduială, / Bucace bune pră masă / Petrecerea fain să iasă, / Goșcii ce-n prag o să-ți vină / S-aibă parce dă ogină,“ ne spune Petru Peța în poezia „Rugă în Banat“. Despre tradiția țăranului bănățean de a recolta porumbul după ce cade bruma vorbește poeta Ana Caia în poezia „La cules de cucurudz“ „Dă vo tri nopț șî giumace, / Cage brumă pă răzoare / [...] / Neamurili șî veșinii / Să adună-n ortășie, / Împrumută cotăriță / Loitre mari pun la
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag. 62 3 http://www.traditii.ro Bibliografie: 1 Căliman, Ion, Ghera, Ion, Popa, Georgeta Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie în grai bănățean, volumul 1, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2009. 3. http://www.traditii.ro Referință Bibliografică: Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie în grai bănățean, volumul 1, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2009. 3. http://www.traditii.ro Referință Bibliografică: Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Ion Drăcilă, înființat în 1980, are în jur de 80 de membri de la 10 la 32 de ani, are în repertoriu folclor din toată Moldova și România. Au executat dansuri din nordul Moldovei: “Joc mare”, “Bulgăreasca de la Cosăuți”, 2 dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
deși festivalul ajunge la a VI-a ediție? E cazul să faci cunoștință cu el, și-ncă rapid. PLAI e un festival multicultural. Un festival de world music, de workshopuri și bucurie, arte și exhuberanță. PLAI este la Muzeul Satului Bănățean, în fiecare an pe la mijocul lui septembrie, indiferent de condițiile meteorologice. PLAI este un eveniment organizat 100% de zeci de voluntari, iar PLAI 2011 înseamnă aer proaspăt, iarbă verde, oameni faini, peste 45 de parteneri culturali și un program fooaaaarte
Hai la PLAI! by http://www.zilesinopti.ro/articole/672/hai-la-plai [Corola-blog/BlogPost/99956_a_101248]